Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 271 din 30 iunie 2025 referitoare la interpretarea art. 49 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. 1 şi art. 3 din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 271 din 30 iunie 2025 referitoare la interpretarea art. 49 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. 1 şi art. 3 din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 868 din 23 septembrie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 193/1/2025


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Lavinia       │- judecător la Secţia I│
│Dascălu       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mariana       │- judecător la Secţia I│
│Hortolomei    │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Florea  │- judecător la Secţia I│
│Burgazli      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Liviu│- judecător la Secţia I│
│Zidaru        │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristina      │- judecător la Secţia I│
│Dobrescu      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Iulia Manuela │- judecător la Secţia a│
│Cîrnu         │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Roxana Popa   │- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ştefan Ioan   │- judecător la Secţia a│
│Lucaciuc      │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adriana       │- judecător la Secţia a│
│Nicolae       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Alina-Irina   │- judecător la Secţia a│
│Prisecaru     │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ştefania      │- judecător la Secţia  │
│Dragoe        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheza Attila  │- judecător la Secţia  │
│Farmathy      │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Ionel Florea  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Veronica      │- judecător la Secţia  │
│Dumitrache    │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Alina-Gianina │- judecător la Secţia  │
│Prelipcean    │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 193/1/2025, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Raluca Emilia Leote, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.960/91/2023.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor. Reclamantul a depus un punct de vedere la raport.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    7. Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 19 decembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.960/91/2023, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    Dacă, în interpretarea art. 211 alin. (1) şi art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, forma în vigoare înainte de 1 ianuarie 2024, precum şi a art. 82-86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, raportate la dispoziţiile art. 49 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi art. 1 şi art. 3 din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, perioada în care o persoană care îndeplinea funcţia de consilier juridic a satisfăcut stagiul militar obligatoriu, iar ulterior a fost numită în magistratură reprezintă vechime în magistratură.

    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării
    8. Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022 (forma în vigoare înainte de 1.01.2024)
    ART. 211

    "(1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării."

    ART. 282

    "(3) Persoanele care au beneficiat de vechime în magistratură în temeiul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează această vechime."

    9. Este de menţionat că, începând cu 1 ianuarie 2024, a intrat în vigoare Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, iar art. 211 din Legea nr. 303/2022 are în prezent următorul conţinut:
    "ART. 211
    (1) Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. (...)"

    10. Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 303/2004)
    "ART. 82
    (1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
    (2) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituţională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
    ART. 86
    (1) Constituie vechime în magistratură, aplicabilă şi persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) şi (2), perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, auditor de justiţie, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învăţământul juridic superior acreditat."

    11. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 263/2010)
    "ART. 49
    (1) În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:
    a) a beneficiat de pensie de invaliditate;
    b) a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;
    c) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat; (...)"

    12. Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 46/1996)
    "ART. 1
    Toţi cetăţenii ţării au dreptul şi obligaţia să apere România.
    ART. 3
    Serviciul militar este obligatoriu pentru toţi bărbaţii, cetăţeni români, şi se îndeplineşte în următoarele forme:
    a) ca militari în termen;
    b) ca militari cu termen redus;
    c) ca rezervişti concentraţi sau mobilizaţi.
    Sunt consideraţi în serviciul militar şi cetăţenii români, bărbaţi şi femei, care fac parte din cadrele în activitate, elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ şi militarii angajaţi pe bază de contract.
    Timpul cât o persoană îndeplineşte serviciul militar constituie vechime în muncă."

