Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 262 din 23 aprilie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 262 din 23 aprilie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 667 din 9 august 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Gheorghe Manea, Radu Stancu, Aurel Dumbravă, Constantin Udrea şi Cezarian Buga - judecători la Curtea Militară de Apel Bucureşti, Viorica Stoian, Mihaela Vişinoiu, Floarea Soare, Maria Mareş, Elena Popa, Liliana Moise, Minodora Elena Lazăr, Cristina Mioara Vreanu, Mihaela Ciurcă, Eugen Cristian Luchian şi Iulian Marius Sîrbu - personal auxiliar de specialitate, personal conex şi Marcel Bodeanu, Dumitru Comănoiu, Gheorghe Stan, Dan Vilan şi Florina Lebe - personal auxiliar de specialitate, personal conex şi personal contractual în cadrul Curţii Militare de Apel Bucureşti în Dosarul nr. 7.342/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.297D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că dispoziţiile de lege care prevăd că pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de bază în cadrul unei instituţii se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în acte normative, cu excluderea celor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti, au fost deja declarate neconstituţionale prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016. Ceea ce rămâne ca obiect al sesizării Curţii Constituţionale este art. 3^1 alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, care defineşte sintagma „fiecare funcţie“, faţă de care nu sunt aduse critici concrete de neconstituţionalitate, distincte de cele aduse textului de lege deja constatat ca fiind neconstituţional. Prin urmare, pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă, aşa cum se impune după pronunţarea Deciziei nr. 794 din 15 decembrie 2016.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Sentinţa civilă nr. 1.731 din 11 mai 2017, pronunţată în Dosarul nr. 7.342/2/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Manea, Radu Stancu, Aurel Dumbravă, Constantin Udrea şi Cezarian Buga - judecători la Curtea Militară de Apel Bucureşti, Viorica Stoian, Mihaela Vişinoiu, Floarea Soare, Maria Mareş, Elena Popa, Liliana Moise, Minodora Elena Lazăr, Cristina Mioara Vreanu, Mihaela Ciurcă, Eugen Cristian Luchian şi Iulian Marius Sîrbu - personal auxiliar de specialitate, personal conex şi Marcel Bodeanu, Dumitru Comănoiu, Gheorghe Stan, Dan Vilan şi Florina Lebe - personal auxiliar de specialitate, personal conex şi personal contractual în cadrul Curţii Militare de Apel Bucureşti.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că dispoziţiile art. 3^1 alin. (1^1)-(1^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, introduse prin art. I pct. 2 din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, sunt contrare art. 16, art. 1 alin. (4), art. 124 şi 126 din Constituţie. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege care prevăd că pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în acte normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti creează o discriminare între persoanele care au obţinut anterior recunoaşterea unor indemnizaţii mărite prin hotărâre judecătorească şi cei care nu au apelat la justiţie. Astfel, se ajunge în situaţia în care persoane care se află în situaţii profesionale identice să fie salarizate diferit. De asemenea, arată că hotărârile judecătoreşti excluse de executiv prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016 au interpretat şi au aplicat acte normative cu caracter general din domeniul salarizării. Excluderea expresă din sfera legalităţii a hotărârilor judecătoreşti, a căror autoritate de lucru judecat determină prezumţia de dezlegare a problemei de drept şi a căror forţă executorie derivă tot din lege este de natură a afecta un principiu fundamental al statului de drept, respectiv principiul separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. Interpretarea restrictivă a noţiunii de „drepturi salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice“ cu excluderea drepturilor recunoscute prin hotărâri judecătoreşti conduce la excluderea din ordinea juridică a situaţiilor în care legea, cu aplicabilitate generală, a fost aplicată în favoarea unei persoane prin hotărâri judecătoreşti, cu atât mai mult cu cât acestea au fost date în aplicarea unor legi cu aplicabilitate generală. Aceste hotărâri se deosebesc de ipotezele în care, tot prin hotărâre judecătorească, ar fi fost recunoscute drepturi în baza unor situaţii de fapt particulare, cum ar fi sporul de doctorat, fără aplicabilitate generală.
    6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, invocând dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, constatând că, prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, instanţa de contencios constituţional a admis excepţia de neconstituţionalitate referitoare la acest text de lege. De asemenea, respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, constatând că, în realitate, critica formulată de autorii excepţiei nu priveşte acest text de lege, precum şi excepţia privind dispoziţiile art. 3^1 alin. (1^4) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, întrucât acestea nu sunt incidente în cauză. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, se limitează la a arăta doar că este admisibilă, fără a-şi exprima opinia cu privire la temeinicia acesteia.
    7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3^1 alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, aşa cum au fost introduse prin art. I pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 31 august 2016. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare: „Sintagma «fiecare funcţie» prevăzută la alin. (1) reprezintă funcţiile prevăzute în aceeaşi anexă, capitol, literă, număr şi număr curent în Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.“
    11. Curtea constată că acest text de lege a fost abrogat prin art. 44 alin. (1) pct. 20 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, însă, având în vedere cele statuate prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, precum şi incidenţa în cauză a dispoziţiilor de lege criticate, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile de lege cu care a fost invocată.
    12. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate contravin următoarelor prevederi ale Legii fundamentale: art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei puterilor în stat, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei şi art. 126 privind instanţele judecătoreşti.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că argumentele de neconstituţionalitate invocate de autorii excepţiei privesc în mod exclusiv reglementarea care exclude drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti de la stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice, de care trebuie să beneficieze, începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice, potrivit art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. Or, reglementarea criticată este cuprinsă în art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, potrivit căruia „în aplicarea prevederilor alin. (1), pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti.“ În mod corect, instanţa de judecată a respins ca inadmisibilă sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la acest text de lege, întrucât, prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, instanţa de contencios constituţional a constatat neconstituţionalitatea acestor dispoziţii de lege, reţinând, în esenţă, că „pentru respectarea principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare, prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, corespunzător fiecărei funcţii, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătoreşti şi să fie acelaşi pentru tot personalul salarizat potrivit dispoziţiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.“ De asemenea, Curtea a precizat că, efect al neconstituţionalităţii art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016), nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare la care se face egalizarea prevăzută de art. 3^1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016) trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti. Aşadar, personalul care beneficiază de aceleaşi condiţii trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică (paragrafele 31 şi 32).
    14. Cât priveşte dispoziţiile art. 3^1 alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Curtea constată că, faţă de acestea, autorii excepţiei nu au formulat o critică distinctă. De altfel, raportându-se la aceleaşi texte constituţionale care au fost invocate şi în prezenta excepţie de neconstituţionalitate, Curtea, prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, paragraful 33, a arătat că acestea nu sunt neconstituţionale.
    15. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Manea, Radu Stancu, Aurel Dumbravă, Constantin Udrea, Cezarian Buga, Viorica Stoian, Mihaela Vişinoiu, Floarea Soare, Maria Mareş, Elena Popa, Liliana Moise, Minodora Elena Lazăr, Cristina Mioara Vreanu, Mihaela Ciurcă, Eugen Cristian Luchian, Iulian Marius Sîrbu, Marcel Bodeanu, Dumitru Comănoiu, Gheorghe Stan, Dan Vilan, Florina Lebe în Dosarul nr. 7.342/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 3^1 alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 aprilie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice