Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 257 din 4 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) lit. d) şi ale art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 257 din 4 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) lit. d) şi ale art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 901 din 5 octombrie 2020
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) lit. d) şi ale art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, excepţie ridicată de Societatea German Romanian Assurance - S.A. - Geroma - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 3.442/300/2017 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.207D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că, în opinia sa, textele de lege supuse controlului nu instituie un regim juridic discriminatoriu în cadrul aceleiaşi categorii de persoane, astfel că nu pot fi reţinute criticile de neconstituţionalitate formulate în cauză.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 27 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.442/300/2017, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) lit. d) şi ale art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, excepţie ridicată de Societatea German Romanian Assurance - S.A. - Geroma - S.A. într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii adresate instanţei de a pronunţa o hotărâre care să suplinească acordul pârâţilor, printre care se numără şi societatea autoare a prezentei excepţii, în ceea ce priveşte semnarea documentelor necesare iniţierii şi derulării execuţiei lucrărilor de consolidare a unui imobil.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că art. 8 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 creează o inechitate în ceea ce priveşte persoanele juridice în raport cu titularii dreptului de proprietate persoane fizice asupra unor spaţii cu destinaţia de locuinţă sau cu altă destinaţie, aceştia din urmă putând avea acces, în condiţiile stabilite de ipotezele de la lit. a)-c) ale art. 9 alin. (1) din ordonanţă, la finanţarea prin transferuri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru susţinerea costurilor lucrărilor de intervenţie. Se arată că nu există o raţiune juridică sau economică pentru diferenţierea titularilor dreptului de proprietate privată în funcţie de calitatea de persoană fizică sau persoană juridică.
    Persoanele juridice sunt constituite din persoane fizice care participă la capitalul societăţii în condiţiile convenite prin contractul de asociere, plătind taxe şi impozite în condiţiile stabilite prin legile speciale. Autoarea excepţiei susţine că se pot crea dificultăţi în funcţionarea acestor societăţi ca urmare a suportării în exclusivitate a costurilor intervenţiei la consolidarea condominiului, în absenţa aceloraşi posibilităţi de a accesa bugetele de stat sau locale la care acestea sunt contributori. Totodată, raportat la speţă, precizează că nu pot fi cunoscute costurile finale pe care va trebui să le suporte din fondurile proprii, ca urmare a inadvertenţelor existente cu privire la suprafaţa imobilului în discuţie.

    6. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Arată, în acest sens, că exerciţiul dreptului de proprietate nu este absolut. Stabilirea prin lege a unor cheltuieli în sarcina proprietarului urmăreşte realizarea unui interes public şi nu este o măsură disproporţionată, care să atragă împiedicarea exercitării dreptului de proprietate.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând, în esenţă, că măsurile specifice de sprijin financiar din fonduri publice pentru proprietarii de locuinţe care sunt persoane fizice, pentru care locuinţa reprezintă principalul element al asigurării unui nivel de trai decent, nu pot fi extinse la operatorii economici care deţin în cadrul aceloraşi condominii diverse spaţii, inclusiv comerciale, utilizate corespunzător scopului/obiectului de activitate pentru care s-au constituit şi funcţionează în condiţiile economiei de piaţă.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 8 alin. (1) lit. d) şi ale art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 19 decembrie 2013. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, art. 9 a fost modificat prin Legea nr. 223/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 3 august 2018. Întrucât soluţia legislativă s-a menţinut neschimbată, Curtea urmează să se pronunţe asupra textelor de lege în redactarea actuală, având următorul cuprins:
    - Art. 8 alin. (1) lit. d):
    "(1) Fondurile necesare pentru finanţarea cheltuielilor privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie la construcţiile incluse în programele anuale se vor asigura astfel: (...)
    d) din fondurile proprii ale operatorilor economici, pentru locuinţele şi spaţiile cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, aflate în proprietatea sau în administrarea acestora;“;"

    – Art. 9:
    "(1) Proprietarii locuinţelor, precum şi ai spaţiilor publice cu altă destinaţie decât cea de locuinţă, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (5) lit. a), din construcţiile incluse în programele anuale vor acţiona potrivit prevederilor art. 2 alin. (6) şi vor beneficia de finanţare din transferuri de la bugetul de stat şi bugetul local pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie, în următoarele condiţii:
    a) existenţa hotărârii asociaţiei de proprietari, adoptată cu acordul majorităţii proprietarilor construcţiilor prevăzute la art. 7 alin. (1), privind aprobarea deciziei de intervenţie pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie, precum şi a documentaţiilor cadastrale în vederea stabilirii cotei-părţi indivize din proprietatea comună care revine fiecărei proprietăţi individuale;
    b) notarea dreptului de creanţă, în partea a III-a a cărţii funciare a imobilelor incluse în programele anuale, în baza contractelor prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. h), cu menţionarea cuantumului sumelor ce urmează a fi restituite de către fiecare proprietar, pentru executarea lucrărilor de intervenţie, în condiţiile prezentei ordonanţe;
    c) restituirea, la terminarea lucrărilor de intervenţie, a sumelor alocate din transferuri de la bugetul de stat şi bugetul local pentru execuţia lucrărilor de intervenţie, în rate lunare egale fără dobândă, cu o durată de rambursare de până la 25 de ani de la data recepţiei terminării lucrărilor de intervenţie; în cazul întârzierii la plată a ratelor cu mai mult de 30 de zile se calculează majorări de întârziere la ratele scadente, aplicânduse cota de majorare, stabilită în condiţiile legii, pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare. (...)
(2) Pentru cazurile de insolvabilitate privind rambursarea costurilor lucrărilor de intervenţie, consiliul local, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, la cererea proprietarului, îl poate despăgubi cu valoarea locuinţei, asigurându-i totodată calitatea de chiriaş în spaţiul deţinut.
(3) Radierea notării dreptului de creanţă prevăzut la alin. (1) lit. b) se face numai cu dovada privind achitarea integrală a cheltuielilor efectuate din transferuri de la bugetul de stat şi, după caz, de la bugetul local pentru execuţia lucrărilor de intervenţie.
(4) Instituirea şi radierea menţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi art. 4 alin. (9) lit. e) sunt scutite de plata taxei de timbru sau orice alte tarife.“."


    12. În opinia autoarei excepţiei, textele de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 44 alin. (2) privind egala ocrotire şi garantare a proprietăţii private, indiferent de titular şi art. 44 alin. (5), potrivit căruia, pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autoarea acesteia face o comparaţie între soluţiile legislative cuprinse în cele două texte de lege ce formează obiect al acesteia, invocând existenţa unui discriminări în ceea ce priveşte protecţia proprietăţii private a persoanelor juridice faţă de cea a persoanelor fizice, contrar prevederilor art. 44 alin. (2) din Constituţie. Sub acest aspect, Curtea reţine că operatorii economici care deţin în proprietate sau administrare locuinţe sau spaţii cu altă destinaţie decât cea de locuinţă sunt obligaţi, în virtutea prevederilor art. 8 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, să realizeze din fonduri proprii finanţarea cheltuielilor privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie la construcţiile incluse în programele anuale de acţiuni privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic la construcţiile existente. Pentru evidenţierea inegalităţii de tratament juridic, pe care o consideră nejustificată şi discriminatorie, autoarea excepţiei se raportează la reglementarea cuprinsă în art. 9 din aceeaşi ordonanţă, care prevede că, în anumite condiţii, proprietarii persoane fizice ai spaţiilor de acelaşi tip vor beneficia de finanţare din transferuri de la bugetul de stat şi bugetul local pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie.
    14. Curtea constată că nu poate fi reţinută critica prin raportare la art. 44 alin. (2) din Legea fundamentală, referitor la protecţia egală a proprietăţii, argumentată pe faptul că legea nu oferă şi operatorilor economici posibilitatea de a avea acces la finanţarea prin transferuri de la bugetul de stat sau de la bugetul local pentru susţinerea costurilor lucrărilor de intervenţie. În acest sens, Curtea observă că legiuitorul a reglementat prin Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 o serie de reguli care au ca scop creşterea gradului de siguranţă a construcţiilor care prezintă fie niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, fie degradări sau avarieri în urma unor acţiuni seismice precedente. Actul normativ menţionat a fost edictat în considerarea unui interes public major, şi anume protecţia persoanelor şi a bunurilor situate în imobile asupra cărora se efectuează lucrări de consolidare în vederea creşterii siguranţei la acţiuni seismice.
    15. Pentru realizarea acestui deziderat, legiuitorul a considerat util să acorde persoanelor fizice facilitatea de a obţine finanţare din transferuri de la bugetul de stat şi bugetul local pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie necesare, o astfel de măsură fiind aptă să eficientizeze realizarea acestora, răspunzând astfel unei nevoi sociale cu caracter general. Astfel, în considerarea importanţei valorilor sociale ce sunt ocrotite prin realizarea lucrărilor de consolidare a construcţiilor cu risc seismic, legiuitorul a oferit persoanelor fizice, prin art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, posibilitatea de a beneficia, în anumite condiţii, de finanţare din transferuri de la bugetul de stat şi bugetul local pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de intervenţie. Textul precizează, totodată, că, la terminarea lucrărilor de intervenţie, sumele astfel alocate se restituie, în rate lunare egale fără dobândă, cu o durată de rambursare de până la 25 de ani de la data recepţiei terminării lucrărilor de intervenţie. Potrivit art. 9 alin. (1) lit. c) din ordonanţă, în cazul întârzierii la plată a ratelor cu mai mult de 30 de zile, se vor calcula majorări de întârziere la ratele scadente, aplicându-se cota de majorare, stabilită în condiţiile legii, pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare.
    16. Soluţia legislativă diferită reglementată cu privire la operatorii economici nu conduce la o nesocotire a principiului constituţional al protecţiei egale a proprietăţii, indiferent de titular, nefiind de natură să aducă atingere niciunuia dintre atributele dreptului de proprietate privată - posesia, folosinţa sau dispoziţia. Facilitatea acordată proprietarilor persoane fizice se justifică prin deosebirea obiectivă existentă, sub aspectul trăsăturilor juridice definitorii, între destinatarii normei, în condiţiile în care, prin ipoteză, operatorii economici se află întro situaţie juridică diferită, desfăşurând cu caracter permanent o activitate economică, ceea ce îi diferenţiază, de principiu, de proprietarii persoane fizice, din perspectiva capacităţii de a susţine financiar o măsură ca cea în discuţie.
    17. Curtea reţine, de altfel, că art. 1 pct. 2 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale stabileşte că statele semnatare ale Convenţiei pot adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general. În acest sens, în Hotărârea din 19 decembrie 1989, pronunţată în Cauza Mellacher şi alţii împotriva Austriei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că astfel de legi sunt „necesare şi obişnuite în domeniul construcţiilor, care, în societăţile moderne, sunt o preocupare centrală a politicilor economice şi sociale. Pentru a implementa astfel de politici, legislativul trebuie să aibă o largă marjă de apreciere atât în ceea ce priveşte stabilirea existenţei unei probleme de interes public ce necesită măsuri de control, cât şi în alegerea unor modalităţi de aplicare detaliate pentru implementarea măsurilor vizate“.
    18. În concluzie, Curtea apreciază că nu poate fi reţinută critica de neconstituţionalitate prin raportare la art. 44 alin. (2) din Legea fundamentală referitor la protecţia egală a proprietăţii private, având în vedere şi jurisprudenţa sa prin care a statuat că legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 67 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 28 aprilie 2014).
    19. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 44 alin. (5) din Constituţie, potrivit cărora, pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii, Curtea observă că nu sunt incidente în cauza de faţă, neavând niciun fel de legătură cu critica formulată şi prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate.
    20. Referitor la neconcordanţele semnalate de autoarea excepţiei cu privire la stabilirea suprafeţei spaţiului din clădirea ce urmează să fie consolidată, Curtea constată că reprezintă aspecte de fapt, a căror clarificare intră în competenţa instanţelor judecătoreşti sesizate cu soluţionarea litigiului în cursul căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea German Romanian Assurance S.A. - Geroma - S.A. în Dosarul nr. 3.442/300/2017 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 8 alin. (1) lit. d) şi ale art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 257 din 4 iunie 2020

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016