    III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept
    13. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea - Secţia I civilă la 19 decembrie 2023 în Dosarul nr. 1.960/91/2023, reclamantul S.D.M. a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr. xxx din 4.12.2023, emisă de pârâta Casa Teritorială de Pensii Braşov, privind respingerea cererii de acordare a pensiei de serviciu cu regimul unei pensii pentru limită de vârstă în baza art. 211 alin. (1)-(3) din Legea nr. 303/2022, solicitând anularea deciziei şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de admitere a cererii de pensionare, în sensul stabilirii dreptului său la pensia de serviciu începând cu data de 13 noiembrie 2023.
    14. Tribunalul Vrancea, prin Sentinţa civilă nr. 203 din 16.05.2024, a respins cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
    15. Tribunalul a reţinut că dispoziţiile art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sunt identice cu cele ale art. 211 din Legea nr. 303/2022 în ceea ce priveşte enumerarea funcţiilor a căror vechime, dacă ar fi fost exercitate de judecător, ar fi considerată vechime în magistratură.
    16. Analizând coroborat dispoziţiile de mai sus, prima instanţă a reţinut că legiuitorul a recunoscut ca fiind vechime în magistratură şi activitatea prestată de judecător sau procuror înainte de numirea în calitate de magistrat, în funcţia de consilier juridic, însă, în ceea ce îl priveşte pe reclamant, legiuitorul a menţionat o vechime în funcţie, şi nu în muncă.
    17. A apreciat că vechimea în muncă şi vechimea în specialitate sunt două noţiuni distinct reglementate cărora li se aplică reguli specifice şi nu se pot confunda, deoarece vechimea în muncă nu este vechime în specialitate, cum este în cazul stagiului militar obligatoriu efectuat, dar, în schimb, toată vechimea în specialitate este şi vechime în muncă.
    18. Prima instanţă a conchis că perioada în care reclamantul a desfăşurat stagiul militar obligatoriu este vechime în muncă, aşa cum se prevede la art. 3 din Legea nr. 46/1996, dar care nu reprezintă vechime în specialitatea de consilier juridic.
    19. Împotriva acestei sentinţe reclamantul a declarat apel, prin care a susţinut, în esenţă, că, potrivit art. 3 alin. (6) din Legea nr. 446/2006, perioada de timp în care o persoană îndeplineşte serviciul militar activ sau alternativ ori este concentrată sau mobilizată constituie vechime în serviciu ori vechime în muncă, după caz, precum şi stagiu de cotizare la sistemul public de asigurări sociale.
    20. În opinia sa, trebuie reţinută, mutatis mutandis, interpretarea obligatorie dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 11 din 20 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 12 aprilie 2023, în special cele statuate prin considerentele acestei decizii.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii
    21. Instanţa de sesizare a apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, întrucât litigiul are ca obiect stabilirea şi/sau plata drepturilor de pensie ale personalului plătit din fonduri publice, soluţionarea pricinii depinde de lămurirea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 211 alin. (1) şi art. 283 din Legea nr. 303/2022, forma nemodificată prin Legea nr. 282/2023, raportate la dispoziţiile art. 49 din Legea nr. 263/2010 şi art. 1 şi art. 3 din Legea nr. 46/1996, iar asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    22. Apelantul-reclamant consideră că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, întrucât prin Decizia nr. 11 din 20 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 12 aprilie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că perioada efectuării stagiului militar obligatoriu, după numirea în magistratură, reprezintă vechime în magistratură, situaţia dedusă judecăţii în prezentul litigiu fiind echivalentă.

    VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    23. Instanţa de trimitere a reţinut că legea specială privind statutul magistraţilor (Legea nr. 303/2004, respectiv Legea nr. 303/2022) nu face referire expresă la situaţia persoanei care îndeplinea funcţia de consilier juridic, a satisfăcut stagiul militar obligatoriu, iar ulterior a fost numită în magistratură.
    24. Astfel, a reţinut că se poate interpreta că devin incidente normele cu caracter general, respectiv Legea nr. 263/2010, ambele având acelaşi rang, raportat la prevederile exprese ale art. 1 şi art. 3 alin. 3 din Legea nr. 46/1996, care au reglementat, illo tempore, obligativitatea stagiului militar (punând astfel persoana respectivă în situaţia de a desfăşura o altă activitate decât cea specifică funcţiei, fără posibilitatea altei opţiuni), precum şi asimilarea acestui stagiu cu vechimea în muncă.
    25. Într-o a doua opinie, a susţinut că se poate interpreta în sensul că dispoziţiile art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 (identice cu cele ale art. 211 din Legea nr. 303/2022) recunosc ca fiind vechime în magistratură şi activitatea prestată de judecător sau procuror înainte de numirea în calitate de magistrat, în funcţia de consilier juridic.
    26. A notat instanţa că, în această interpretare, perioada în care fost efectuat stagiul militar obligatoriu este recunoscută ca vechime în muncă, dar nu reprezintă vechime în funcţia de consilier juridic.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale
    27. La solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţele naţionale au indicat un număr mic de hotărâri judecătoreşti, precum şi opinii teoretice, din care rezultă totuşi faptul că există interpretări diferite ale problemei de drept ce formează obiectul sesizării.
    28. Astfel, într-o opinie, perioada în care o persoană care îndeplinea funcţia de consilier juridic a satisfăcut stagiul militar obligatoriu, iar ulterior a fost numită în magistratură reprezintă vechime în magistratură (Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Bucureşti, Curtea de Apel Galaţi, Curtea de Apel Iaşi, Tribunalul Iaşi).
    29. S-a argumentat că, în acest caz, se aplică prin analogie Decizia nr. 11 din 20 februarie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, problema fiind similară cu cea care a condus la pronunţarea acestei decizii obligatorii. Totodată, s-a apreciat că, de vreme ce legea specială privind statutul magistraţilor, fie Legea nr. 303/2022, fie Legea nr. 303/2004, nu face referire expresă la situaţia magistratului care anterior a satisfăcut stagiul militar obligatoriu şi deci nu oferă o soluţie legislativă pentru această ipoteză, înseamnă că actul normativ se impune a fi completat cu norma generală în domeniul protecţiei sociale, respectiv Legea nr. 263/2010, ambele având acelaşi rang, de legi organice, ţinându-se seama totodată şi de prevederile exprese ale art. 1 şi art. 3 din Legea nr. 46/1996, care au reglementat obligativitatea stagiului militar, punând astfel pe consilierul juridic, devenit ulterior magistrat, în situaţia de desfăşura o altă activitate decât cea specifică funcţiei alese, fără posibilitatea altei opţiuni, precum şi asimilarea acestui stagiu cu vechimea în muncă.
    30. În acest sens a fost indicată Decizia civilă nr. 800 din 17 octombrie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în Dosarul nr. 165/113/2023, definitivă, prin care a fost admisă acţiunea şi s-a constatat că perioada în care contestatorul a efectuat stagiul militar obligatoriu (perioadă în care acesta era avocat) constituie vechime în magistratură, reţinându-se în esenţă că sunt aplicabile considerentele Deciziei nr. 11 din 20 februarie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 46/1996 potrivit cărora perioada satisfacerii stagiului militar obligatoriu constituie vechime în muncă.
    31. Într-o altă opinie, s-a reţinut că perioada în care o persoană care îndeplinea funcţia de consilier juridic a satisfăcut stagiul militar obligatoriu, iar ulterior a fost numită în magistratură nu reprezintă vechime în magistratură (Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Călăraşi, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman, Tribunalul Vaslui, Tribunalul Vrancea).
    32. S-a argumentat că dispoziţiile art. 211 din Legea nr. 303/2022 recunosc ca fiind vechime în magistratură şi activitatea prestată de judecător sau procuror înainte de numirea în calitate de magistrat, în funcţia de consilier juridic. Legiuitorul a făcut referire în mod expres la vechimea în funcţie, fiind importantă distincţia dintre diferite specii ale vechimii în muncă. S-a concluzionat că perioada în care a fost efectuat stagiul militar obligatoriu este recunoscută ca vechime în muncă, aşa cum prevede art. 3 din Legea nr. 46/1996, dar nu reprezintă vechime în funcţia de consilier juridic.
    33. În sensul acestei orientări jurisprudenţiale a fost indicată Decizia nr. 539/2022 din 9 martie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.603/107/2020.
    34. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    35. Nu au fost identificate decizii relevante pronunţate de Curtea Constituţională în cadrul exercitării controlului de constituţionalitate.

    IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    36. În mecanismele de unificare a practicii judiciare a fost identificată următoarea decizie care prezintă relevanţă cu privire la soluţionarea sesizării: Decizia nr. 11 din 20 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 12 aprilie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    37. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este admisibilă, întrucât sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    XI.1. Asupra admisibilităţii sesizării
    38. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, act normativ special care se completează cu dispoziţiile de drept comun, prevăzute de art. 519 şi următoarele din Codul de procedură civilă.
    39. Potrivit art. 1 şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea instanţei supreme în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile impune îndeplinirea mai multor cerinţe, după cum urmează: (i) sesizarea să fie formulată în cadrul unui proces dintre cele enumerate, limitativ, la art. 1, aflat în curs de judecată în primă instanţă sau în calea de atac; (ii) sesizarea să expună o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei; şi (iii) verificările să releve faptul că asupra chestiunii de drept respective instanţa supremă nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    40. Încheierea de sesizare trebuie să cuprindă, totodată, şi „motivele care susţin admisibilitatea sesizării potrivit dispoziţiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată şi al părţilor“ [art. 520 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă].
    41. Evaluând elementele sesizării, se constată îndeplinită prima condiţie, litigiul fiind unul dintre cele enumerate de art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. Astfel, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, titulara sesizării, a fost învestită, conform legii, cu judecata apelului declarat în Dosarul nr. 1.960/91/2023 având ca obiect contestaţia formulată împotriva deciziei Casei Teritoriale de Pensii Braşov privind respingerea pensiei de serviciu cu regimul unei pensii pentru limită de vârstă.
    42. În ceea ce priveşte condiţia existenţei unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei, în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanţă a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, paragraful 37; Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023, paragraful 42).
    43. Jurisprudenţa consolidată în legătură cu această condiţie de admisibilitate rămâne de actualitate şi după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că în preambulul acestei ordonanţe de urgenţă s-a ţinut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influenţa pozitiv activitatea instanţelor judecătoreşti, în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. De asemenea, s-a arătat expres că noua soluţie legislativă se raportează la „configuraţia actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept“. În măsura în care prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu s-a derogat de la dispoziţiile art. 519 şi următoarele din Codul de procedură civilă în ceea ce priveşte condiţia existenţei unei chestiuni de drept, acestea rămân aşadar aplicabile, ca drept comun în materia sesizării pentru dezlegarea în prealabil a unei chestiuni de drept (Decizia nr. 41 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1056 din 21 octombrie 2024, paragrafele 62 şi 63; Decizia nr. 60 din 28 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1244 din 11 decembrie 2024, paragraful 56).
    44. Aşadar, scopul mecanismului de unificare a practicii judiciare constă în rezolvarea dificultăţilor reale de interpretare a respectivelor norme juridice, dificultăţi care ar putea constitui temeiul unor interpretări divergente şi, prin aceasta, al practicii judiciare neunitare, astfel cum s-a reţinut şi sub imperiul mecanismului reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 (Decizia nr. 41 din 16 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1056 din 21 octombrie 2024, paragraful 65).
    45. Această condiţie este îndeplinită în cauză, întrucât instanţa de trimitere a expus pe larg punctul său de vedere, iar hotărârile ataşate sesizării, ca şi punctele de vedere exprimate de instanţele solicitate în acest sens, reflectă interpretări diferite, existând premisele dezvoltării unei jurisprudenţe neunitare, şi, ca atare, subzistă raţiunea declanşării mecanismului hotărârii prealabile.
    46. De asemenea, de lămurirea chestiunii de drept depinde soluţionarea pe fond a cauzei, prin raportare la motivele de apel invocate.
    47. Analizând şi cea de-a treia condiţie de admisibilitate, se constată că instanţa supremă nu a statuat asupra chestiunii de drept şi că aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    XI.2. Asupra fondului chestiunii de drept
