Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 264 din 23 aprilie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 264 din 23 aprilie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 656 din 7 august 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Maria Stoian şi Dan-Ionel Stoian în Dosarul nr. 572/105/2017 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.307D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că pensia de serviciu are atât o componentă contributivă, cât şi un supliment acordat din partea statului. Or, ceea ce solicită autorii excepţiei se referă la acel supliment, care nu intră însă sub protecţia dreptului la pensie, aşa cum este acesta garantat de Constituţie. Prin urmare, pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 4 iulie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 572/105/2017, Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Maria Stoian şi Dan-Ionel Stoian cu prilejul soluţionării unei acţiuni în care au solicitat acordarea drepturilor băneşti prevăzute de art. 121 din Legea nr. 223/2015 pentru defunctul Nicolae Stoian.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că dispoziţiile de lege criticate, care prevăd că diferenţele între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, „se restituie titularilor, la cererea acestora“, sunt neconstituţionale, întrucât exclud de la dreptul de a solicita aceste sume succesorii titularului, dacă acesta din urmă a decedat înainte de a formula cererea de restituire.
    6. Autorii excepţiei arată că, în cazul lor, titularul dreptului de restituire a decedat la data de 15 septembrie 2015, după publicarea Legii nr. 223/2015, dar înainte de intrarea ei în vigoare, astfel că defunctul nu a formulat cerere de restituire a diferenţelor prevăzute de lege, motiv pentru care Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a respins solicitarea succesorilor de acordare a acestor diferenţe de bani, motivând că acestea se acordă doar la cererea titularului.
    7. În sprijinul criticii de neconstituţionalitate, autorii excepţiei arată că în art. 7 din Normele pentru aplicarea prevederilor art. 121 din Legea nr. 223/2015 se prevede că, „În situaţia în care titularii au decedat ulterior depunerii cererii prevăzute la art. 3 din prezentele norme, diferenţele cuvenite şi neîncasate de către titular se restituie potrivit prezentelor norme şi se plătesc, prin mandat poştal, soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor, ori, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.“
    8. Raportându-se la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, autorii excepţiei consideră că la data decesului exista cel puţin o speranţă legitimă că în patrimoniul defunctului există un bun, deoarece dreptul de proprietate asupra creanţei avea o bază suficientă în prevederile Legii nr. 223/2015 care, deşi nu era intrată în vigoare, era publicată în Monitorul Oficial al României.
    9. De asemenea, autorii excepţiei se consideră discriminaţi în raport cu succesorii care au dreptul de a beneficia de restituirea sumelor după ce titularul, care a formulat cererea de restituire, a decedat.
    10. Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că interpretarea dată dispoziţiilor art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în sensul că exclud succesorii de la dreptul de a formula cerere în vederea acordării diferenţelor între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, este neconstituţională, întrucât „creează o diferenţă de tratament nejustificată între titularii drepturilor prevăzute de art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, care au decedat înainte de a depune cererea de acordare a acestor drepturi prin raportare la titularii care au formulat cerere de restituire a diferenţelor şi sunt încă în viaţă sau cu titularii care, după formularea cererii de restituire au decedat, întrucât şi în acest caz diferenţele se acordă moştenitorilor, fiind încălcate, astfel, prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţia României.“ Instanţa de judecată arată că această concluzie se impune şi întrucât, „în caz contrar, scopul prevederilor art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 ar fi eludat, deoarece toate persoanele care s-au aflat în situaţia de a nu-şi primi dreptul la pensie, în cuantumul corect, se află într-o situaţie identică şi ar trebui să beneficieze, aceştia sau moştenitorii lor, de acordarea diferenţelor cuvenite, în baza acestui text legal, fără nicio diferenţiere care să se realizeze prin impunerea condiţiei ca cererea să fie formulată, personal, de persoana care avea dreptul să beneficieze de dispoziţiile art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015.“
    11. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât criticile formulate de autorii excepţiei relevă aspecte ce ţin de aplicarea legii, ce nu revin competenţei instanţei de contencios constituţional.
