Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────┬───────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Mihaela │- judecător │
│Ciochină │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător │
│Licu │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼───────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │prim-magistrat-asistent│
└───────────────┴───────────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea sesizării de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 4/2023 privind numirea unui consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit, sesizare formulată de un număr de 57 de deputaţi. 2. Sesizarea de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 1.542 din 9 martie 2023 şi constituie obiectul Dosarului nr. 545L/2/2023. 3. În motivarea sesizării de neconstituţionalitate se arată că în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului din data de 7 martie 2023 a fost adoptată Hotărârea Parlamentului României nr. 4/2023 privind numirea unui consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit. Preşedintele de şedinţă a constatat la începutul acesteia întrunirea cvorumului legal de prezenţă, din totalul deputaţilor şi senatorilor înregistrându-şi prezenţa un număr de 353. De asemenea, ulterior, conform înregistrării audio-video a şedinţei din data de 7 martie 2023, înaintea votului final cu privire la hotărârea menţionată, domnul deputat Liviu-Ionuţ Moşteanu, liderul Grupului parlamentar al partidului Uniunea Salvaţi România (USR), a luat cuvântul, solicitând, în temeiul art. 54 alin. (2) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului verificarea cvorumului de vot [ora 13.46, aşa cum se observă în înregistrarea audio-video, domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu: „(Vă rog) să constataţi că nu e cvorum de şedinţă“], fără ca preşedintele de şedinţă să dea curs solicitării. Se arată că obligaţia de a verifica întrunirea cvorumului la solicitarea liderului de grup subzista indiferent de rezultatul votului final. 4. Se arată că, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, neîndeplinirea obligaţiei preşedintelui de şedinţă de a verifica întrunirea cvorumului legal, la solicitarea unui lider de grup parlamentar, pune în discuţie însuşi cvorumul consacrat prin Constituţie şi reprezintă o veritabilă problemă de neconstituţionalitate a actului adoptat de Parlament, sub aspectul întrunirii cvorumului legal prevăzut de art. 67 din Constituţie. Prin urmare, simpla neîndeplinire a obligaţiei arătate conduce la adoptarea unui act neconstituţional. 5. În sensul celor de mai sus, sunt invocate deciziile Curţii Constituţionale nr. 601 din 14 noiembrie 2005, nr. 383 din 23 martie 2011, nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, nr. 730 şi 732 din 22 noiembrie 2017. 6. În plus, în speţă, însăşi condiţia de a fi prezenţi cel puţin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului (cvorumul legal) nu a fost îndeplinită. Conform înregistrării audio-video a şedinţei, imediat după refuzul preşedintelui de şedinţă de a verifica cvorumul, următorul act la care s-a procedat a fost apelul nominal. În urma acestuia a rezultat că au fost prezenţi 175 de deputaţi şi 58 de senatori, aceştia din urmă nereprezentând în niciun caz jumătate plus unu din numărul senatorilor (adică 69). Pentru a fi îndeplinită condiţia cvorumului prevăzut în Constituţie şi în Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, la şedinţele comune ale celor două Camere ale Parlamentului trebuie ca şi numărul senatorilor prezenţi să întrunească condiţia de cvorum, raportat la numărul total de membri ai Senatului. Interpretarea contrară ar conduce la soluţia absurdă ca în şedinţele comune să fie adoptate acte ale Parlamentului chiar şi în lipsa tuturor senatorilor. 7. În conformitate cu dispoziţiile art. 27 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost transmisă preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului pentru a comunica punctele de vedere ale celor două birouri permanente. 8. Biroul permanent al Camerei Deputaţilor apreciază că Hotărârea Parlamentului României nr. 4/2023 este constituţională. 9. Se arată că autoritatea publică vizată prin sesizarea de neconstituţionalitate nu este reglementată de Legea fundamentală, nefiind aşadar de rang constituţional, astfel că procedura de numire a membrilor săi este de rang legal, normele-cadru în materie fiind prevăzute în Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi (a se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.094 din 20 decembrie 2012). Se consideră că procedura legală instituită a fost exercitată de forul legislativ conform procedurilor parlamentare incidente, fără a fi afectate sau încălcate valori sau principii constituţionale. Hotărârea criticată reprezintă un act juridic cu caracter individual, vizând numirea unui consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit, prin votul Parlamentului, ceea ce înseamnă că nu afectează, prin obiectul şi efectul juridic, valori şi principii constituţionale, în sensul reţinut de instanţa de contencios constituţional prin Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012. 10. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 67 din Constituţia României, se arată că hotărârea criticată a intrat în dezbaterea plenului reunit, iar potrivit prevederilor art. 100 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, votul este secret şi se exprimă prin buletine de vot, ceea ce presupune implicit realizarea unui apel nominal, verificându-se astfel cvorumul, fiind o etapă inerentă a procedurii de vot, acesta realizându-se automat în procedura de vot secret şi de constatare a rezultatelor printr-un proces-verbal încheiat potrivit prevederilor art. 44 alin. (4) din acelaşi regulament, fiind astfel îndeplinite atât prevederile constituţionale, cât şi cele regulamentare. De asemenea, la momentul citirii procesului-verbal referitor la rezultatul votului, starea de cvorum a fost reiterată, fiind prezenţi 237 de parlamentari. 11. Cu toate că autorii sesizării susţin că la apelul nominal efectuat de către secretarii de şedinţă au răspuns „prezent“ 233 de parlamentari, din evidenţele secretarilor de şedinţă consemnate în urma apelului nominal a rezultat faptul că la acest vot au participat 237 de senatori şi deputaţi, asigurânduse astfel cvorumul necesar numirii unui consilier, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit. În susţinerea faptului că cvorumul a fost întrunit şi, totodată, cu referire la apelul nominal se face menţiunea, cu titlu de exemplu, că lista de senatori a fost citită de secretarul Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), domnul senator Sorin Lavric, care, în momentul menţionării prezenţei sale pentru a primi buletinul de vot, s-a trecut absent, astfel cum reiese din stenograma şedinţei de plen şi din înregistrarea video a şedinţei. 12. Totodată, cvorumul a fost evidenţiat de către preşedintele de şedinţă, la începutul şedinţei comune acesta anunţând că „din totalul celor 466 de colegi, şi-au înregistrat prezenţa, până în acest moment, 353“, condiţie care a mai fost verificată pe parcursul desfăşurării activităţii plenului, cu prilejul exercitării votului referitor la celelalte puncte de pe ordinea de zi comună. 13. În considerarea celor arătate, se învederează că, întrucât hotărârea a fost adoptată cu 233 de voturi pentru şi 4 voturi contra, dintr-un total de 237 de voturi exprimate de senatori şi deputaţi, potrivit procesului-verbal referitor la rezultatul votului exprimat prin buletine de vot, citit în şedinţa de plen reunit din data de 7 martie 2023, acest fapt confirmând în mod indiscutabil îndeplinirea imperativelor constituţionale referitoare la cvorumul legal, prevăzut la art. 67 din Legea fundamentală, precum şi la majoritatea necesară adoptării hotărârilor, din a căror categorie face parte actul normativ contestat, critica adusă de autorii sesizării este neîntemeiată. 14. Susţinerea autorilor sesizării potrivit căreia la constituirea cvorumului legal de şedinţă comună este necesară prezenţa a cel puţin jumătate plus unu dintre membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului, respectiv jumătate plus unu din numărul senatorilor şi jumătate plus unu din numărul deputaţilor, nu are relevanţă constituţională, atâta vreme cât majoritatea cerută de Constituţie, respectiv 234 de senatori şi deputaţi, este întrunită. 15. Biroul permanent al Senatului nu a comunicat punctul său de vedere. 16. La termenul de judecată fixat pentru data de 6 aprilie 2023, Curtea a dispus amânarea dezbaterilor asupra cauzei pentru data de 27 aprilie 2023, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, raportul întocmit de judecătorul-raportor, hotărârea criticată, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. l) din Constituţie şi ale art. 1, 10 şi 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să soluţioneze sesizarea de neconstituţionalitate. 18. Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Hotărârea Parlamentului României nr. 4/2023 privind numirea unui consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 7 martie 2023, potrivit căreia: "ART. 1 Se numeşte doamna Pricopie Camelia în funcţia de consilier de conturi pentru durata rămasă a mandatului început prin Hotărârea Parlamentului României nr. 21/2020 privind numirea unor consilieri de conturi, a unui vicepreşedinte la Curtea de Conturi şi a unui vicepreşedinte la Autoritatea de Audit, publicată în Monitorului Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 30 iunie 2020. ART. 2 Doamna Pricopie Camelia, consilier de conturi, se numeşte în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii de Audit." 19. Autorii sesizării invocă, în susţinerea acesteia, prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării legii, ale art. 67 privind cvorumul de adoptare a hotărârilor parlamentare şi ale art. 147 privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale. 20. Examinând sesizarea de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. l) din Constituţie coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, atât sub aspectul obiectului, fiind vorba lato sensu despre o hotărâre adoptată de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, cât şi sub aspectul titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind semnată de 57 de deputaţi. 21. Cu privire la îndeplinirea celorlalte condiţii de admisibilitate a sesizării, care nu sunt stipulate explicit de lege, dar care reprezintă rezultatul interpretării textelor de lege dat de Curte în jurisprudenţa sa, se constată că o astfel de condiţie de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituţionalitatea hotărârilor parlamentare o constituie relevanţa constituţională a obiectului respectivelor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului adoptate după conferirea noii competenţe, hotărâri care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional (a se vedea deciziile nr. 53 şi 54 din 25 ianuarie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012). 22. De asemenea, Curtea Constituţională a mai stabilit, în mod expres, că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituţionalitate, norma de referinţă trebuie să fie de rang constituţional pentru a se putea analiza dacă există vreo contradicţie între hotărârile menţionate la art. 27 din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, şi exigenţele procedurale şi substanţiale impuse prin dispoziţiile Constituţiei, pe de altă parte. Aşadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanţă constituţională, şi nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, plenului Senatului şi plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituţionalitate, dacă în susţinerea criticii de neconstituţionalitate sunt invocate dispoziţii cuprinse în Constituţie. Invocarea acestor dispoziţii nu trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, precitată, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, precitată, şi Decizia nr. 628 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015). 23. Având în vedere că, în speţă, critica de neconstituţionalitate a hotărârii vizează nemijlocit norma consacrată de art. 67 din Constituţie [coroborată cu art. 1 alin. (5) şi art. 147 din Constituţie], care stabileşte cvorumul legal de şedinţă necesar adoptării hotărârilor Parlamentului, Curtea constată că sesizarea având ca obiect Hotărârea Parlamentului României nr. 4/2023 îndeplineşte condiţiile de admisibilitate. 24. În ceea ce priveşte critica referitoare la neîntrunirea cvorumului de prezenţă prin neluarea în discuţie a propunerii de reverificare a cvorumului de şedinţă, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, odată constatat cvorumul legal la începutul şedinţei Parlamentului, normele regulamentare instituie prezumţia relativă a întrunirii acestuia pe toată durata şedinţei, cu consecinţa adoptării actelor în condiţii de constituţionalitate. Prezumţia relativă încetează să opereze în momentul în care liderul unui grup parlamentar solicită preşedintelui de şedinţă verificarea cvorumului legal şi este răsturnată dacă, în urma numărătorii, rezultă un număr mai mic de jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului sau este confirmată dacă, în urma numărătorii, rezultă un număr mai mare (Decizia nr. 730 din 22 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1043 din 29 decembrie 2017, paragraful 41, şi Decizia nr. 732 din 22 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 28 decembrie 2017, paragraful 39). 25. Dispoziţiile art. 67 din Constituţie prevăd că majoritatea parlamentarilor trebuie să fie prezentă la şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului la momentul votării hotărârii, iar, pe de altă parte, art. 76 alin. (2) stabileşte că, pentru ca hotărârea să fie adoptată, ea trebuie să întrunească susţinerea majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi. Aceste două condiţii nu se suprapun, cvorumul fiind o condiţie necesară pentru legala desfăşurare a procedurii votului, ce se apreciază anterior acestui moment, în timp ce prin vot se validează o opţiune politică, ceea ce se constată ulterior exprimării acesteia prin vot (Decizia nr. 730 din 22 noiembrie 2017, paragraful 27, şi Decizia nr. 732 din 22 noiembrie 2017, paragraful 25, precitate). 26. Faptul că textul constituţional al art. 67 nu se referă şi la cvorumul de şedinţă, adică acela care trebuie să fie întrunit pe tot parcursul dezbaterilor, este explicat de Curte prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, astfel că, în mod indubitabil, această jurisprudenţă a Curţii plasează dispoziţiile art. 67 şi 76 din Legea fundamentală la momentul votului final. Această concluzie este întărită şi prin dispoziţiile art. 75 alin. (1) din Constituţie, care vizează „dezbaterea şi adoptarea legii“; întrucât art. 67 şi 76 din Constituţie prevăd că numai la adoptarea legii este nevoie de un anumit cvorum şi majoritate de adoptare, rezultă, fără dubiu, că textul Constituţiei nu impune aceleaşi cerinţe şi cu privire la dezbaterea legii. Astfel, Curtea a constatat că adoptarea legii, ca parte a procesului legislativ, vizează votul final exercitat de către Parlament asupra ansamblului legii (Decizia nr. 730 din 22 noiembrie 2017, paragraful 28, şi Decizia nr. 732 din 22 noiembrie 2017, paragraful 26). 27. Examinând dispoziţiile art. 67 din Constituţie, Curtea a constatat că, pentru a adopta o hotărâre cu respectarea normelor constituţionale, la şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului trebuie să fie prezenţi cel puţin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului. Dacă există suspiciuni cu privire la numărul parlamentarilor prezenţi la şedinţă, înaintea votului final, ce va fi exprimat asupra iniţiativelor legislative, hotărârilor sau asupra moţiunii de cenzură, liderul unui grup parlamentar poate solicita preşedintelui de şedinţă verificarea, prin apel nominal, a întrunirii cvorumului legal. În jurisprudenţa sa referitoare la stabilirea cvorumului legal al şedinţelor Camerelor Parlamentului, Curtea a statuat că, în lipsa unei solicitări pentru reverificarea cvorumului prin apel nominal, preşedintele de şedinţă nu a mai verificat cvorumul, astfel încât cvorumul stabilit la deschiderea şedinţei şi-a păstrat valabilitatea pe tot parcursul acesteia (Decizia nr. 730 din 22 noiembrie 2017, paragraful 36, şi Decizia nr. 732 din 22 noiembrie 2017, paragraful 34). 28. Analizând criticile de neconstituţionalitate, Curtea reţine că proiectul hotărârii care face obiectul prezentei sesizări a fost dezbătut şi adoptat în cadrul şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 7 martie 2023. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 7 martie 2023. Potrivit stenogramei şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 35 din 27 martie 2023, preşedintele de şedinţă a constatat la începutul acesteia întrunirea cvorumului legal, înregistrându-se prezenţa unui număr de 353 de deputaţi şi senatori din totalul de 466. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. 29. Pe ordinea de zi a şedinţei a figurat şi proiectul de hotărâre privind numirea în funcţie a preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului. În cursul şedinţei, preşedintele de şedinţă a anunţat următoarele: „Având în vedere că la următoarele două puncte ale ordinii de zi avem numiri în funcţii, prin vot secret cu buletine de vot, pentru operativitate vă propun să dezbatem aceste puncte, după care vom trece la exprimarea votului, după cum urmează: un vot secret cu buletine de vot pentru numirea preşedintelui CNA; un vot secret cu buletine de vot pentru numirea unui consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit. Vă supun votului dumneavoastră această propunere. Vă rog să votaţi!“. Potrivit stenogramei şedinţei, „cu 212 voturi pentru, 4 contra şi două abţineri, propunerea a fost adoptată“. În aceste condiţii, din sală domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu menţionează: „Nu este cvorum, domnule preşedinte“. Domnul Vasile-Daniel Suciu arată: „Domnule Moşteanu! Este un vot care se adoptă cu majoritatea celor prezenţi, domnule Moşteanu!“. În continuare, domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu: „Vă rog să constataţi că nu e cvorum de şedinţă!“ (Domnii deputaţi şi senatori de la grupurile parlamentare ale USR şi domnii deputaţi şi senatori neafiliaţi părăsesc sala de şedinţă.) După acest moment, începe dezbaterea punctului 7 de pe ordinea de zi, respectiv a proiectului de hotărâre privind numirea în funcţie a preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului. După ce dezbaterea de la punctul 7 s-a finalizat, a început dezbaterea punctului 8 referitor la numirea unui consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit. După finalizarea dezbaterii punctului 8 s-a derulat votul final cu privire la cele două proiecte de hotărâri. 30. Prin urmare, Curtea constată că liderul Grupului parlamentar al USR a invocat lipsa cvorumului raportat la propunerea de a dezbate ultimele două puncte ale şedinţei şi de a se exprima votul, după cum urmează: un vot secret cu buletine de vot pentru numirea preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului; un vot secret cu buletine de vot pentru numirea unui consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit. 31. Cu alte cuvinte, constatarea liderului Grupului parlamentar al USR nu a vizat propriu-zis procedura de adoptare a hotărârii contestate, ci faptul că, în cursul şedinţei a fost aprobată propunerea ca dezbaterea celor două proiecte de hotărâri să se facă succesiv, iar votul asupra acestora să se realizeze după ce cele două proiecte au fost dezbătute. Aşadar, s-a arătat că nu există cvorum de şedinţă pentru adoptarea propunerii ca cele două proiecte să fie dezbătute succesiv, iar votul asupra lor să fie dat după respectivele dezbateri. Cu privire la acest aspect, se constată că propunerea vizează o chestiune de organizare a procedurii de lucru în şedinţa din 7 martie 2023; or, art. 67 din Constituţie stabileşte următoarele: „Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor“. Acest vot nu a vizat adoptarea hotărârii, ci stabilirea modului de lucru a plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului. 32. Prin urmare, Curtea reţine că solicitarea liderului Grupului parlamentar al USR de a se constata că nu există cvorum de şedinţă nu a fost realizată în considerarea art. 54 alin. (2) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Acest text prevede că „înaintea votului final, ce va fi exprimat asupra iniţiativelor legislative, hotărârilor sau asupra moţiunii de cenzură, preşedintele de şedinţă va verifica, prin apel nominal, întrunirea cvorumului legal, dacă un lider de grup solicită acest lucru“. Se poate observa, pe de o parte, că această constatare nu s-a concretizat într-o solicitare a liderului de grup de reverificare a cvorumului, iar, pe de altă parte, că şi în ipoteza în care constatarea sa se califică drept o solicitare, ea nu a fost formulată „înaintea votului final“, ci pe o chestiune de procedură de lucru a Parlamentului. Or, o asemenea chestiune ţine de aplicarea regulamentelor parlamentare şi nu poate forma obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu hotărârea contestată. 33. Cu alte cuvinte, prezenta cauză nu vizează o ipoteză similară deciziilor Curţii Constituţionale nr. 730 din 22 noiembrie, paragraful 37, şi nr. 732 din 22 noiembrie 2017, paragraful 35, când „înaintea votului final asupra hotărârii care constituie obiectul sesizării de neconstituţionalitate, un lider de grup parlamentar a solicitat preşedintelui de şedinţă reverificarea cvorumului prin apel nominal, în temeiul art. 52 alin. (2) [devenit art. 54 alin. (2) - s.n.] din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului“. 34. Prin urmare, Curtea reţine că înaintea votului final asupra celor două hotărâri în discuţie (în prezenta cauză referirea expresă este la prima dintre acestea) nu s-a solicitat reverificarea cvorumului prin apel nominal, astfel că preşedintele de şedinţă a procedat în mod corect la deschiderea procedurii de vot final. Or, întrucât o astfel de solicitare nu a fost formulată, funcţionează prezumţia relativă a întrunirii cvorumului pe toată durata şedinţei. De altfel, rezultatul votului a confirmat faptul că din numărul total al deputaţilor şi senatorilor (466) au fost prezenţi 237; numărul total de voturi exprimate a fost de 235; numărul total de voturi valabil exprimate - 235, din care: voturi pentru - 232; voturi contra - 3, întrunindu-se, astfel, majoritatea simplă pentru adoptarea hotărârii criticate. 35. Cu privire la critica referitoare la neîntrunirea cvorumului de prezenţă raportat la numărul total al deputaţilor, respectiv al senatorilor, întrucât din cei 237 de deputaţi şi senatori prezenţi nu se poate determina dacă îndeplinirea cvorumului a fost realizată distinct pe categoria de deputaţi şi de senatori, Curtea constată că art. 67 din Constituţie nu stabileşte ca în plenul reunit al celor două Camere cvorumul să constea din majoritatea deputaţilor şi majoritatea senatorilor, ci din „majoritatea membrilor“ Camerei Deputaţilor şi Senatului. Prin urmare, nu contează numărul celor prezenţi pe fiecare categorie în parte, ci ca numărul total al reprezentanţilor prezenţi din cele două Camere să fie de cel puţin jumătate plus unu din membrii celor două Camere. De altfel, şi în deciziile nr. 730 şi 732 din 22 noiembrie 2017, Curtea s-a referit la majoritatea parlamentarilor, şi nu la majoritatea deputaţilor şi majoritatea senatorilor. Prin urmare, şi această critică de neconstituţionalitate raportată la art. 67 din Constituţie este neîntemeiată. 36. Cu privire la critica referitoare la încălcarea caracterului general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, Curtea reţine că jurisprudenţa invocată nu este aplicabilă în cauza de faţă, astfel că nu se pune problema nesocotirii art. 147 alin. (4) din Constituţie. 37. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. l) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.c), al art. 27 alin. (1) şi al art. 28 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate şi constată că Hotărârea Parlamentului României nr. 4/2023 privind numirea unui consilier de conturi, vicepreşedinte al Autorităţii de Audit, este constituţională în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 aprilie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Prim-magistrat-asistent, Benke Károly -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
