Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 260 din 15 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (4), art. 20, art. 25 alin. (1) şi art. 138 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 260 din 15 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (4), art. 20, art. 25 alin. (1) şi art. 138 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1101 din 28 noiembrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian      │-                 │
│Văduva             │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (4), art. 20, art. 25 alin. (1) şi art. 138 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor. Excepţia a fost ridicată de Narcis-Adrian Oprea în Dosarul nr. 6.303/109/2019 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.097D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere Decizia Curţii nr. 903 din 16 decembrie 2021.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 6 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 6.303/109/2019, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (4), art. 20, art. 25 alin. (1) şi art. 138 din Legea nr. 72/2016. Excepţia a fost ridicată de Narcis-Adrian Oprea într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în constatare inexistenţă creanţă.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că avocaţii contribuabili nu pot prevedea conduita viitoare a Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România sau Consiliului de Administraţie a Casei de Asigurări a Avocaţilor. Art. 20 alin. (3) din Legea nr. 72/2016 este contrar art. 47 alin. (2) din Constituţie, deoarece este acordată unor autorităţi administrative competenţa de a stabili elemente definitorii ale dreptului fundamental la pensie, respectiv cuantumul contribuţiilor asiguraţilor sau cota minimă şi maximă a acestora. Actele administrative infralegale nu au aceleaşi atribute de stabilitate pe care le are legea, ca act al Parlamentului. Ele sunt supuse schimbării în mod frecvent, astfel încât persoanele vizate de acestea ajung într-o situaţie de incertitudine juridică. Sintagma „nevoile curente şi de perspectivă ale sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor“ din cuprinsul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 72/2016 este neclară şi, deci, contrară standardelor de claritate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât elementele de referinţă nu pot fi anticipate de către destinatarii normei juridice. În plus, acest text legal este contrar art. 73 şi 115 din Constituţie, întrucât conferă atribuţii de legiferare Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România cu referire la cuantumul contribuţiilor obligatorii, fără a se determina limitele acestora. Autorităţile administrative primesc puterea de a impune contribuţii la un fond privat prin act administrativ, care trebuie să fie plătite chiar şi în lipsa realizării de venituri. Avocatul care nu obţine venituri, dar plăteşte aceste contribuţii are, astfel, diminuat patrimoniul, fără legătură cu obţinerea de venituri profesionale.
    6. Se mai susţine că prevederile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 72/2016 sunt, de asemenea, neconstituţionale, deoarece, în situaţia realizării unui venit de 300 lei, cota procentuală poate, în fapt, să ajungă la 100%.
    7. Se arată, totodată, că prevederile criticate încalcă şi dreptul la un nivel de trai decent al avocatului care nu realizează venituri.
    8. De asemenea, autorul excepţiei susţine că se încalcă şi art. 56 din Constituţie, deoarece stabilirea unei cote minime de contribuţii inclusiv avocaţilor care nu realizează venituri reprezintă o sarcină fiscală injustă.
    9. În final, autorul mai arată că prevederi din Legea nr. 36/1995 similare cu cele pe care le critică au fost constatate ca fiind neconstituţionale.
    10. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    12. Guvernul, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 17 alin. (4), art. 20, art. 25 alin. (1) şi art. 138 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016. Prevederile criticate au următorul cuprins:
    Art. 17 alin. (4): „Prin Statutul C.A.A. se stabilesc procentele de plată unică pentru fondul de pensii şi pentru fondul de asigurări sociale ale avocaţilor, precum şi modul de gestionare a fondurilor specializate.“
    Art. 20:
    "(1) În vederea constituirii şi utilizării fondurilor sistemului, avocatul va plăti lunar, cu titlul de contribuţie individuală obligatorie, o cotă procentuală din venitul brut lunar realizat din profesie.
(2) Contribuţia individuală obligatorie reprezintă o sumă echivalentă cu o cotă minimă, în cazul nerealizării de venituri din profesie, respectiv o sumă echivalentă cu o cotă maximă, în cazul realizării unor venituri din profesie ce depăşesc un plafon stabilit.
(3) Cota procentuală prevăzută la alin. (1), precum şi sumele reprezentând cotele minimă şi maximă de contribuţie obligatorie prevăzute la alin. (2) se stabilesc, prin hotărâre, de Consiliul U.N.B.R., la propunerea Consiliului de administraţie al C.A.A., în funcţie de nevoile curente şi de perspectivă ale sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor.“"

    Art. 25 alin. (1): „Depăşirea termenului de plată a contribuţiilor la fondurile sistemului de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere aplicate la suma datorată, calculate pentru fiecare zi de întârziere, până la data achitării sumei datorate, inclusiv, în cuantumul prevăzut de Statutul profesiei de avocat.“
    Art. 138: „În aplicarea prezentei legi, C.A.A. poate elabora norme de aplicare, care se aprobă prin hotărâre a Consiliului U.N.B.R.“

    15. Se apreciază că dispoziţiile criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la previzibilitatea legii şi art. 47 alin. (2) referitor la dreptul la pensie, art. 73 referitor la categoriile de legi şi art. 115 referitor la delegarea legislativă.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul formulează critici similare cu cele invocate în cauza soluţionată prin Decizia nr. 903 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 21 iunie 2022, prin care s-a statuat că simpla instituire a obligativităţii plăţii, de către avocatul care nu realizează venituri, a unei cote minime nu pune probleme de constituţionalitate, câtă vreme principiile contributivităţii şi obligativităţii sunt fundamentale pentru întregul sistem al asigurărilor sociale ale avocaţilor, a cărui constituţionalitate a fost constatată de către Curtea Constituţională prin numeroase decizii. Instituirea prin legea care reglementează exercitarea profesiei de avocat a unor obligaţii pentru cei în cauză, precum şi a unor măsuri sancţionatorii faţă de cei care încalcă regulile prevăzute este întru totul legitimă.
    17. Prin aceeaşi decizie, cu referire la criticile privind pretinsa neclaritate a art. 20 alin. (2) din Legea nr. 72/2016, Curtea a reţinut, în decizia precitată, că deşi este îndreptăţită să verifice în ce măsură dreptul primar îndeplineşte exigenţele de claritate şi predictibilitate, atribuţie care derivă din prevederile art. 1 alin. (3) din Constituţie, care consacră calitatea de stat de drept a României, şi ale art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, care impune obligaţia respectării legilor, dispoziţiile art. 126 alin. (1), potrivit căruia „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege“, îi interzic să clarifice până în cele mai mici detalii conţinutul normei de drept supuse controlului de constituţionalitate. Or, în cauza de faţă, autorul excepţiei solicită jurisdicţiei constituţionale să stabilească ea însăşi, în absenţa unui demers al legiuitorului şi independent de pronunţarea unei instanţe judecătoreşti, conţinutul normativ al noţiunii „nevoi curente“. Evident, această noţiune are un caracter flexibil; dar tocmai în considerarea acestei trăsături legiuitorul a folosit-o atunci când a delegat Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România (U.N.B.R.) atribuţia de a stabili nivelul contribuţiilor obligatorii datorate de către avocaţi sistemului propriu de asigurări. Întrucât orice sistem de asigurări sociale este caracterizat, prin natura lui, de un dinamism accentuat, generat de variabile economice şi sociale care nu pot fi anticipate şi determinate cu mare precizie, cuantumul contribuţiilor sociale trebuie, la rândul său, să reflecte aceste variabile. Tocmai din acest motiv legiuitorul nu a stabilit el însuşi, prin dispoziţiile criticate, nivelul acestor contribuţii, ci a delegat autorităţii administrative relevante competenţa de a le stabili. Astfel, Consiliul U.N.B.R. are posibilitatea de a cunoaşte mai bine decât legiuitorul evoluţia, dinamica nevoilor sistemului de asigurări al avocaţilor, precum şi posibilitatea de a acţiona mai prompt, adecvat şi flexibil (prin hotărâre, cum precizează textul legal criticat) decât ar putea-o face legiuitorul prin procedura legislativă standard. O claritate mai pronunţată a sintagmei „nevoi curente“, aşa cum solicită autorul excepţiei, ar fi fost obţinută cu preţul unei rigidităţi pe care legiuitorul a apreciat-o ca fiind inoportună în contextul reglementării sistemului de asigurări sociale al avocaţilor.