    13. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, arată că art. 121 din Legea nr. 223/2015 are ca obiect instituirea unui drept patrimonial care se acordă la cererea titularilor. În speţă, titularul pensiei a decedat la data de 15 septembrie 2015, iar legea a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Prin urmare, există două situaţii juridice diferite: în primul caz este vorba despre dreptul fundamental la pensie al titularului (fie ultima pensie, fie drepturi restante la pensie), care are valoarea unui „bun“ şi se cuvine de drept moştenitorilor; în al doilea caz, nu este reglementată plata unor drepturi restante, deoarece în perioada respectivă (1 ianuarie 2011-30 septembrie 2013), pensiile au fost plătite în sumele calculate potrivit reglementărilor legale în vigoare, stabilite în baza Legii nr. 119/2010 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011; ca urmare, potrivit principiului tempus regit actum, norma criticată nu prevede acordarea unor drepturi restante la pensie, ci un beneficiu constând în sumele între cuantumurile pensiilor militare pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite prin desfiinţarea pensiilor speciale pentru perioada stabilită prin lege. Ca atare, cele două categorii de venituri au natura juridică diferită: prima reprezintă dreptul fundamental la pensie, constituit şi recunoscut ca atare la data decesului, în timp ce cea de-a doua reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor unei categorii de pensionari pentru perioada în care a modificat modul de calcul al pensiei de serviciu, condiţionat de depunerea unei cereri de către titular. Această condiţie este de natură să lipsească/decadă din dreptul de a obţine diferenţele de sume şi titularii - în viaţă - care nu au depus cerere în termenul legal.
    14. Cât priveşte discriminarea la care fac referire autorii excepţiei, şi anume între titularii care au decedat înainte, respectiv după intrarea în vigoare a legii, Avocatul Poporului consideră că aceasta nu poate fi reţinută, deoarece distincţia este determinată de principiul aplicării legii civile în timp. În ceea ce priveşte modificarea pensiilor de serviciu prin Legea nr. 119/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, Curtea Constituţională s-a pronunţat în numeroase rânduri asupra conformităţii acestora cu prevederile constituţionale (de exemplu, deciziile nr. 871 din 25 iunie 2010, nr. 873 din 25 iunie 2010, nr. 1.268 din 27 septembrie 2011), reţinând că „pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială“. Cât priveşte acordarea acestui supliment s-a arătat că „ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia“. Observă astfel că diferenţele acordate prin norma legală criticată reprezintă, în fapt, „suplimentul“ la care se referă deciziile Curţii Constituţionale precitate şi au aceeaşi natură juridică, acordarea acestuia fiind la latitudinea legiuitorului, adoptată în funcţie de politica statului. Pe cale de consecinţă, atribuirea acestor diferenţe este supusă unor condiţii legale, şi anume depunerea unei cereri de către titularul dreptului la pensie. Nedepunerea cererii sau depunerea cererii de altă persoană decât titularul dreptului determină un tratament juridic diferit care nu este de natură a încălca principiul egalităţii în drepturi. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1994). Totodată, a statuat că art. 16 din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni în ceea ce priveşte recunoaşterea în favoarea acestora a unor drepturi şi libertăţi fundamentale, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor (Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011 şi Decizia nr. 323 din 30 aprilie 2015).
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, dispoziţii potrivit cărora „(1) Diferenţele între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se restituie titularilor, la cererea acestora, în mod eşalonat, pe o perioadă de cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.“
    18. Autorii excepţiei consideră că aceste prevederi de lege contravin art. 16 alin. (1) din Constituţie referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.
    19. Examinând cadrul legal din care face parte textul de lege criticat, Curtea constată că acesta reglementează regimul pensiilor militare de stat. Dispoziţiile art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 pot fi înţelese prin analiza evoluţiei istorice a acestei materii. Astfel, Curtea reţine că, potrivit Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, şi Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, pensiile militare de stat au avut un caracter special, derogând, prin condiţiile de acordare şi modul de calcul de la pensiile stabilite în sistemul public de pensii, care se acordau pe baze contributive. Prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat, în esenţă, că pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia.
    20. În contextul crizei economice traversate de România în anul 2010 a fost adoptată Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, care a dispus transformarea pensiilor militare de stat, a celor acordate poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, precum şi a altor tipuri de pensii speciale în pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, respectiv în pensii calculate pe baze contributive. Ulterior, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, s-a dispus revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeaşi lege, precum şi a aceluiaşi tip de pensii, la cerere, în cazul în care au rezultat alte date şi elemente decât cele utilizate la recalculare/revizuire, perioade referitoare la drepturi cu caracter salarial, perioade suplimentare la vechimea în serviciu, respectiv în muncă, utile în sistemul public de pensii, care se aveau în vedere la stabilirea stagiului de cotizare şi a punctajului mediu anual.
    21. Prin art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013, s-a prevăzut că „Pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010“, plata acestor drepturi urmând a se efectua începând cu data de 1 octombrie 2013.