    48. Chestiunea de drept a cărei dezlegare a fost solicitată Înaltei Curţi este aceea dacă, în interpretarea art. 211 alin. (1) şi art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 (forma în vigoare înainte de data de 1.01.2024), precum şi a art. 82-86 din Legea nr. 303/2024, raportate la dispoziţiile art. 49 din Legea nr. 263/2010 şi art. 1 şi 3 din Legea nr. 46/1996, perioada în care o persoană care îndeplinea funcţia de consilier juridic a satisfăcut stagiul militar obligatoriu, iar ulterior a fost numită în magistratură reprezintă vechime în magistratură.
    49. Prealabil analizei textelor de lege supuse interpretării, se impun a fi evocate dispoziţiile celor două legi privind statutul judecătorilor şi al procurorilor referitoare la vechimea în magistratură, ca o condiţie de acces la beneficiul pensiei de serviciu.
    50. Astfel, potrivit art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 (forma în vigoare înainte de data de 1.01.2024), „Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării“.
    51. Ulterior datei de 1.01.2024, Legea nr. 303/2022, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 282/2023, prevede că „Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării“.
    52. De asemenea, potrivit art. II din Legea nr. 282/2023, „prin derogare de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, pentru judecătorul, procurorul, judecătorul de la Curtea Constituţională, magistratul-asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege, aflat în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul vechimii de cel puţin 25 de ani se poate lua în considerare, eşalonat, în funcţie de anul pensionării, şi o perioadă maximă de 5 ani în care judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent ori personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeaşi lege a îndeplinit funcţiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, după cum urmează: a) în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2031, poate fi valorificată o vechime de cel mult 5 ani în aceste funcţii; b) în perioada 1 ianuarie 2032-31 decembrie 2039, poate fi valorificată o vechime de cel mult 4 ani în aceste funcţii; c) în perioada 1 ianuarie 2040-31 decembrie 2047, poate fi valorificată o vechime de cel mult 3 ani în aceste funcţii; d) în perioada 1 ianuarie 2048-31 decembrie 2054, poate fi valorificată o vechime de cel mult 2 ani în aceste funcţii; e) în perioada 1 ianuarie 2055-31 decembrie 2061, poate fi valorificată o vechime de cel mult un an în aceste funcţii“.
    53. Cu privire la aceste texte de lege, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept a statuat prin Decizia nr. 90 din 25 noiembrie 2024 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 55 din 22 ianuarie 2025) că, „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, prin raportare la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, modificată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, perioada în care magistratul-asistent a îndeplinit funcţia de avocat nu poate fi valorificată la stabilirea dreptului la pensie după data de 1.01.2024, cu excepţia situaţiei derogatorii stabilite prin art. II din Legea nr. 282/2023“.
    54. Potrivit art. III din Legea nr. 282/2023, „(2) Persoanele prevăzute la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cărora leau fost emise decizii de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se consideră că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementărilor anterioare intrării în vigoare a prezentei legi. (3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor care au decizii de pensionare emise după data intrării în vigoare a prezentei legi în baza unor cereri înregistrate la casele de pensii înainte de data intrării în vigoare a acesteia, precum şi celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi“.
    55. Art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 stabileşte că „persoanele care au beneficiat de vechime în magistratură în temeiul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează această vechime“.
    56. În acest sens, potrivit art. 82 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2004, „Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării; judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituţională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult“.
    57. Art. 86 din Legea nr. 303/2004 defineşte expres vechimea în magistratură, aplicabilă şi persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) şi (2), ca „perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituţională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, auditor de justiţie, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învăţământul juridic superior acreditat“.
    58. Se constată, aşadar, că legiuitorul a modificat condiţiile şi criteriile de acordare a pensiilor de serviciu, aşa încât posibilitatea de valorificare a perioadei în care au fost exercitate şi alte funcţii de specialitate juridică depinde de legea aplicabilă fiecărui caz în parte.
    59. În acest context legislativ, cea de-a doua parte a întrebării adresate de instanţa de trimitere, referitoare la posibilitatea asimilării perioadei în care o persoană îndeplinea funcţia de consilier juridic cu vechimea în magistratură, nu poate face obiectul prezentei dezlegări, necesitând o analiză de la caz la caz.
    60. Mecanismul hotărârii preliminare pentru dezlegarea unei chestiuni de drept oferă o interpretare în drept cu caracter de principiu asupra unei norme legale, stabilită ca incidentă cauzei de către instanţa de trimitere, şi nu unor situaţii particulare.
    61. Pentru aceste considerente se impune reformularea întrebării adresate de instanţa de trimitere, prin restrângerea sa la modul de interpretare a dispoziţiilor art. 49 din Legea nr. 263/2010 şi a art. 1 şi art. 3 din Legea nr. 46/1996, în sensul de a se stabili dacă perioada în care o persoană care îndeplinea funcţia de consilier juridic a satisfăcut stagiul militar obligatoriu reprezintă vechime în funcţia de consilier juridic.
    62. Pentru a răspunde acestei întrebări se observă că art. 3 din Legea nr. 46/1996 prevede că serviciul militar este obligatoriu pentru toţi bărbaţii, cetăţeni români, iar timpul cât o persoană îndeplineşte serviciul militar constituie vechime în muncă.
    63. Dispoziţii similare se regăsesc şi în Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare, art. 3 alin. (6) statuând că „perioada de timp în care o persoană îndeplineşte serviciul militar activ sau alternativ ori este concentrată sau mobilizată constituie vechime în serviciu ori vechime în muncă, după caz, precum şi stagiu de cotizare la sistemul public de asigurări sociale.(…)“
    64. Succesiv, Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială [art. 20 alin. (2) lit. a)], Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale [art. 38 alin. (1) lit. c)] şi Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice [art. 49 alin. (1) lit. c)] au prevăzut expres că în sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită.
    65. Prin urmare, potrivit dispoziţiilor legale expuse anterior, perioada în care o persoană îndeplineşte stagiul militar obligatoriu reprezintă vechime în muncă şi, deopotrivă, stagiu de cotizare la sistemul public de asigurări sociale.
    66. Ceea ce legea nu prevede expres este dacă stagiul militar reprezintă sau nu vechime în funcţie/specialitate şi, în cazul particular ce face obiectul sesizării, în funcţia de consilier juridic.
    67. În legislaţia naţională noţiunea de „vechime în specialitate“ se regăseşte doar în cazul funcţionarilor publici, art. 424 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, stabilind că aceasta este vechimea dobândită în temeiul unui contract individual de muncă, al unui raport de serviciu sau ca profesie liberală, demonstrată cu documente corespunzătoare de către persoana care a desfăşurat o activitate într-o funcţie de specialitate corespunzătoare profesiei sau specializării sale.
    68. În sens larg, doctrina a definit conceptul de „vechime în funcţie“/„vechime în specialitate“ ca perioada de timp în care o persoană a lucrat în activităţi corespunzătoare funcţiei (meseriei) în care urmează să fie încadrată sau promovată; de fapt, este vechime în meserie (pentru muncitori) şi vechime în funcţie (pentru celelalte categorii de personal). Ea constituie o specie a vechimii în muncă. Într-adevăr, pentru ca o perioadă de timp să fie considerată vechime în specialitate ea trebuie să fie, în primul rând, recunoscută ca vechime în muncă (a se vedea Alexandru Ţiclea, „Dreptul muncii“, ediţia a VIII-a, revăzută şi adăugită, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2022, pagina 272).
    69. Pe de altă parte, nici cele două acte normative care au reglementat succesiv profesia de consilier juridic - Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea şi funcţionarea Oficiilor Juridice şi Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic - nu conţin dispoziţii referitoare la perioadele care ar putea fi asimilate vechimii în funcţia de consilier juridic.
    70. Singurele prevederi în acest sens sunt cele cuprinse în art. 1 din Decretul nr. 474/1971 privind vechimea în munca juridică a absolvenţilor cu diplomă ai facultăţilor de drept, care ocupă funcţii în sistemul organelor locale ale administraţiei de stat, stabilindu-se că „se consideră vechime în muncă juridică perioada de activitate desfăşurată de absolvenţi cu diplomă ai facultăţilor de drept, în funcţia de secretar al comitetului executiv al consiliului popular, precum şi în alte funcţii pentru care se cer studii juridice superioare, din sistemul organelor locale ale administraţiei de stat; se consideră vechime în muncă juridică şi perioada de activitate desfăşurată de absolvenţi cu diplomă ai facultăţilor de drept în funcţiile eligibile, de preşedinte, prim-vicepreşedinte sau vicepreşedinte al comitetului executiv al consiliului popular; de asemenea, se consideră vechime în muncă juridică şi perioada de activitate desfăşurată de absolvenţi cu diplomă ai facultăţilor de drept în funcţiile prevăzute de alineatele precedente, la fostele sfaturi populare“.
    71. Pentru a lămuri, aşadar, chestiunea de drept referitoare la posibilitatea de a asimila stagiul militar obligatoriu cu vechimea în funcţie/specialitate, se impun a fi analizate dispoziţiile generale cuprinse în cele două legi care reglementează pregătirea populaţiei pentru apărare.
