Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 256 din 23 aprilie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 256 din 23 aprilie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 578 din 15 iulie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea Lorin - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 4.770/121/2016/a6 al Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.149D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu Decizia nr. 680 din 13 noiembrie 2014 şi Decizia nr. 743 din 16 decembrie 2014.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 30 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4770/121/2016/a6, Tribunalul Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Lorin - S.R.L. din Galaţi într-o cauză civilă având ca obiect reexaminarea modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în ceea ce priveşte soluţionarea unei cereri de recuzare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că, în mod indiscutabil, cererea de recuzare reprezintă un ultim demers procedural în exercitarea dreptului de apărare pe partea interesată îl întreprinde într-o procedură judiciară, în condiţiile în care constată că drepturile şi libertăţile sale îi sunt nesocotite, iar obligaţia de respectare a imparţialităţii, precum şi cea de abţinere a judecătorului nu mai sunt luate în consideraţie. Consideră, astfel, că prin condiţionarea exercitării dreptului la apărare de timbrarea prealabilă a cererii de recuzare, se încalcă norma constituţională potrivit căreia dreptul la apărare este garantat, ceea ce presupune exercitarea sa nestingherită, şi nu condiţionată de o astfel de taxă. De asemenea, apreciază că taxa instituită prin reglementarea criticată contravine şi dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5), care garantează drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi stabilesc prioritatea absolută în aplicarea dispoziţiilor Constituţiei în raport cu alte acte normative inferioare, precum şi celor ale art. 15 alin. (1) din Legea fundamentală, care stabilesc că cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie, inclusiv de garantarea dreptului de apărare. În fine, apreciază că în susţinerea celor mai sus prezentate sunt şi prevederile art. 8 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
    6. Tribunalul Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde (...) opinia instanţei asupra excepţiei“, nu a transmis opinia sa asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa constantă în această materie a Curţii Constituţionale, relevante fiind Decizia nr. 504 din 20 aprilie 2010, Decizia nr. 508 din 5 decembrie 2013, Decizia nr. 45 din 4 februarie 2014 sau Decizia nr. 573 din 16 octombrie 2014.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „Acţiunile şi cererile neevaluabile în bani se taxează astfel: [...] d) cereri de recuzare în materie civilă - 4 lei“. Curtea reţine că Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost abrogată prin art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, referindu-se la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională a reţinut că poate exercita controlul de constituţionalitate asupra dispoziţiilor aplicabile cauzei care nu mai sunt în vigoare, dacă efectele lor juridice continuă să se producă şi după ieşirea din vigoare a acestora. O astfel de soluţie a fost justificată prin faptul că, deşi abrogată, „legea civilă poate ultraactiva în unele situaţii, potrivit principiului tempus regit actum“. În speţă, Curtea reţine că, potrivit art. 55 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, „Pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor“. Din examinarea dosarului cauzei, Curtea constată că acţiunea introductivă de instanţă a fost formulată anterior intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă mai sus menţionate, fiind astfel aplicabile prevederile Legii nr. 146/1997 criticate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, precum şi la supremaţia Constituţiei, art. 15 alin. (1) potrivit cărora „Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie (...)“, art. 24 alin. (1) care prevăd că „Dreptul la apărare este garantat“, precum şi dispoziţiilor art. 8 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, potrivit cărora „Orice persoană are dreptul la satisfacţia efectivă din partea instanţelor juridice naţionale competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce îi sunt recunoscute prin Constituţie sau lege.“
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că reglementarea criticată a mai făcut obiect al controlului instanţei de contencios constituţional, fiind preluată în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, act normativ care a abrogat Legea nr. 146/1997. Astfel, prin Decizia nr. 680 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 23 decembrie 2014, Decizia nr. 743 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 12 februarie 2015, Decizia nr. 8 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 12 februarie 2015, Decizia nr. 221 din 12 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 13 iunie 2016, Decizia nr. 48 din 1 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 3 mai 2018, sau Decizia nr. 838 din 13 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 22 martie 2019, Curtea a constatat că reglementarea criticată este constituţională.
    14. În privinţa instituţiei recuzării, prin Decizia nr. 84 din 27 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 4 iulie 2018, Curtea a reţinut faptul că recuzarea nu constituie o acţiune de sine-stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoaşterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfăşurării normale a judecăţii. Reglementarea procedurii de soluţionare a cererilor de recuzare reflectă preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celerităţii acestei proceduri. Astfel, potrivit art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă, examinarea cererii de recuzare se face „de îndată“, iar judecătorul sau părţile sunt ascultate numai „dacă se apreciază că este necesar“ în vederea împiedicării tergiversării soluţionării cererii de recuzare şi, implicit, a cauzei în care aceasta a fost formulată. Aşadar, modalitatea în care au fost reglementate aceste dispoziţii reprezintă o opţiune a legiuitorului, care a avut în vedere instituirea unei proceduri simple de recuzare, care să preîntâmpine cererile şicanatorii, de natură să tergiverseze soluţionarea într-un termen rezonabil a cauzei. Legiuitorul, asigurând dreptul la apărare al părţilor, a mai prevăzut la art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă că încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacă numai de părţi, odată cu hotărârea prin care s-a soluţionat cauza, iar când această din urmă hotărâre este definitivă, încheierea va putea fi atacată cu recurs, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotărâri.
    15. Formularea unei cereri de recuzare reprezintă o chestiune personală, întemeiată pe motive care privesc raporturile dintre partea care formulează cererea de recuzare şi persoana a cărei recuzare se cere, iar taxa judiciară de timbru se plăteşte distinct pentru recuzarea fiecărui participant la proces. Curtea a reţinut, astfel, că accesul la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcţia de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecinţă, legiuitorul este îndreptăţit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părţile aflate în litigiu. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele judiciare de timbru, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice“, plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 45 din 4 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 15 aprilie 2014, sau Decizia nr. 573 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 888 din 5 decembrie 2014).
    16. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului accesului liber la justiţie este aceea că nu este un drept absolut (a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere, prin însăşi natura sa, o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa. Chiar în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 54, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că, în conformitate cu principiile care se degajă din jurisprudenţa sa, nu a respins niciodată ideea de impunere a unor restricţii financiare cu privire la accesul unei persoane la justiţie, tocmai în interesul unei bune administrări a justiţiei.
    17. Totodată, prin deciziile amintite, Curtea a subliniat că nu se poate vorbi despre un cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru, fiind unul rezonabil, care nu este de natură a afecta justiţiabilul din punct de vedere financiar, astfel încât nu pot fi reţinute criticile referitoare la restricţionarea accesului la justiţie sau a dreptului la apărare prin instituirea acestei taxe fixe datorată de justiţiabil în cazul depunerii unei cereri de recuzare a membrilor completului de judecată, în materie civilă. De altfel, legiuitorul a instituit, prin art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanţie a accesului liber la justiţie.
    18. Pentru motivele arătate mai sus, Curtea a reţinut, de asemenea, că dispoziţiile de lege criticate nu aduc atingere nici principiului privind universalitatea drepturilor, a libertăţilor şi a îndatoririlor fundamentale, principiu consacrat de art. 15 din Constituţie, şi nici art. 8 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
    19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele acestor decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Lorin - S.R.L. din Galaţi în Dosarul nr. 4.770/121/2016/a6 al Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 3 lit. d) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 aprilie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice