Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 265 din 14 mai 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 183 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 265 din 14 mai 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 183 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 770 din 19 august 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona │- │
│Mariţiu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 183 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Ioana Gina Schiel în Dosarul nr. 81/197/2019 al Judecătoriei Braşov. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.620D/2019.
    2. La apelul nominal se constată lipsa autoarei excepţiei. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că autoarea excepţiei nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci aduce critici referitoare la aspecte ce ţin de fondul cauzei.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 28 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 81/197/2019, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 183 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Ioana Gina Schiel într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale deoarece impun în sarcina persoanelor fizice care nu realizează venituri şi care optează pentru asigurarea în sistemul de sănătate obligaţia de a aduce la cunoştinţa organului fiscal competent faptul că au încheiat un contract individual de muncă, prin depunerea declaraţiei fiscale prevăzute de art. 174 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, în vederea recalculării obligaţiei de plată reprezentând contribuţia de asigurări sociale de sănătate. Apreciază că aceasta este o obligaţie suplimentară în sarcina „cetăţenilor care devin asiguraţi prin efectul angajării lor după ce au fost asiguraţi benevol, separat de cei care nu au fost asiguraţi benevol sau nu au fost asiguraţi anterior intervenirii angajării lor“. Dispoziţiile criticate impun cetăţenilor o sarcină împovărătoare ce presupune deplasarea în altă localitate în scopul depunerii unei declaraţii fiscale. Arată că organele fiscale „dau dovadă de rea-credinţă“ şi consideră că acestea ar trebui să suporte cheltuielile ocazionate de angajarea unui avocat.
    6. Judecătoria Braşov apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 183 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, cu următorul conţinut:
    "(1) Prin excepţie de la prevederile art. 173 şi 176, pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor fiscale principale datorate bugetelor locale, se datorează după acest termen majorări de întârziere.
(2) Nivelul majorării de întârziere este de 1% din cuantumul obligaţiilor fiscale principale neachitate în termen, calculată pentru fiecare lună sau fracţiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
(3) Prevederile art. 173-180 şi art. 182 sunt aplicabile în mod corespunzător.
(4) Pentru sumele de restituit de la bugetul local se datorează majorări de întârziere. Nivelul şi modul de calcul al majorării de întârziere sunt cele prevăzute la alin. (2)."

    11. Autoarea excepţiei susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi şi art. 52 alin. (1) referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarea acesteia invocă neconstituţionalitatea art. 183 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală motivat de faptul că impune persoanelor fizice obligaţia de a aduce la cunoştinţa organului fiscal competent faptul că au încheiat un contract individual de muncă, prin depunerea declaraţiei fiscale prevăzute de art. 174 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, în vederea recalculării obligaţiei de plată reprezentând contribuţia de asigurări sociale de sănătate. Or, dispoziţiile de lege criticate reglementează materia majorărilor de întârziere în cazul obligaţiilor fiscale datorate bugetelor locale, dispunând în ceea ce priveşte, spre exemplu, cazurile când se calculează aceste majorări, nivelul şi modul de calcul al acestor majorări.
    13. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că autoarea criticilor de neconstituţionalitate este, în realitate, nemulţumită de alte dispoziţii decât cele care fac obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate. Aşa fiind, Curtea reţine că problema de constituţionalitate ridicată de autoarea excepţiei nu ţine de modul de reglementare a dispoziţiilor art. 183 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, ci de modul de reglementare a altor dispoziţii, care însă nu au fost precizate sau criticate în prezenta cauză.
    14. Astfel, o eventuală pronunţare asupra constituţionalităţii dispoziţiilor procesual fiscale criticate ar avea semnificaţia unei sesizări din oficiu a Curţii, care însă nu este posibilă, având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată (...)“, iar, potrivit art. 29 alin. (1) din acelaşi act normativ, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“ (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 91 din 28 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 20 aprilie 2018, paragrafele 35-37, sau Decizia nr. 461 din 5 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 29 octombrie 2018).
    15. Totodată, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată prin enumerarea principiilor constituţionale pretins încălcate şi a textelor de referinţă. În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textele constituţionale invocate nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, dată fiind generalitatea lor. În acest sens, Curtea, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, sau prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate, motivată într-o asemenea manieră eliptică, instanţa constituţională s-ar substitui autoarei acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care prevederile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi“.
    16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 183 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, excepţie ridicată de Ioana Gina Schiel în Dosarul nr. 81/197/2019 al Judecătoriei Braşov.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Braşov şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 mai 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016