Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 255 din 23 iunie 2025 referitoare la acordarea sporurilor de 50% prevăzute de art. 16 alin. (1) şi art. 17 alin. (2^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 pentru activitatea desfăşurată prin implementarea PNNR

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 255 din 23 iunie 2025 referitoare la acordarea sporurilor de 50% prevăzute de art. 16 alin. (1) şi art. 17 alin. (2^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 pentru activitatea desfăşurată prin implementarea PNNR

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 799 din 28 august 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.996/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Beatrice Ioana│- judecător la Secţia I│
│Nestor        │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristina      │- judecător la Secţia I│
│Truţescu      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mariana       │- judecător la Secţia I│
│Hortolomei    │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Dorina Zeca   │- judecător la Secţia I│
│              │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Maricel       │- judecător la Secţia I│
│Nechita       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mirela        │- judecător la Secţia a│
│Poliţeanu     │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marcela Marta │- judecător la Secţia a│
│Iacob         │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Rodica Zaharia│- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Maria  │- judecător la Secţia a│
│Zarafiu       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Iulia Craiu   │- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Luiza Maria   │- judecător la Secţia  │
│Păun          │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adriana       │- judecător la Secţia  │
│Florina       │de contencios          │
│Secreţeanu    │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Doina Vişan   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Alina Pohrib  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mihnea Adrian │- judecător la Secţia  │
│Tănase        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.996/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Oana Cristina Popescu, magistrat-asistent-şef în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Vrancea - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 622/91/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile prin care să dea o rezolvare de principiu asupra chestiunii de drept:
    Dacă pentru acordarea sporurilor de 50% prevăzute de art. 16 alin. (1) şi art. 17 alin. (2^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 pentru activitatea desfăşurată prin implementarea PNNR se impune un acord de implementare între Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, ca autoritate centrală şi ordonator de reforme, şi Garda Forestieră Focşani, în calitate de agent de implementare, şi dacă funcţionarul public ce solicită sporul trebuie să aibă în fişa postului activitatea de implementare PNNR/fonduri europene.

    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor; Alexandrescu A. Alexandru-Aurelian- Andy a depus un punct de vedere asupra raportului.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    7. Tribunalul Vrancea - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin Încheierea din 12 decembrie 2024, în Dosarul nr. 622/91/2024, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept anterior menţionată.
    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 18 decembrie 2024 cu nr. 2.996/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit pentru data de 23 iunie 2025.

    II. Normele legale incidente
    9. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2021 privind înfiinţarea Gărzii Forestiere Naţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 80/2023, cu modificările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2021):
    "ART. 1
    (1) Se înfiinţează Garda Forestieră Naţională, instituţie publică care funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale care răspunde de silvicultură, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, în subordinea autorităţii publice centrale pentru silvicultură.
    (2) Garda Forestieră Naţională are în subordine Gărzile forestiere, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă, care sunt instituţii publice cu personalitate juridică. (...)
    ART. 8
    (...) (2) Salarizarea personalului Gărzii Forestiere Naţionale şi a Gărzilor forestiere se face în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, corespunzător categoriilor de personal şi formei de organizare şi finanţare ale instituţiei, cu respectarea aceluiaşi nivel de salarizare în cadrul acestor instituţii."

    10. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017):
    "ART. 16
    (1) Personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă prevăzut la art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această majorare se aplică proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect. (...)
    ART. 17
    (...) (2^1) Personalul prevăzut la art. 4 alin. (1) şi art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de majorarea salariului de bază, soldei de funcţie/salariului de funcţie, indemnizaţiei de încadrare cu până la 50%. (...)"

    11. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020:
    "ART. 5
    (1) La nivelul coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii, agenţiilor/structurilor de implementare se organizează, în limita cheltuielilor de personal aprobate prin legea bugetului de stat, unităţi ale căror atribuţii vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, respectiv act administrativ intern, în funcţie de forma de organizare aleasă pentru unitate. Dimensionarea personalului se face cu respectarea principiilor de gestionare eficientă a fondurilor alocate. Personalul care desfăşoară activităţi în cadrul autorităţilor publice cu rol în gestionarea şi/sau implementarea fondurilor europene, inclusiv în cadrul coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii, beneficiază de prevederile art. 17 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare. (...)
    ART. 6
    (1) La nivelul beneficiarilor de fonduri din PNRR se pot constitui unităţi de implementare şi monitorizare a proiectelor, prin decizie a conducătorului unităţii în cadrul căreia funcţionează unitatea de implementare şi monitorizare. Dimensionarea personalului necesar gestionării proiectelor aferente PNRR are loc în funcţie de evoluţia etapelor de implementare a acestora cu respectarea principiilor de gestionare eficientă a fondurilor alocate. Personalul care desfăşoară activităţi în cadrul unităţilor de implementare şi monitorizare a proiectelor, din cadrul beneficiarilor instituţii publice, beneficiază de majorarea prevăzută la art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare."

    12. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021):
    "ART. 2
    În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: (...)
    d) acord de implementare - angajament juridic prin care coordonatorul de reforme şi/sau investiţii încredinţează agenţiilor de implementare a proiectelor, responsabililor de implementare a investiţiilor specifice locale gestionarea investiţiilor aferente PNRR, respectiv intermediarilor financiari şi administratorilor de scheme de ajutor de stat/de minimis responsabilitatea implementării investiţiilor aflate în sarcina lor, după caz, prin care sunt stabilite drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi termenii şi condiţiile aplicabile fondurilor europene, în vederea îndeplinirii corespunzătoare a jaloanelor şi a ţintelor investiţiilor ce fac obiectul acordului de implementare, cuprinzând informaţiile prevăzute în acordul/decizia de finanţare încheiat/ă între coordonatorul de reforme şi/sau investiţii şi coordonatorul naţional; (...)
    j) agenţie de implementare a proiectelor - instituţie publică finanţată integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, instituţie publică finanţată din venituri proprii sau finanţată parţial de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale sau entitate aflată în subordine/coordonare/sub autoritatea ministerelor sau agenţiei de dezvoltare regională, care are rolul de a implementa investiţiile din cadrul PNRR, în numele coordonatorului de reforme şi/sau investiţii (...)."

    13. Regulamentul-cadru privind criteriile pe baza cărora se stabileşte procentul de majorare salarială pentru persoanele prevăzute la art. 16 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi condiţiile de înfiinţare a posturilor în afara organigramei în cadrul instituţiilor şi/sau autorităţilor publice care implementează proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2023 (Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2023):
    "ART. 4
    (1) Personalul din cadrul instituţiei şi/sau autorităţii publice, nominalizat, potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi pentru implementarea proiectelor finanţate prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, pe perioada în care îşi desfăşoară activitatea în aceste condiţii, beneficiază de o majorare a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, cu până la 50%, în funcţie de timpul efectiv lucrat lunar pentru activităţile proiectului şi prevăzute corespunzător în fişa postului, după cum urmează:
    a) până la 20 de ore pe lună se acordă o majorare salarială de 10%;
    b) între 21 şi 40 de ore pe lună se acordă o majorare salarială de 20%;
    c) între 41 şi 60 de ore pe lună se acordă o majorare salarială de 30%;
    d) între 61 şi 80 de ore pe lună se acordă o majorare salarială de 40%;
    e) peste 80 de ore pe lună se acordă o majorare salarială de 50%. (...)"

    III. Expunerea succintă a procesului
    14. Prin cererea de chemare în judecată reclamantul XX a solicitat obligarea pârâţilor Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Garda Forestieră Focşani la stabilirea şi acordarea majorării salariului de bază cu un procent de până la 50% conform dispoziţiilor art. 17 alin. (2^1) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    15. Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a invocat excepţia lipsei calităţii procesual pasive.
    16. Prin întâmpinarea formulată, pârâta Garda Forestieră Focşani a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
    17. Tribunalul Vrancea - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin Încheierea din 12 decembrie 2024, în Dosarul nr. 622/91/2024, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept anterior menţionată.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării
    18. Instanţa de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    19. Astfel, reclamantul ocupă funcţia de director al Direcţiei de implementare şi avizare (DIA) în cadrul Gărzii Forestiere Focşani, iar prin Ordinul nr. 2.957/8.11.2022 emis de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor i-au fost delegate unele atribuţii corespunzătoare funcţiei publice de conducere vacante de inspector-şef, gradul II, al Gărzii Forestiere Focşani, calitate în care, în perioada 11.11.2022-31.10.2023, a exercitat funcţii de serviciu privind ducerea la îndeplinire a PNRR prin programul de gestionare a împăduririlor. Din data de 1.11.2023 şi până în prezent, având funcţia de director DIA, a exercitat atribuţiile de şef serviciu împăduriri/reîmpăduriri, conform fişei postului nr. 4; a precizat că sunt incidente şi dispoziţiile art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020.
    20. Prin Adresa înregistrată de Garda Forestieră Focşani cu nr. 2.461/12.03.2024 reclamantul a solicitat majorarea salariului de încadrare cu 50%, pentru desfăşurarea activităţii de implementare PNRR la Garda Forestieră Focşani.
    21. Prin Adresa nr. 2.461/19.03.2024 Garda Forestieră a comunicat că nu poate soluţiona favorabil cererea în lipsa unui acord de implementare între Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca autoritate centrală şi ordonator de reforme, şi Garda Forestieră Focşani, în calitate de agent de implementare, făcându-se referire la Adresa emisă de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 10.415/14.06.2023.
    22. În urma consultării jurisprudenţei instanţei supreme, instanţa de trimitere a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o hotărâre pronunţată în recurs în interesul legii, iar problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    V. Punctul de vedere al titularului sesizării
    23. Opinia tribunalului este că, potrivit dispoziţiilor legale menţionate, reclamantul, în condiţiile în care dovedeşte că, potrivit atribuţiilor stabilite în sarcina sa, a exercitat funcţii de serviciu privind ducerea la îndeplinire a PNRR prin programul de gestionare a împăduririlor, este îndreptăţit la sporul de până la 50% de care beneficiază personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă prevăzut la art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020, cu condiţia ca Garda Forestieră Focşani să aibă încheiat acord de implementare cu coordonatorul de reforme, adică să aibă statutul de agenţie de implementare.
    24. De asemenea, s-a apreciat că fişa postului trebuie să prevadă activitatea de implementare PNNR/fonduri europene şi numărul de ore alocat pentru astfel de proiecte, având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 325/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea condiţiilor de înfiinţare a posturilor în afara organigramei şi a criteriilor pe baza cărora se stabileşte procentul de majorare salarială pentru activitatea prestată în proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi Hotărârea Guvernului nr. 234/2023, ambele stabilind că personalul din cadrul instituţiei şi/sau autorităţii publice, nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, pe perioada în care îşi desfăşoară activitatea în aceste condiţii, beneficiază de o majorare a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, cu până la 50%, în funcţie de timpul efectiv lucrat lunar pentru activităţile proiectului şi prevăzute corespunzător în fişa postului, după cum urmează:
    a) până la 20 de ore pe lună se acordă o majorare salarială de 10%;
    b) între 21 şi 40 de ore pe lună se acordă o majorare salarială de 20%;
    c) între 41 şi 60 de ore pe lună se acordă o majorare salarială de 30%;
    d) între 61 şi 80 de ore pe lună se acordă o majorare salarială de 40%;
    e) peste 80 de ore pe lună se acordă o majorare salarială de 50%.

    VI. Punctele de vedere ale părţilor
    25. Reclamantul s-a opus sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), din perspectiva Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, pe motiv că nu sunt întrunite condiţiile legale, arătând că nu există practică neunitară cu privire la chestiunea invocată. A susţinut că a condiţiona acordarea drepturilor recunoscute de lege de încheierea unui acord este o falsă problemă de drept, rezolvarea litigiului putându-se face în baza principiilor generale ale dreptului şi a dispoziţiilor legale incidente în cauză.
    26. În opinia reclamantului, adevărata problemă de drept care s-ar putea pune în discuţie este: dacă un drept recunoscut prin lege unei categorii de funcţionari publici clar precizate şi pentru activitate clar precizată, deci un drept stabilit şi recunoscut prin lege, poate fi afectat de o condiţie pur potestativă, respectiv de încheierea unui acord la nivelul ministerului.
    27. Pârâta Garda Forestieră Focşani a considerat că se impune sesizarea ÎCCJ, deoarece sporul care se solicită este un drept salarial, aşa cum se concretizează la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, iar potrivit art. 2 din acelaşi act normativ nu trebuie să existe o practică neunitară pentru a se sesiza ÎCCJ, ci Înalta Curte să nu fi fost sesizată anterior cu chestiunea de drept care se pune în discuţia părţilor.
    28. Consideră că este cu adevărat o chestiune de drept care face obiectul sesizării ÎCCJ atât raportat la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cât şi la Codul de procedură civilă, fiindcă aplicarea dispoziţiilor prevăzute de art. 16 şi 17 din Legea-cadru nr. 153/2017, legea salarizării unitare, trebuie coroborată şi cu specificul activităţii desfăşurate prin implementarea programelor PNRR, în sensul în care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor este ordonator de credite şi ordonator de implementare, iar funcţionarii Gărzilor forestiere sunt numai agenţi de implementare. Contractele de implementare PNRR care se derulează sunt semnate de către minister - autoritate centrală, însă verificarea de pe teren se face de către Garda forestieră şi, atât timp cât nu există acel acord de implementare, reprezentanţii instituţiei nu pot beneficia de drepturile respective. Dacă ministerul nu împuterniceşte Garda forestieră ca agenţii să facă verificări în teren nu se poate dispune acordarea sporului PNRR. În privinţa fişei postului, în dosarul de faţă aceasta există, precum şi ordinul ministrului în perioada în care reclamantul a fost inspector-şef şi, ca atare, acesta răspundea de PNRR în calitate de inspector-şef, aşa cum prevede Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2021.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    29. Curtea de Apel Galaţi a transmis practică judiciară relevantă asupra chestiunii de drept supuse dezlegării, respectiv o sentinţă civilă pronunţată de Tribunalul Vrancea, nedefinitivă, prin care a fost admisă o cerere de chemare în judecată similară şi a fost obligată pârâta Garda Forestieră Focşani la calcularea şi plata către reclamanţi a majorării cu până la 50% a salariului de bază, reţinându-se că pârâta, în calitate de angajator, are obligaţia de a face demersuri pentru a încheia acordul de implementare în scopul determinării întinderii dreptului.
    30. Curţile de apel Bucureşti, Iaşi şi Ploieşti au transmis puncte de vedere teoretice ale judecătorilor asupra chestiunii de drept, din care a rezultat opinia unanimă în sensul că: pentru ca funcţionarul să poată beneficia de sporul de până la 50% de care beneficiază personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă prevăzut de art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 este necesar ca autoritatea publică angajatoare să fi încheiat acord de implementare cu coordonatorul de reforme, iar reclamatul să dovedească faptul că, potrivit atribuţiilor stabilite în sarcina sa conform fişei postului, a exercitat funcţii de serviciu privind ducerea la îndeplinire a PNRR (Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman, Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Iaşi, Tribunalul Vaslui, Curtea de Apel Ploieşti).
    31. La nivelul curţilor de apel Alba Iulia, Bacău, Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Oradea, Piteşti, Suceava, Târgu Mureş şi Timişoara nu a fost identificată practică judiciară relevantă şi nici nu au fost comunicate opiniile teoretice exprimate de către judecători.
    32. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţionat că, la nivelul Secţiei judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    33. Nu au fost identificate decizii relevante pronunţate de Curtea Constituţională în exercitarea controlului de constituţionalitate.

    IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    34. Prin Decizia nr. 92 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 31 ianuarie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că majorarea salariului de bază cu 15% pentru complexitatea muncii nu poate fi acordată pentru activitatea prestată în luna în care funcţionarul a beneficiat de o majorare de până la 50% a salariului de bază pentru activitatea desfăşurată pentru realizarea unor proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile.

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    35. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    Asupra admisibilităţii sesizării
    36. Prezenta sesizare este formulată în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. Acest act normativ cuprinde norme parţial derogatorii de la procedura de drept comun privind hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dispoziţiile sale aplicându-se cu prioritate potrivit principiului specialia generalibus derogant şi urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, după cum se indică la art. 4 din ordonanţa de urgenţă.
    37. În acest context normativ, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, formulată în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii de admisibilitate:
    (i) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească fie stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv obligarea la emiterea actelor administrative sau anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze;
    (ii) instanţa care sesizează Înalta Curte să judece cauza în primă instanţă sau în calea de atac;
    (iii) existenţa unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei;
    (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    38. Verificând întrunirea acestor cerinţe legale, în raport cu elementele sesizării, se constată că acestea se regăsesc numai parţial.
    39. Primele două condiţii legale sunt îndeplinite. Cauza în care s-a formulat sesizarea se află pe rolul Tribunalului Vrancea - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, care judecă pricina în primă instanţă conform art. 95 pct. 4 din Codul de procedură civilă raportat la art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, coroborat cu dispoziţiile Legii-cadru nr. 153/2017. Litigiul se circumscrie domeniului specific de reglementare prevăzut de art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, tribunalul fiind învestit cu o acţiune formulată de un salariat în contradictoriu cu angajatorul, instituţie publică, având ca obiect plata unor drepturi salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice.
    40. În ceea ce priveşte cerinţa existenţei unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei se constată că, în concret, aceasta instituie o dublă condiţionare: pe de o parte, să existe o chestiune de drept, iar, pe de altă parte, să fie probată legătura necesară dintre dezlegarea chestiunii de drept identificate şi soluţionarea cauzei pe fond.
    41. În absenţa unei definiţii legale a noţiunii de „chestiune de drept“ din cadrul cerinţelor de admisibilitate prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă (aplicabile prin translatare şi în ceea ce priveşte sesizarea întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a stabilit că, pentru a fi o problemă de drept reală, trebuie ca:
    a) chestiunea de drept care necesită, cu pregnanţă, a fi lămurită să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii;
    b) chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să ridice serioase dificultăţi de interpretare a unor dispoziţii legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, iar nu realizarea unor operaţiuni de interpretare şi aplicare a unui text de lege în raport cu circumstanţele particulare ce caracterizează fiecare litigiu ori existenţa unor simple obstacole care ar putea fi înlăturate printro reflecţie mai aprofundată a judecătorului cauzei;
    c) pentru a ne afla în prezenţa unei veritabile chestiuni de drept, caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum şi dificultatea completului în a-şi însuşi o anumită interpretare trebuie să fie reflectate în încheierea de sesizare, care trebuie să fie motivată, aptă să releve reflecţia asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente, şi de o manieră în care să se întrevadă explicit pragul de dificultate al întrebării şi în ce măsură acesta depăşeşte obligaţia ordinară a instanţei de a interpreta şi a aplica legea în cadrul soluţionării unui litigiu, întrucât simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declanşarea mecanismului hotărârii prealabile. Sub acest aspect, s-a reţinut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu se substituie atributului fundamental al instanţelor, de interpretare şi aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităţilor ori dificultăţilor unor texte de lege.

    42. Prin urmare, sesizarea trebuie să conducă la interpretarea in abstracto a unor dispoziţii legale determinate, iar nu la rezolvarea unor chestiuni ce ţin de particularităţile cauzei.
    43. Aplicând aceste considerente sesizării de faţă, se observă în primul rând modul lapidar în care instanţa de trimitere a motivat încheierea de sesizare, din conţinutul acesteia nerezultând interpretările posibile prefigurate de complet şi nici dificultăţile de interpretare şi aplicare a textelor de lege.
    44. Din considerentele încheierii de sesizare rezultă că instanţa de trimitere, deşi susţine că de lămurirea modului de interpretare a prevederilor art. 16 alin. (1) şi ale art. 17 alin. (2^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 depinde soluţionarea pe fond a cauzei, în realitate urmăreşte să afle dacă pentru acordarea sporului de 50% prevăzut de textele legale indicate se impune încheierea unui acord de implementare între Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca autoritate centrală şi ordonator de reforme, şi garda forestieră, în calitate de agent de implementare, şi dacă funcţionarul public ce solicită sporul trebuie să aibă în fişa postului menţionate activităţi de implementare PNNR/fonduri europene.
    45. Prevederile legale indicate de instanţa de trimitere, art. 16 alin. (1) şi art. 17 alin. (2^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, reglementează acordarea sporului de 50% personalului din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile şi personalului implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă [art. 16 alin. (1)], respectiv personalului care desfăşoară activităţi în cadrul autorităţilor publice cu rol în gestionarea şi/sau implementarea fondurilor europene, inclusiv în cadrul coordonatorilor de reforme şi/sau investiţii [art. 17 alin. (2^1)].
    46. În atare situaţie, pentru determinarea dispoziţiei legale incidente în cauză, pe baza probelor existente la dosar, instanţa de trimitere trebuia mai întâi să stabilească din care dintre cele două categorii de personal face parte reclamantul, Înalta Curte - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept neavând posibilitatea de a se substitui tribunalului pentru a identifica norma de drept concretă, aplicabilă litigiului.
    47. Pentru a se stabili legătura dintre dezlegarea chestiunii de drept şi soluţionarea pe fond a cauzei era necesar ca instanţa de trimitere să indice dacă reclamantului i se aplică prevederile art. 16 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 sau cele ale art. 17 alin. (2^1) din acelaşi act normativ, pentru a fi clar determinat textul legal a cărui interpretare se solicită de către instanţa supremă.
    48. Mai observă Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept că, deşi instanţa de trimitere ridică problema necesităţii existenţei/menţionării în fişa postului reclamantului a activităţii de implementare PNNR/fonduri europene, din cuprinsul încheierii de sesizare rezultă că în litigiul cu care este investit Tribunalul Vrancea este necontestat că reclamantul a desfăşurat activităţi de implementare PNNR/fonduri europene, astfel cum rezultă din fişa postului său (fapt susţinut de reclamant şi recunoscut de pârât). În atare situaţie, răspunsul la partea finală a întrebării pare a fi irelevant pentru soluţionarea litigiului în care s-a formulat sesizarea.
    49. Tot din considerentele încheierii de sesizare se constată că instanţa de trimitere, prin punctul de vedere transmis, a indicat că pentru acordarea sporului de 50% se impune încheierea unui acord de implementare între Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca autoritate centrală şi ordonator de reforme, şi garda forestieră, în calitate de agent de implementare, iar funcţionarul public ce solicită sporul trebuie să aibă în fişa postului activitate de implementare PNNR/fonduri europene, nefiind în niciun fel indicate eventuale dificultăţi întâmpinate de tribunal în interpretarea textelor de lege reţinute în cuprinsul hotărârii.
    50. În acest context, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că prevederile legale indicate de instanţa de trimitere în cuprinsul încheierii de sesizare sunt clare şi oferă toate elementele necesare soluţionării pricinii.
    51. Nu se poate reţine că ar exista o veritabilă dificultate în demersul de interpretare a prevederilor art. 16 alin. (1) şi ale art. 17 alin. (2^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, care stabilesc că personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă, precum şi personalul prevăzut la art. 4 alin. (1) şi art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat, majorare ce se aplică proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor pentru fiecare proiect.
    52. Admisibilitatea învestirii instanţei supreme cu pronunţarea unei hotărâri prealabile în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 trebuie raportată cu necesitate la condiţia existenţei unei chestiuni veritabile de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanţei supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acţiunii deduse judecăţii instanţei de trimitere.
    53. Sintagma „chestiune de drept“ nu poate fi sinonimă cauzei acţiunii, având un caracter autonom, iar condiţiile ce trebuie verificate pentru constatarea existenţei sale sunt cele conturate în jurisprudenţa dezvoltată în aplicarea dispoziţiilor art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă, în linie cu argumentaţia dezvoltată în mod constant în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referitoare la mecanismul prevăzut de dispoziţiile art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă în ceea ce priveşte caracterul veritabil al chestiunii de drept supuse interpretării.
    54. După cum s-a indicat mai sus, şi în cazul mecanismului instituit în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 se impune ca problema de drept supusă dezlegării să fie din categoria celor care ridică serioase dificultăţi de interpretare a unor dispoziţii legale imperfecte, lacunare sau contradictorii sau a celor care prezintă o dificultate suficient de mare în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice.
    55. Astfel, se constată că sesizarea formulată nu întruneşte condiţia de admisibilitate subsumată cerinţei ca aceasta să privească o chestiune de drept care să fie reală, a cărei dificultate să decurgă din complexitatea, neclaritatea sau dualitatea unui text de lege, dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi ale art. 17 alin. (2^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 întrunind condiţia de a constitui norme clare, nesusceptibile de interpretări diferite, de natură să nu permită calificarea întrebării instanţei de trimitere ca fiind una privitoare la o chestiune de drept reală, aptă să declanşeze mecanismul de intervenţie al instanţei supreme în asigurarea unei jurisprudenţe uniforme.
    56. În ceea ce priveşte riscul dezvoltării unei jurisprudenţe neunitare se constată din punctele de vedere transmise de tribunale şi de curţile de apel că acestea interpretează unanim chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, în sensul că: pentru acordarea sporului de 50% se impune încheierea unui acord de implementare între Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, autoritate centrală şi ordonator de reforme, şi garda forestieră, agent de implementare, iar funcţionarul public ce solicită sporul trebuie să aibă în fişa postului activitatea de implementare PNNR/fonduri europene.
    57. În considerarea argumentelor expuse, constatând că nu este îndeplinită cerinţa de admisibilitate vizând existenţa unei veritabile probleme de drept susceptibile să dea naştere unor interpretări diferite de a căror lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzelor în curs de judecată, având un grad de dificultate care să justifice pronunţarea unei hotărâri prealabile, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibilă, sesizarea.
    58. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Vrancea - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 622/91/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile prin care să dea o rezolvare de principiu asupra chestiunii de drept:
    Dacă pentru acordarea sporurilor de 50% prevăzute de art. 16 alin. (1) şi art. 17 alin. (2^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 pentru activitatea desfăşurată prin implementarea PNNR se impune un acord de implementare între Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca autoritate centrală şi ordonator de reforme, şi Garda Forestieră Focşani, în calitate de agent de implementare, şi dacă funcţionarul public ce solicită sporul trebuie să aibă în fişa postului activitatea de implementare PNNR/fonduri europene.
    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 iunie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Oana Cristina Popescu

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 255 din 23 iunie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 255 din 23 iunie 2025 referitoare la acordarea sporurilor de 50% prevăzute de art. 16 alin. (1) şi art. 17 alin. (2^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 pentru activitatea desfăşurată prin implementarea PNNR

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 255 din 23 iunie 2025 referitoare la acordarea sporurilor de 50% prevăzute de art. 16 alin. (1) şi art. 17 alin. (2^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 pentru activitatea desfăşurată prin implementarea PNNR