Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 267 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) din Codul de procedură fiscală Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 267 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) din Codul de procedură fiscală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1161 din 15 decembrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Raluca-Alexandra   │-                 │
│Buterez-Făşie      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Gheorghiţă Pătraşcu în Dosarul nr. 592/39/2017/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios-administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.959D/2020.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, doamna avocat Corina-Ruxandra Popescu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a depus note scrise prin care solicită admiterea acesteia.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul doamnei avocat, care solicită admiterea excepţiei având ca obiect dispoziţiile art. 25 alin. (2) din Codul de procedură fiscală şi în special sintagma „obligaţii de plată restante“ în corelare cu dreptul persoanei chemate să răspundă solidar pentru debitorul declarat insolvabil de a contesta existenţa şi cuantumul acestor obligaţii. Învederează că a depus la dosarul cauzei hotărâri pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la dispoziţii similare cu cele criticate, prin care s-a reţinut, în esenţă, că terţul, în cursul procedurii de răspundere solidară, trebuie să poată să pună în discuţie constatările de fapt şi calificările juridice realizate de administraţia fiscală, în cadrul procedurii de impunere a obligaţiilor de plată. În continuare, reprezentantul convenţional al autorului excepţiei învederează aspecte de fapt ce ţin de soluţionarea cauzei în cadrul căreia a fost ridicată excepţia. Se mai arată că, în măsura în care terţul interesat nu poate contesta, personal şi direct, decizia de impunere la momentul emiterii acesteia pentru că nu este persoană interesată şi lezată de această decizie, faptul de a nu-i permite ulterior, în cadrul procedurii de atragere a propriei răspunderi patrimoniale, să conteste existenţa şi cuantumul obligaţiilor de plată reprezintă o violare a dreptului la apărare şi a dreptului la un proces echitabil. În final, reiterează elemente cuprinse în cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate şi în notele scrise depuse la dosar.
    5. Preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei. Cu privire la soluţia legislativă criticată, se precizează că, în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 589 din 14 aprilie 2009), Curtea a analizat o dispoziţie de lege similară, cuprinsă în vechea reglementare, la art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, prilej cu care a reţinut că norma care consacră răspunderea solidară îşi găseşte aplicarea numai după declararea insolvabilităţii debitorului, până la această dată persoana neavând legitimitate procesuală de a acţiona cu privire la contestarea obligaţiilor restante. Totodată, Curtea a arătat că, până la declararea insolvabilităţii, debitorul, respectiv celelalte persoane interesate pot să facă toate apărările pe care le consideră necesare pentru a preveni insolvabilitatea societăţii.
    6. Având cuvântul în replică, doamna avocat Corina-Ruxandra Popescu arată că elementele prezentate de reprezentantul Ministerului Public nu au legătură cu aspectele invocate în susţinerea excepţiei. În speţa dedusă controlului, autorul excepţiei a susţinut că terţul căruia i s-a atras răspunderea nu are dreptul de a contesta debitul şi nu că, terţul, reprezentant al societăţii insolvabile, nu are dreptul de a contesta decizia de impunere. Mai arată că a invocat hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pronunţată în Cauza C-277/24 în anul 2025, care a clarificat această problemă şi este ulterioară Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    7. Prin Încheierea din 16 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 592/39/2017/a2, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios-administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) din Codul de procedură fiscală. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de domnul Gheorghiţă Pătraşcu într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat de autorul acesteia împotriva sentinţei prin care a fost respinsă o cerere de anulare a unor acte administrative-fiscale.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul excepţiei susţine că în măsura în care textul criticat se interpretează în sensul că nu le este permis subiecţilor prevăzuţi de art. 25 alin. (2) din Codul de procedură fiscală să conteste existenţa sau cuantumul obligaţiilor de plată restante, iar acele obligaţii sunt imputate persoanelor chemate să răspundă în solidar cu debitorul declarat insolvabil, dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, întrucât încalcă prevederile art. 21 şi ale art. 24 alin. (1) din Constituţie. Se arată că jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a statuat că limitarea dreptului de acces la un tribunal nu este compatibilă cu prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţie, decât dacă prin aceasta se urmăreşte un scop legitim şi dacă există un grad rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul vizat. Or, atunci când se stabileşte că pentru obligaţiile de plată restante subiecţii prevăzuţi de art. 25 alin. (2) din Codul de procedură fiscală răspund solidar cu debitorul insolvabil, fără să li se permită să conteste existenţa sau cuantumul obligaţiilor de plată restante stabilite prin acte administrative anterioare, atunci limitarea dreptului de acces nu urmăreşte un scop legitim. De asemenea, se apreciază că în măsura în care subiecţilor prevăzuţi de art. 25 alin. (2) din Codul de procedură fiscală nu li se dă dreptul de a contesta obligaţiile de plată restante, acestea fiind preluate din acte administrative anterioare, care nu se adresează acestor subiecţi, dreptul la apărare al acestor persoane chemate să răspundă solidar este afectat în substanţa sa.
    9. Concluzionând, se consideră că în măsura în care sintagma „pentru obligaţiile de plată restante“ se interpretează în sensul că nu le este permis persoanelor chemate să răspundă în solidar cu debitorul declarat insolvabil să conteste existenţa sau cuantumul obligaţiilor de plată restante, are loc o încălcare a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi încălcarea dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din Constituţie.
    10. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios-administrativ şi fiscal apreciază că excepţia invocată este neîntemeiată.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că dispoziţiile criticate reiau soluţia normativă prevăzută anterior de art. 27 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, asupra căreia Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 589 din 14 aprilie 2009 şi a respins excepţia de neconstituţionalitate, reţinând că textele de lege îşi găsesc aplicarea numai după data declarării insolvabilităţii debitorului, dată până la care debitorul, respectiv celelalte persoane interesate, precum administratorul, asociaţii sau acţionarii pot face apărările pe care le consideră necesare pentru a evita situaţia ca societatea să fie declarată insolvabilă. Este evident că titlul de creanţă devine la data la care creanţa fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege. Se mai susţine că decizia prin care se ia hotărârea angajării răspunderii solidare a persoanelor prevăzute de art. 27 din cod constituie titlu de creanţă numai după aprobarea ei. Mai mult, persoanele interesate pot solicita instanţei de judecată suspendarea executării actului administrativ. Or, toate aceste posibilităţi procedurale efective constituie suficiente garanţii pentru asigurarea accesului liber la justiţie şi a dreptului la apărare al persoanei interesate.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de autorul excepţiei, concluziile reprezentantului autorului excepţiei şi cele ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 25 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din data de 23 iulie 2015, care au următorul cuprins:
    "(2) Pentru obligaţiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil în condiţiile prezentului cod, răspund solidar cu acesta următoarele persoane:
    a) persoanele fizice sau juridice care, anterior datei declarării insolvabilităţii, cu rea-credinţă, au dobândit în orice mod active de la debitorii care şi-au provocat astfel insolvabilitatea;
    b) administratorii, asociaţii, acţionarii şi orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea, cu rea-credinţă, sub orice formă, a activelor debitorului;
    c) administratorii care, în perioada exercitării mandatului, cu rea-credinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţia legală de a cere instanţei competente deschiderea procedurii insolvenţei, pentru obligaţiile fiscale aferente perioadei respective şi rămase neachitate la data declarării stării de insolvabilitate;
    d) administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credinţă, au determinat nedeclararea şi/sau neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale;
    e) administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credinţă, au determinat restituirea sau rambursarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat fără ca acestea să fie cuvenite debitorului."

    16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, astfel cum acestea sunt interpretate şi aplicate în baza dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Constituţie şi prin prisma exigenţelor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile criticate au preluat integral soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 27 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din data de 31 iulie 2007, asupra cărora s-a pronunţat în mai multe rânduri şi a respins excepţiile de neconstituţionalitate ca neîntemeiate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 325 din 13 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din data de 5 mai 2008, Decizia nr. 790 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din data de 5 august 2008, Decizia nr. 1.112 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din data de 6 octombrie 2009, Decizia nr. 589 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din data de 27 mai 2009).
    18. Curtea a reţinut că soluţia legislativă îşi găseşte aplicarea numai după data declarării insolvabilităţii debitorului, dată până la care debitorul, respectiv celelalte persoane interesate, precum administratorul, asociaţii sau acţionarii pot face apărările pe care le consideră necesare pentru a evita situaţia ca societatea să fie declarată insolvabilă. Este evident că titlul de creanţă devine executoriu numai în condiţiile art. 226 alin. (4) din Codul de procedură fiscală, şi anume la data la care creanţa fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege. Decizia prin care se ia hotărârea angajării răspunderii solidare constituie titlu de creanţă numai după aprobarea ei. Fără să fie aprobată, decizia nu produce niciun efect juridic din moment ce nu a fost însuşită de conducerea organului fiscal competent. Este, de altfel, şi raţiunea pentru care aceasta încă nu se comunică debitorului sau persoanelor interesate. Dacă decizia nu a fost încă aprobată, debitorul sau orice altă persoană interesată nu are încă nicio legitimitate în a o contesta. Numai după aprobarea ei, devenind titlu executoriu, persoanele interesate pot exercita calea administrativă de atac, respectiv contestarea în instanţă a soluţiei pronunţate de organul administrativ competent.
    19. Totodată, Curtea reaminteşte că, în jurisprudenţa sa (a se vedea în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.357 din 27 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 9 decembrie 2009), a reţinut că în raporturile de drept material fiscal, organele fiscale au îndrituirea legală de a emite acte administrative fiscale. Dreptul fiscal şi procedura fiscală fac parte din dreptul public, ceea ce înseamnă că subiectele unor astfel de raporturi nu pot fi egale în drepturi şi obligaţii. Astfel, unul dintre subiectele raportului de drept fiscal, şi anume organul fiscal, are o poziţie dominantă, fiind înzestrat cu exerciţiul puterii de stat în virtutea căreia are competenţa legală de a stabili impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat, cât şi de „a urmări“ încasarea acestora, astfel încât, în situaţia în care sumele de bani datorate bugetului nu mai pot fi încasate de la debitorul iniţial, să poată urmări şi alte persoane, în condiţiile prevăzute de dispoziţiile în materie fiscală. Reglementarea instituţiei răspunderii solidare cu debitorul este un aspect al raporturilor de drept material fiscal, astfel încât organul fiscal are legitimitatea constituţională, ca parte a puterii executive, să stabilească, potrivit legii, răspunderea solidară a persoanelor prevăzute de art. 25 din Codul de procedură fiscală.
    20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi cu privire la soluţia legislativă criticată.
    21. De asemenea, Curtea reţine că, odată cu formularea contestaţiei, contrar celor susţinute de autorul excepţiei, persoana interesată are posibilitatea de a contesta atât motivele de fapt, cât şi cele de drept care au stat la baza titlului de creanţă. Mai mult, persoanele interesate pot solicita instanţei de judecată suspendarea executării actului administrativ în condiţiile art. 278 din Codul de procedură fiscală, coroborat cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Or, toate aceste posibilităţi procedurale efective constituie suficiente garanţii pentru asigurarea accesului liber la justiţie şi a dreptului la apărare al persoanei interesate.
    22. Referitor la considerentele invocate de autorul excepţiei în cuprinsul notelor scrise privind jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curtea reţine că acestea sunt chestiuni de interpretare şi aplicare a legii, care excedează controlului de constituţionalitate.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghiţă Pătraşcu în Dosarul nr. 592/39/2017/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios-administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 25 alin. (2) din Codul de procedură fiscală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios-administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 mai 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Raluca-Alexandra Buterez-Făşie


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 267 din 29 mai 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016