Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 264 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 lit. c) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 264 din 29 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 lit. c) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 23 din 15 ianuarie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Raluca-Alexandra   │-                 │
│Buterez-Făşie      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 lit. c) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, excepţie ridicată de către Societatea Aedificium Banca pentru Locuinţe - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 5.125/2/2016/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.732D/2020.
    2. La apelul nominal se prezintă doamna avocat Ana-Maria Iordache pentru autoarea excepţiei, cu împuternicire avocaţială depusă la dosarul cauzei, lipsind cealaltă parte. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei a depus la dosarul cauzei note de şedinţă prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul doamnei avocat Ana-Maria Iordache, care solicită admiterea excepţiei şi constatarea neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 24 lit. c) din Legea nr. 94/1992. În primul rând, se apreciază că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), ale art. 21 alin. (1) şi ale art. 140, fiind lipsite de claritate şi predictibilitate, întrucât permite Curţii de Conturi să efectueze controale asupra altor persoane decât cele prevăzute la art. 23 din aceeaşi lege, care administrează sau utilizează fonduri publice. Or, dispoziţia criticată nu permite o delimitare clară a principiilor sau criteriilor în funcţie de care sunt stabilite persoanele care ar fi supuse controlului efectuat de Curtea de Conturi, ceea ce conduce la concluzia că orice persoană juridică de drept privat sau o altă persoană fizică ar putea să facă obiectul acestui tip de control. Se mai arată că prevederile art. 140 din Constituţie stabilesc clar faptul că atribuţiile Curţii de Conturi se întind asupra instituţiilor sau autorităţilor publice şi se invocă Deciziile Curţii Constituţionale nr. 28 din 23 februarie 1999 şi nr. 463 din 4 decembrie 2003 cu referire la controlul efectuat de Curtea de Conturi asupra altor persoane care nu sunt prevăzute de textul de lege criticat. În al doilea rând, dispoziţia criticată încalcă principiul specializării funcţionale şi al delimitării instituţiilor publice, ceea ce aduce atingere principiului statului de drept. În acest sens, se arată că obiectivul Curţii de Conturi este verificarea modului în care sunt gestionate şi cheltuite fondurile publice, activitate care este strâns legată de calitatea de instituţie sau autoritate publică care administrează resursele financiare ale statului. Or, a permite Curţii de Conturi să controleze o entitate de drept privat, cum ar fi, de exemplu, o bancă de economisire şi creditare în domeniul locativ, aşa cum s-a întâmplat în cauza în care a fost ridicată excepţia, echivalează cu a permite Curţii de Conturi să se suprapună cu atribuţiile acordate prin lege unei alte autorităţi/instituţii, respectiv Banca Naţională a României, cum este cazul în speţa dedusă controlului, ceea ce încalcă flagrant principiul specializării funcţionale şi al delimitării instituţiilor publice. Nu în ultimul rând, se arată că formele anterioare ale textului criticat au fost declarate neconstituţionale în mai multe rânduri, în acest sens fiind Deciziile Curţii Constituţionale nr. 28 din 23 februarie 1999 şi nr. 463 din 4 decembrie 2003.
    4. Preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile criticate sunt clare şi previzibile, iar interpretarea şi aplicarea acestora prin raportare la noţiunea de fonduri publice, prevăzută de art. 2 lit. l) din Legea nr. 94/1992, permit identificarea destinatarilor normei criticate. Aşa cum a rezultat şi din speţa în care a fost ridicată excepţia, activitatea de control a Curţii de Conturi a vizat şi s-a limitat la utilizarea subvenţiilor bugetare primite cu titlu de primă de la stat. Controlul exercitat de Banca Naţională a României nu exclude controlul efectuat de Curtea de Conturi, obiectul controlului efectuat de aceasta din urmă fiind unul diferit, care nu se suprapune cu cel realizat de Banca Naţională a României, ci se completează cu acesta.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 23 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 5.125/2/2016/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 lit. c) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Aedificium Banca pentru Locuinţe - S.A. din Bucureşti, într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat de autoarea excepţiei împotriva sentinţei civile prin care a fost anulat în parte raportul de control emis de Curtea de Conturi.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea excepţiei susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate nu sunt suficient de clare şi previzibile, în cazul în care permit Curţii de Conturi să efectueze un control asupra unei persoane juridice de drept privat sau asupra unei persoane fizice. Totodată, se susţine că norma criticată este neconstituţională deoarece nu conţine definiţii sau criterii de determinare cu privire la sintagma „(...) alte persoane decât cele prevăzute la art. 23, care: c) administrează şi/sau utilizează fonduri publice, în sensul prezentei legi (...)“.
    7. În plus, în măsura în care prevederile criticate permit o interpretare potrivit căreia Curtea de Conturi poate efectua un control asupra instituţiilor de credit, astfel cum acestea sunt definite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, norma este neconstituţională, întrucât se încalcă principiul specializării funcţionale şi al delimitării atribuţiilor ce revin diferitelor categorii de autorităţi publice, în speţă, Băncii Naţionale a României.
    8. Sintetizând, se susţine că dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) şi ale art. 21, deoarece nu identifică în concret şi nici nu prevăd criterii clare de determinare a persoanelor/a noţiunii juridice de administrator şi/sau de utilizator de fonduri publice, altele decât cele prevăzute la art. 23 din Legea nr. 94/1992, care pot face obiectul controlului derulat de Curtea de Conturi.
    9. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia este întemeiată, deoarece norma criticată nu identifică în concret şi nici nu prevede criterii clare de determinare a persoanelor/noţiunii juridice de administrator şi/sau utilizator de fonduri publice, altele decât cele prevăzute la art. 23 din Legea nr. 94/1992, care pot face obiectul controlului derulat de Curtea de Conturi.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autoarei excepţiei şi cele ale procurorului, concluziile scrise depuse la dosarul cauzei de autoarea excepţiei, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 24 lit. c) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014. Textul criticat are următorul conţinut: „Curtea de Conturi poate hotărî desfăşurarea activităţilor stabilite de lege şi la alte persoane decât cele prevăzute la art. 23, care: (...) c) administrează şi/sau utilizează fonduri publice, în sensul prezentei legi, verificările urmând a se efectua numai în legătură cu legalitatea administrării şi/sau utilizării acestor fonduri;“.
    14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind calitatea legii, ale art. 21 privind accesul liber la justiţie şi ale art. 140 privind Curtea de Conturi.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarea excepţiei formulează critici de neconstituţionalitate prin prisma aspectelor legate de interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor criticate în speţa dedusă judecăţii. Or, în ceea ce priveşte conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare - interpretarea, respectiv aplicarea legii -, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009), iar, în virtutea rolului constituţional al instanţelor de judecată, le revine acestora competenţa de a stabili dacă interpretarea şi aplicarea de către Curtea de Conturi a dispoziţiilor de lege criticate au fost realizate corect.
    16. Totodată, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Astfel, Curtea s-a pronunţat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie, respectiv al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale (Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14). Prin urmare, prezenta excepţie de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.
    17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 lit. c) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, excepţie ridicată de Societatea Aedificium Banca pentru Locuinţe - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 5.125/2/2016/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios-administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios-administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 mai 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Raluca-Alexandra Buterez-Făşie

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 264 din 29 mai 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016