    72. Astfel potrivit art. 68 alin. 1 din Legea nr. 46/1996, „recruţii chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen primesc de la agenţii economici, de la instituţiile publice ori de la organele şi autorităţile administraţiei publice la care sunt încadraţi toate drepturile la zi, inclusiv compensaţia în bani a concediului de odihnă neefectuat“, iar, potrivit art. 69, „contractele de muncă ale salariaţilor chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen sau cu termen redus ori pentru concentrare se menţin în condiţiile prevăzute de lege“.
    73. Şi Legea nr. 446/2006 a preluat, iniţial, în art. 73 alin. (1) prevederea potrivit căreia contractele de muncă ale salariaţilor chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen ori pentru concentrare se menţin, în condiţiile prevăzute de lege, modificarea ulterioară, prin Legea nr. 128/2012, fiind în sensul următor: „contractele de muncă ale salariaţilor chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, pentru concentrare/ mobilizare sau pentru participarea la antrenamentele/exerciţiile de mobilizare se suspendă în condiţiile prevăzute de lege“. Aşadar, efectuarea stagiului militar obligatoriu nu reprezenta prin ea însăşi o cauză de suspendare a contractului de muncă.
    74. Din interpretarea corelată a acestor dispoziţii cu cele enunţate anterior, referitoare la vechimea în muncă, reiese că perioada efectuării stagiului militar obligatoriu reprezintă deopotrivă vechime în muncă şi vechime în specialitate/în funcţie.
    75. Concluzia logică, firească, a faptului că raportul de muncă subzistă şi pe perioada stagiului militar obligatoriu este aceea că persoana în cauză păstrează funcţia pe care o avea la momentul încorporării. Aceasta, întrucât întreruperea activităţii nu s-a realizat ca urmare a opţiunii sale, ci prin asumarea unei obligaţii legale, neîndeplinirea activităţilor specifice funcţiei în perioada stagiului militar fiind determinată de cauze obiective, neimputabile.
    76. Se impune, aşadar, a considera că perioada efectuării stagiului militar obligatoriu reprezintă vechime în muncă şi în funcţie, iar în cazul concret al prezentei sesizări reprezintă vechime în funcţia de consilier juridic.
    77. Raţionamentul juridic expus se impune cu atât mai mult cu cât este în consonanţă cu cel ce a condus la pronunţarea Deciziei nr. 11 din 20 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 12 aprilie 2023, prin care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că, „în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 82 alin. (2), art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispoziţiile art. 49 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1 şi art. 3 alin. (3) din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare, perioada în care, după numirea în magistratură, judecătorul sau procurorul a satisfăcut stagiul militar obligatoriu constituie vechime în magistratură“.
    78. În considerentele deciziei s-a reţinut că „atâta vreme cât legea organică specială privind statutul magistraţilor - Legea nr. 303/2004 - nu face referire expresă la situaţia magistratului aflat în efectuarea stagiului militar obligatoriu şi, deci, nu oferă o soluţie legislativă pentru această ipoteză, completarea acestei norme se impune a se face cu norma generală în domeniul protecţiei sociale, respectiv Legea nr. 263/2010, ţinând seama de raportul dintre norma generală şi cea specială, atunci când aceasta din urmă nu cuprinde dispoziţii exprese care să epuizeze domeniul său de reglementare“.
    79. Mutatis mutandis, câtă vreme Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic nu face referire la situaţia consilierului aflat în efectuarea stagiului militar obligatoriu, se impune completarea acesteia cu norma generală în domeniul protecţiei sociale, respectiv Legea nr. 263/2010, care prevede în art. 49 alin. (1) lit. c) că în sistemul public de pensii se asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită.
    80. Prin urmare, se va răspunde la întrebarea adresată de instanţa de trimitere, astfel cum a fost reformulată, în sensul că, în interpretarea art. 49 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. 1 şi art. 3 din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare, perioada în care o persoană care îndeplinea funcţia de consilier juridic a satisfăcut stagiul militar obligatoriu reprezintă vechime în funcţia de consilier juridic.
    81. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.960/91/2023 şi, în consecinţă, stabileşte că:
    În interpretarea art. 49 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. 1 şi art. 3 din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare, perioada în care o persoană care îndeplinea funcţia de consilier juridic a satisfăcut stagiul militar obligatoriu, iar ulterior a fost numită în magistratură reprezintă vechime în magistratură.

    Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 iunie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Raluca Emilia Leote

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 271 din 30 iunie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"