    22. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015, pensiile acordate militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare au redobândit un statut special, distinct de sistemul public de pensii. Pentru a diminua consecinţele suferite de titularii pensiilor militare de stat ca urmare a recalculării şi revizuirii pensiilor, potrivit Legii nr. 119/2010 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 241/2013, care a prevăzut practic o revenire la cuantumul pensiei avut anterior aplicării dispoziţiilor acestor acte normative, legiuitorul a instituit, prin art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 o dispoziţie cu caracter reparator ce constă în acordarea unor drepturi care să acopere pierderile suferite de titularii dreptului la pensie proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Aceste drepturi băneşti îşi au temeiul exclusiv în dispoziţiile Legii nr. 223/2015 şi nu decurg din reglementările privind acordarea dreptului la pensie până la intrarea în vigoare a acestei legi. În concluzie, dreptul prevăzut de art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu face parte din componenta contributivă a dreptului la pensie, ci este un drept patrimonial distinct, cu caracter reparator, ale cărui condiţii de acordare depind, în mod exclusiv, de opţiunea legiuitorului, neavând temei constituţional.
    23. Cu toate acestea, Curtea observă că, indiferent dacă un drept patrimonial are o sorginte constituţională sau legală, în reglementarea sa legiuitorul trebuie să respecte prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie care consacră egalitatea în drepturi a cetăţenilor.
    24. În ceea ce priveşte autorii excepţiei, Curtea constată că aceştia sunt succesori ai unui titular al dreptului de pensie militară care a decedat la data de 15 septembrie 2015, între data publicării în Monitorul Oficial al României a Legii nr. 223/2015 şi data intrării sale în vigoare, respectiv 1 ianuarie 2016. Autorii excepţiei se consideră discriminaţi în raport cu titularii pensiilor militare de stat care au posibilitatea să obţină dreptul prevăzut de art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, precum şi în raport cu succesorii titularilor care au formulat cererea de restituire. În acest sens amintesc că, potrivit art. 7 din Normele pentru aplicarea prevederilor art. 121 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 146/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 15 martie 2016, „În situaţia în care titularii au decedat ulterior depunerii cererii prevăzute la art. 3 din prezentele norme, diferenţele cuvenite şi neîncasate de către titular se restituie potrivit prezentelor norme şi se plătesc, prin mandat poştal, soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor ori, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.“
    25. Faţă de această susţinere, Curtea constată că dispoziţiile art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu reglementează modul în care succesorii pot dobândi dreptul patrimonial prevăzut de acest text de lege, ci doar că acordarea acestui drept se face la cererea titularilor. În realitate, autorii excepţiei critică interpretarea care decurge din normele de aplicare a textului de lege criticat, pe care o consideră discriminatorie în sensul arătat.
    26. Curtea reţine că, potrivit celor statuate în jurisprudenţa sa, „principiul egalităţii în faţa legii, consacrat prin art. 16 din Constituţie, presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011).
    27. Or, Curtea constată că situaţiile comparate de autorii excepţiei sunt diferite, astfel că instituirea unui tratament juridic diferit nu dobândeşte semnificaţia încălcării prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Astfel, Curtea reţine că, distinct de condiţia formulării unei cereri în vederea acordării dreptului patrimonial prevăzut de art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 de către titularul dreptului de pensie militară de stat, prima condiţie pentru ca acest drept să intre în patrimoniul titularului pensiei militare de stat o constituie existenţa temeiului juridic pentru acordarea acestui drept. Aşa cum s-a reţinut mai sus, temeiul acestui drept l-a constituit însăşi Legea nr. 223/2015. Prin urmare, anterior intrării acesteia în vigoare, nu se poate vorbi despre existenţa dreptului patrimonial cu caracter reparator în fondul activ al legislaţiei, astfel că acesta nu avea cum să intre în patrimoniul titularului unei pensii militare de stat. Aşa fiind, în condiţiile în care titularul unei pensii militare a decedat anterior intrării în vigoare a legii, succesorii săi nu au un temei legal pentru a solicita acordarea dreptului patrimonial prevăzut de art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, situaţie care îi plasează într-o ipoteză evident diferită de cea a titularilor dreptului la pensie militară de stat care, după intrarea în vigoare a acestui act normativ, au solicitat acordarea acestui drept, precum şi de cea a succesorilor acestora.
    28. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Stoian şi Dan-Ionel Stoian în Dosarul nr. 572/105/2017 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 121 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 aprilie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. Valer Dorneanu
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice