Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 253 din 27 aprilie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 253 din 27 aprilie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 708 din 2 august 2023
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea IHO Holding GmbH & Co KG din Germania în Dosarul nr. 44.405/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.836D/2019.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Cristina Bighiu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsă partea. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul doamnei avocat, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată. Arată că, deşi dispoziţiile criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, totuşi criticile nu au fost similare celor formulate în prezenta cauză. În acest sens, susţine că art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este neconstituţional în măsura în care este interpretat în sensul că acţiunile pentru erori judiciare îndreptate împotriva statului român se timbrează la valoare, precum cererile de drept comun. Apreciază că în condiţiile în care dispoziţiile criticate prevăd taxarea la valoare a acţiunilor pentru erori judiciare îndreptate împotriva statului, în materie civilă, iar dispoziţiile art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 prevăd că cele în materie penală sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru, se aduce atingere normei constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1), întrucât pentru situaţii juridice similare sunt instituite reglementări diferite şi, în consecinţă, există un tratament discriminatoriu stabilit de legiuitor. Un alt motiv de neconstituţionalitate, raportat tot la caracterul discriminatoriu al reglementării criticate, este acela că şi în cazul unor cereri în daune pentru prejudiciile comise prin acte administrative, deci de către autoritatea executivă, aceste cereri se timbrează tot la valoare, dar această valoare este plafonată la un cuantum de 300 lei.
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată că, în realitate, criticile formulate vizează modalitatea în care instanţa de judecată a stabilit taxa judiciară de timbru în etapa procesuală a apelului. Pe fondul cauzei, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, exemplu fiind Decizia nr. 200 din 28 mai 2020.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Decizia civilă nr. 1.173A din 4 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 44.405/3/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea IHO Holding GmbH & Co KG din Germania, în etapa procesuală a apelului formulat împotriva unei sentinţe civile pronunţate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, într-o cauză având ca obiect o acţiune în răspundere delictuală.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, referitor la natura juridică a pretenţiei formulate în cauză, autoarea excepţiei învederează faptul că aceasta este una în despăgubiri pentru prejudiciul înregistrat de fapta ilicită cauzată de statul român prin intermediul autorităţilor judecătoreşti, respectiv al instanţelor naţionale de judecată. Mai exact, arată că fapta ilicită constă în aceea că, în principal, Curtea de Apel Bucureşti şi, mai apoi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au refuzat să aplice dreptul Uniunii Europene în cauza concretă dedusă judecăţii şi, în subsidiar, în măsura în care ar fi considerat că dreptul european nu este suficient de clar, fapta ilicită a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie rezidă în refuzul nejustificat de a trimite întrebarea preliminară formulată de societate.
    7. În concret, raportat la situaţia de fapt din speţă, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate arată că Societatea IHO Holding GmbH & Co KG a înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti o acţiune îndreptată împotriva statului român, întemeiată pe art. 267 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi pe dispoziţiile Codului civil în materia răspunderii civile delictuale. Menţionează că, în primă instanţă, societatea nu a achitat nicio taxă de timbru judiciar pentru acţiunea în daune promovată, întrucât nu i s-a pus în vedere de către instanţă să achite taxă judiciară de timbru. Judecând pe fond, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea, iar societatea a formulat o cerere de apel împotriva sentinţei date în primă instanţă, instanţa de apel punându-i în vedere să achite o taxă judiciară de timbru, sub sancţiunea anulării cererii.
    8. În acest context, autoarea excepţiei menţionează că în viziunea instanţei de apel, pentru acţiunea în daune şi, implicit, pentru cererea de apel, este datorată o taxă judiciară de timbru calculată la valoarea pretenţiilor conform dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, care stabileşte valoarea taxei de timbru judiciar aplicabilă acţiunilor şi cererilor evaluabile în bani în funcţie de valoarea pretenţiei, în interpretarea instanţei de apel acest articol fiind aplicabil inclusiv acţiunilor prin care justiţiabilii urmăresc angajarea răspunderii statului pentru erorile judiciare ale autorităţilor judecătoreşti în materie civilă.
    9. Or, în opinia autoarei excepţiei, o asemenea interpretare contravine atât principiului constituţional al egalităţii în drepturi consacrat prin art. 16 alin. (1) din Constituţia României, cât şi dreptului de acces la justiţie, dreptului la proprietate privată şi dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică, întrucât instituie un tratament discriminatoriu între justiţiabilii care urmăresc repararea prejudiciului rezultat din erori judiciare în materie civilă şi cei care urmăresc repararea prejudiciului rezultat din erori judiciare în materie penală, aceştia din urmă beneficiind de scutire de la plata oricărei taxe judiciare de timbru. De asemenea, susţine că se instituie premisele unui tratament discriminatoriu între justiţiabilii ale căror drepturi şi interese legitime sunt nesocotite prin acte ale autorităţii judecătoreşti şi cei ale căror drepturi şi interese legitime sunt nesocotite prin acte ale autorităţii executive, aceştia din urmă având avantajul plafonării taxei de timbru pentru acţiunile care urmăresc prejudiciul astfel suportat.
    10. Aşa fiind, autoarea excepţiei consideră că art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu poate reprezenta temeiul juridic al taxei judiciare de timbru datorate în cauză, această normă fiind neconstituţională în măsura în care se interpretează în sensul că acţiunile în răspunderea statului pentru erorile judiciare în materie civilă sunt supuse taxei judiciare de timbru calculate la valoarea pretenţiilor.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora
    "Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel:
    a) până la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;
    b) între 501 lei şi 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;
    c) între 5.001 lei şi 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;
    d) între 25.001 lei şi 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;
    e) între 50.001 lei şi 250.000 lei - 2.105 lei + 2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;
    f) peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei."

    15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii contravin normelor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (2) privind accesul liber la justiţie, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi ale art. 52 alin. (3) privind răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, având în vedere criticile formulate, rezultă, în mod evident, că autoarea acesteia este nemulţumită de modalitatea de interpretare şi aplicare a normelor legale criticate în cauza dedusă concret judecăţii de către instanţele competente. Or, dintr-o asemenea perspectivă, examinarea excepţiei de neconstituţionalitate cu un atare obiect, constând într-o analiză şi o invalidare a modului în care au fost interpretate şi aplicate prevederile legale de către instanţele judecătoreşti, excedează competenţei Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunţă numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederile legale supuse controlului.
    17. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că interpretarea textelor de lege aplicabile situaţiei concrete în scopul aplicării corecte a legii în cauza dedusă judecăţii instanţei care a sesizat Curtea Constituţională nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, ci a instanţei judecătoreşti. Astfel, interpretarea normelor de lege este operaţiunea de stabilire a conţinutului şi a sensului la care acestea se referă şi este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii situaţiei de fapt concrete din cauză, instanţa de judecată fiind ţinută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice.
    18. Aşa cum a stabilit Curtea, în mod constant, în jurisprudenţa sa, interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Astfel, prin Decizia nr. 394 din 15 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.216 din 19 decembrie 2022, paragraful 19, Curtea a reţinut că instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. În acelaşi sens a statuat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunţată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 751, în care a arătat că oricât de clar ar fi textul unei dispoziţii legale, în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară.
    19. De asemenea, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională prin Decizia nr. 200 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 20 august 2020, paragraful 42, cât priveşte aspectele referitoare la calificarea cererilor introduse la instanţele de judecată şi la determinarea sumelor ce trebuie achitate cu titlu de taxă judiciară de timbru, acestea nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, ci sunt de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, potrivit particularităţilor fiecărei cauze. A răspunde criticilor autoarei excepţiei în această situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce contravine prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege (a se vedea Decizia nr. 231 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 29 iunie 2016). Totodată, la paragraful 38 al deciziei precitate, Curtea a reţinut că dreptul naţional român prevede cu claritate ipotezele în care este datorată taxa judiciară de timbru, modalităţile sale de calcul şi consecinţele în caz de neplată, reclamantul putându-se aştepta, în mod rezonabil, ca aceste reguli să fie aplicate.
    20. De altfel, prin Decizia nr. 665 din 24 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 22 februarie 2018, paragrafele 18 şi 19, Curtea a subliniat că legiuitorul are deplina competenţă de a stabili, în cadrul marjei sale de apreciere, excepţiile de la regula obligativităţii achitării taxelor judiciare de timbru, persoanele care se încadrează în ipoteza normativă care le impune obligaţia plăţii acestora aflându-se în mod obiectiv în situaţii diferite de cele care întrunesc condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 pentru a beneficia de scutirea de la plata acestor taxe. Curtea a mai reţinut că stabilirea taxei judiciare de timbru se face pentru fiecare proces în parte, în funcţie de obiectul acţiunii acestuia, fără să fie influenţată în vreun fel de împrejurarea că acesta reprezintă modalitatea prin care, prin intermediul justiţiei, reclamantul înţelege să continue o anumită strategie destinată obţinerii, recunoaşterii sau apărării unui anumit drept sau interes legitim, care a început cu o acţiune pentru care nu există obligaţia plăţii taxei judiciare de timbru.
    21. Prin urmare, având în vedere că, în speţă, problema de drept invocată de autoarea excepţiei şi dedusă spre soluţionare Curţii Constituţionale este, în realitate, una de interpretare şi de aplicare a legii în cazul concret dedus judecăţii instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Societatea IHO Holding GmbH & Co KG din Germania în Dosarul nr. 44.405/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 27 aprilie 2023.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid-Alina Tudora


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 253 din 27 aprilie 2023

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016