Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 265 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi (3) şi cele ale art. 5 alin. (7^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 265 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi (3) şi cele ale art. 5 alin. (7^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1175 din 18 decembrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Raluca-Alexandra   │-                 │
│Buterez-Făşie      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (7^1) şi cele ale art. 32 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Societatea Torrent Pharma - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.991/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios-administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.779D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei, arătând că instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat asupra dispoziţiilor criticate prin Decizia nr. 277 din 28 mai 2024.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 30 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 4.991/2/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios-administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (7^1) şi cele ale art. 32 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Torrent Pharma - S.R.L. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui act administrativ-fiscal.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea excepţiei susţine că modul de stabilire a contribuţiei prevăzute de dispoziţiile criticate este neconstituţional, întrucât prevăd posibilitatea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi preşedintelui acesteia să emită ordine prin care să stabilească valoarea consumului total trimestrial (CTt) şi a procentului „p“ prevăzut la art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011. Prin emiterea adreselor care comunică valoarea procentului „p“ şi consumul total trimestrial, nu se depăşesc doar competenţele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 în sarcina acestora, care conferă doar atribuţii de „comunicare“, şi „transmitere“, ci şi dispoziţiile prevăzute de art. 139 alin. (1) din Constituţie, întrucât Casa Naţională de Asigurări de Sănătate îşi arogă un drept de „stabilire“ a procentului „p“. Formularea categorică a textului constituţional, respectiv folosirea adverbului „numai“ exclude delegarea în această materie.
    6. De asemenea, se susţine că din coroborarea prevederilor constituţionale ale art. 139 alin. (1) cu cele ale art. 115 alin. (6), rezultă că actele normative emise de Guvern nu pot afecta regimul îndatoririlor prevăzute de Constituţie. Prin urmare, depăşirea atribuţiilor de „comunicare“ şi „transmitere“ prevăzute în art. 3 alin. (3) şi art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 încalcă voinţa legiuitorului şi se transformă în veritabile atribuţii de „stabilire“.
    7. Se invocă, totodată, o contradicţie între dispoziţiile criticate şi prevederile Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală.
    8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios-administrativ şi fiscal apreciază că excepţia este neîntemeiată, reţinând că nu sunt încălcate dispoziţiile art. 139 din Constituţie, întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 a fost aprobată prin Legea nr. 184/2015. Referitor la conformitatea textelor criticate cu anumite dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, instanţa de judecată apreciază că o astfel de verificare nu ţine de constituţionalitatea textelor, ci presupune interpretarea sistematică a unor dispoziţii de acelaşi nivel, respectiv de forţa legii.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (7^1) şi cele ale art. 32 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din data de 26 septembrie 2011. Instanţa de judecată a reţinut că sunt aplicabile prevederile art. 5 alin. (7^1) şi cele ale art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, întrucât, în speţă, este vorba de contribuţia aferentă trimestrului 4 din anul 2018. Însă, Curtea constată că în dispozitivul Încheierii din 30 septembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a de contencios-administrativ şi fiscal, din eroare, reţine prevederile art. 32 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 ca obiect al excepţiei şi nu pe cele ale art. 3 alin. (2) şi (3) din acelaşi act normativ, menţionate de autoarea excepţiei.
    13. Prin urmare, Curtea va reţine ca obiect al excepţiei prevederile art. 3 alin. (2) şi (3) şi cele ale art. 5 alin. (7^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii.
    - Art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 are următorul conţinut:
    "Procentul «p» se calculează astfel: p = [(CTt - BAt)/CTt] x 100, unde:
    CTt = valoarea consumului total trimestrial de medicamente pentru care există obligaţia de plată prevăzută la art. 1, suportată din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, raportată Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate, din care se exclude consumul pentru medicamentele prevăzute la art. 12 pentru care se încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat din sume suplimentare alocate în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
    BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii,
    unde CTt şi BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane lei.
(3) Valoarea procentului «p» se comunică persoanelor prevăzute la art. 1 de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7);"

    – Art. 5 alin. (7^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 are următorul conţinut: „Începând cu data de 1 ianuarie 2018, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, în primele 5 zile lucrătoare a celei de-a doua luni următoare încheierii trimestrului pentru care datorează contribuţia, valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente care include şi TVA suportat din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate.“

    14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 115 alin. (6) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului şi ale art. 139 privind impozite, taxe şi alte contribuţii. De asemenea, autoarea excepţiei apreciază că prevederile criticate sunt în contradicţie şi cu dispoziţiile Codului fiscal şi ale Codului de procedură fiscală.
    15. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, printr-o jurisprudenţă bogată (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 485 din 28 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din data de 29 noiembrie 2023, Decizia nr. 89 din 2 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 8 iunie 2023 şi Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 4 iunie 2020), s-a pronunţat cu privire la constituţionalitatea soluţiei legislative criticate, reţinând că aceasta este constituţională în raport cu critici asemănătoare.
    16. Astfel, în jurisprudenţa sa în materie, Curtea a reţinut, în esenţă, că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 instituie o contribuţie trimestrială ce revine deţinătorilor autorizaţiei de punere pe piaţă a medicamentelor (taxa de clawback), fiind stabilită de legiuitor exclusiv în considerarea faptului că acestora li se decontează din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii contravaloarea medicamentelor vândute (deci în considerarea acestei facilităţi). Curtea Constituţională a definit aşa-numita taxă de clawback ca taxă parafiscală, stabilită potrivit prevederilor art. 139 din Constituţie, în virtutea cărora „Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege“. Taxele parafiscale reprezintă o categorie distinctă, specială, de venituri care sunt legal dirijate în beneficiul instituţiilor şi/sau al organismelor cărora statul consideră oportun să le asigure realizarea, pe această cale, a unor venituri complementare (Decizia nr. 89 din 2 martie 2023, precitată, paragraful 19, şi Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, precitată, paragraful 17).
    17. Curtea a mai reţinut că datele comunicate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, potrivit prevederilor art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, pot fi contestate de către deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării datelor, iar depunerea contestaţiilor nu suspendă obligaţia de plată a contribuţiei trimestriale datorate. Contestaţiile vor avea ca obiect datele aferente trimestrului pentru care au fost comunicate, potrivit art. 5 alin. (7), şi vor fi soluţionate prin emiterea unui act administrativ, comunicat contestatarilor în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora (Decizia nr. 475 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 12 noiembrie 2019, paragraful 23). Totodată, Curtea a reţinut că dispoziţiile criticate prevăd întrun mod lipsit de echivoc faptul că deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor sunt încunoştinţaţi de cuantumul tuturor elementelor care stau la baza calculării procentului „p“, reglementat prin art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, astfel că nu se poate susţine încălcarea art. 1 alin. (5) şi a art. 31 din Constituţie (Decizia nr. 89 din 2 martie 2023, precitată, paragraful 20, şi Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, precitată, paragraful 22).
    18. Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 139, întrucât, prevăd posibilitatea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a preşedintelui acesteia să emită ordine prin care să stabilească valoarea consumului total trimestrial (CTt) şi a procentului „p“, Curtea, prin Decizia nr. 89 din 2 martie 2023, precitată, paragraful 22, a reţinut că această contribuţie este instituită prin lege, inclusiv formula de calcul al cuantumului acesteia. Fără a avea vreo competenţă legală de reglementare, nici în drept şi nici în fapt, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este instituţia cu atribuţii de aplicare a prevederilor legii, sens în care efectuează operaţiuni de gestionare a unor date necesare aplicării în concret a formulei de calcul al cuantumului contribuţiei, stabilită prin lege. Aceste date sunt fluctuante de la un trimestru la altul, se publică pe site-ul instituţiei şi se comunică destinatarilor obligaţiei de plată, prin adrese care sunt supuse căilor de atac prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, asemenea ordinelor pe care CNAS le emite în aplicarea prevederilor legale.
    19. De asemenea, prin Decizia nr. 123 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 280 din 21 aprilie 2011, Curtea a reţinut că termenul „numai“ folosit de prevederile alin. (1) al art. 139 din Constituţie are semnificaţia de a interzice posibilitatea stabilirii de impozite şi taxe pentru bugetul de stat prin acte normative inferioare, ca forţă juridică, legii. În această categorie nu intră ordonanţele emise de Guvern, ci hotărârile Guvernului, care se emit pentru organizarea executării legilor, ordinele miniştrilor etc. A spune că expresia „numai“ exclude posibilitatea adoptării de ordonanţe, fiind un domeniu rezervat legii organice, înseamnă a adăuga la Constituţie.
    20. Cu privire la critica de neconstituţionalitate extrinsecă raportată la dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie, referitor la sfera noţiunii de „îndatoriri prevăzute de Constituţie“, prin Decizia nr. 394 din 4 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 18 octombrie 2023, paragraful 17, Curtea a constatat că această noţiune se circumscrie oricărei îndatoriri specificate de dispoziţiile constituţionale, iar nu doar acelor îndatoriri prevăzute la titlul II capitolul III - Îndatoririle fundamentale din Constituţie. Cu privire la noţiunea „a afecta“, prevăzută de dispoziţiile constituţionale ale art. 115 alin. (6), Curtea a reţinut că aceasta este susceptibilă de interpretări diferite, însă din punct de vedere juridic semnifică: „a suprima“, „a aduce atingere“, „a prejudicia“, „a vătăma“, „a leza“, „a antrena consecinţe negative“. În acest sens este Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008. Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea a apreciat că legiuitorul delegat nu a afectat prin actul normativ criticat vreuna dintre îndatoririle prevăzute de Constituţie, ci, din contră, a reglementat plata unei contribuţii, care este venit la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. În consecinţă, Curtea a constatat că adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 nu încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 115 alin. (6) în ceea ce priveşte afectarea unei îndatoriri fundamentale, subiecţii de drept vizaţi putându-şi adapta conduita în funcţie de ipoteza normei juridice criticate.
    21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    22. Nu în ultimul rând, referitor la critica autoarei excepţiei potrivit căreia ar exista o contradicţie între dispoziţiile criticate şi prevederile Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 33 din 28 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 5 iunie 2003) a statuat că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele. Prin urmare, nici această critică nu poate fi primită.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Torrent Pharma - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 4.991/2/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios-administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 3 alin. (2) şi (3) şi cele ale art. 5 alin. (7^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios-administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 mai 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Raluca-Alexandra Buterez-Făşie

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 265 din 29 mai 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"