    18. Dreptul la un nivel de trai decent, deşi consacrat ca un drept fundamental în Constituţie, nu poate fi garantat de către stat avocaţilor care nu realizează niciun venit din profesie prin interdicţia de a li se preleva contribuţii care sunt necesare pentru însăşi constituirea şi funcţionarea profesiei de avocat.
    19. Cu referire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 56 alin. (2) din Constituţie, prin Decizia nr. 903 din 16 decembrie 2021, paragraful 25, Curtea a statuat că unul dintre principiile constituţionale care legitimează sistemul fiscal naţional este principiul contributivităţii, prevăzut de art. 56 alin. (1) din Constituţie, care presupune obligaţia cetăţenilor de a contribui la cheltuielile publice. Acest articol nu este încălcat atâta vreme cât opţiunea legiuitorului de a nu stabili el însuşi cuantumul taxelor şi al contribuţiilor datorate pentru formarea bugetului baroului şi de a o delega organelor de conducere ale profesiei de avocat nu permite acestuia să acţioneze în mod arbitrar, ci, dimpotrivă, potrivit legii.
    20. În plus, Curtea a reţinut că noţiunea de aşezare justă nu are un caracter precis, ci, dimpotrivă, a fost în mod deliberat folosită de către puterea constituantă pentru a da posibilitatea statului să „aşeze“ sarcinile fiscale într-o manieră flexibilă, care să ţină seama de varietatea foarte mare de situaţii cu care se întâlneşte în reglementarea politicii sale fiscale. În cauza de faţă, impunerea unei cote minime, independent de realizarea unui venit, nu doar că nu este injustă, ci reprezintă chiar o expresie a justei aşezări a sarcinilor fiscale, deoarece ar fi injust ca o persoană care, nominal, păstrează calitatea de avocat să aibă opţiunea de a uza (sau nu) de prerogativa de a presta activitatea şi, în acelaşi timp, dacă nu obţine niciun venit să nu fie obligat la achitarea unei contribuţii minimale. În plus, sarcina nu este injustă având în vedere cuantumul moderat al contribuţiei.
    21. În sfârşit, cu referire la critica raportată la art. 73 şi 115 din Constituţie, Curtea reaminteşte că, în paragraful 21 al deciziei precitate, a reţinut că trebuie să se distingă între, pe de o parte, noţiunea de „legiferare“, aşa cum se desprinde din conţinutul art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituţie, potrivit căruia „Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a ţării“, şi, pe de altă parte, noţiunea de „reglementare cu caracter general“. În niciun sistem juridic adunarea reprezentativă supremă nu deţine prerogativa absolută de a emite norme cu caracter general. Dincolo de faptul că Parlamentul se află în imposibilitatea obiectivă de a emite toate normele cu caracter general dintr-un sistem juridic, este necesar ca şi alte autorităţi să aibă posibilitatea de a emite reglementări generale, în condiţiile şi limitele stabilite prin actul de reglementare primară în temeiul căruia sunt adoptate. De altfel, adoptând Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, legiuitorul a acceptat posibilitatea ca autorităţile administrative să emită reglementări generale care, în terminologia Legii nr. 554/2004, poartă denumirea de acte administrative cu caracter normativ [a se vedea în acest sens definiţia oferită de art. 2 alin. (1) lit. c) din această lege]. Ca atare, este neîntemeiată critica raportată la art. 73 şi 115 din Constituţie.
    22. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate în decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
    23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Narcis-Adrian Oprea în Dosarul nr. 6.303/109/2019 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 17 alin. (4), art. 20, art. 25 alin. (1) şi art. 138 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 mai 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    În temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 260 din 15 mai 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 260 din 15 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (4), art. 20, art. 25 alin. (1) şi art. 138 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 260 din 15 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 alin. (4), art. 20, art. 25 alin. (1) şi art. 138 din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor