Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 250 din 4 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (1) frazele a doua şi a treia din Codul de procedură penală
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 250 din 4 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (1) frazele a doua şi a treia din Codul de procedură penală     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 250 din 4 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (1) frazele a doua şi a treia din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 693 din 3 august 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana-Cristina Puică│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horaţiu Radu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Traian Onuc în Dosarul nr. 3.263/211/2017/a1 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.976D/2017.
    2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei şi părţile Maria Iacobescu şi Vasile Domniţi. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că părţile Simon Istvan, Maria Ana Raţ, Alfredo Tendas, Ioan Moroianu, Dana Elena Caraiman, Victoria Filip, Mihai Vlad Bălăjel, Marco Procop, Ioan Vereş, Maria Duca, Vasile Debreczeni, Vasile Andreca, Daniel Florin Pop, Sabina Sălăjean, Ioan Băldean, Elena Daniela Sîrbu, Dumitru Corpodean, Lari Anchidim, Dorina Radu, Vincze Szilard, Ionuţa Persa şi Costin Ovidiu Nampău, prin apărător ales, au transmis Curţii o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, având în vedere faptul că nu au cunoştinţă de conţinutul înscrisurilor depuse la dosar de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Reprezentantul Ministerului Public arată că lasă la aprecierea Curţii soluţionarea cererii de amânare a judecării cauzei, cu menţiunea că pot fi puse concluzii şi la acest termen. Autorul excepţiei şi părţile prezente opinează pentru judecarea cauzei. Curtea, deliberând, respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecată, ţinând cont şi de faptul că autorul excepţiei nu a depus niciun înscris la dosarul Curţii.
    5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, întrucât judecătorul de cameră preliminară desemnează un avocat din oficiu în vederea apărării intereselor unui număr mare de persoane vătămate, în condiţiile în care acestea pot avea interese contrarii.
    6. Părţile prezente arată că nu au nimic de adăugat.
    7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate reprezintă o materializare a principiului accesului liber la justiţie şi a dreptului la apărare. Astfel, potrivit prevederilor art. 80 din Codul de procedură penală, procurorul sau instanţa de judecată verifică din oficiu dacă există sau nu contrarietate de interese între persoanele vătămate, în vederea desemnării unui avocat din oficiu. Totodată, termenul de 3 zile, prevăzut de textul de lege criticat, oferă persoanelor vătămate posibilitatea să se exprime în cazul în care consideră că ar exista o asemenea contrarietate de interese. În cazul în care o asemenea situaţie survine pe parcursul procesului penal, în sensul apariţiei unor interese contrarii între persoanele vătămate reprezentate de acelaşi avocat numit din oficiu, nimic nu împiedică procurorul sau instanţa să revină asupra măsurii, din oficiu sau la cerere. Aşadar, dispoziţiile de lege criticate vin tocmai să asigure o apărare efectivă, fără a aduce vreo atingere prevederilor constituţionale invocate în cauză.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    8. Prin Încheierea din 7 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.263/211/2017/a1, Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Traian Onuc cu ocazia soluţionării unei cauze penale aflate în faza de cameră preliminară.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate încalcă accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare, întrucât, pe de o parte, judecătorul de cameră preliminară - la momentul desemnării unui avocat din oficiu în vederea reprezentării intereselor persoanelor vătămate - nu poate verifica dacă respectivele persoane vătămate au interese contrare, iar, pe de altă parte, încheierea privind desemnarea avocatului din oficiu pentru reprezentarea persoanelor vătămate se pronunţă în camera de consiliu, fără citarea părţilor şi fără a exista posibilitatea exercitării unei căi de atac. Totodată, consideră că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere şi normelor din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi celor din Statutul profesiei de avocat cu privire la asigurarea asistenţei judiciare în cauzele penale în care apărarea este obligatorie potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală. Subliniază că, potrivit prevederilor Legii nr. 51/1995, „raporturile client-avocat sunt intuitu personae“. Autorul excepţiei - care, în cauză, are calitatea de inculpat - mai susţine că, în speţă, dreptul persoanelor vătămate de a refuza să fie reprezentate prin avocat desemnat din oficiu nu a putut fi exercitat, deoarece comunicarea încheierii privind desemnarea avocatului din oficiu s-a făcut prin afişare pentru multe dintre persoanele vătămate. Apreciază că se impunea ca judecătorul de cameră preliminară să desemneze câte un apărător din oficiu pentru fiecare persoană vătămată care nu are avocat ales, astfel încât persoanele vătămate cu interese contrarii să nu fie apărate de acelaşi avocat.
    10. Judecătoria Cluj-Napoca - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că dispoziţiile art. 80 din Codul de procedură penală instituie obligativitatea comunicării către persoanele vătămate a încheierii prin care a fost desemnat avocatul din oficiu care să le reprezinte interesele. Totodată, textul de lege criticat conferă persoanelor vătămate dreptul de a refuza reprezentarea lor prin apărătorul desemnat din oficiu. Prin urmare, dispoziţiile de lege criticate nu afectează dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare al persoanelor vătămate. Referitor la faptul că nu a fost prevăzută o cale de atac distinctă pentru încheierea de desemnare a avocatului din oficiu care să reprezinte interesele persoanelor vătămate în procedura de cameră preliminară, judecătorul apreciază că respectiva încheiere poate fi criticată în calea de atac a contestaţiei reglementate de prevederile art. 347 din Codul de procedură penală împotriva încheierilor prevăzute de dispoziţiile art. 346 alin. (1)-(4^2) din acelaşi cod.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei şi părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 80 din Codul de procedură penală. Din susţinerile autorului excepţiei, consemnate în cuprinsul încheierii, reiese însă că excepţia de neconstituţionalitate priveşte numai dispoziţiile art. 80 alin. (1) frazele a doua şi a treia din Codul de procedură penală, modificate prin prevederile art. 102 pct. 44 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Prin urmare, Curtea se va pronunţa numai asupra dispoziţiilor art. 80 alin. (1) frazele a doua şi a treia din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(1) [...] În cazul în care persoanele vătămate nu şi-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfăşurare a procesului penal, procurorul sau instanţa de judecată poate desemna, prin ordonanţă, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Încheierea sau ordonanţa va fi comunicată persoanelor vătămate, care trebuie să încunoştinţeze, în termen de 3 zile de la primirea comunicării, procurorul sau instanţa în cazul în care refuză să fie reprezentaţi prin avocatul desemnat din oficiu.“
    15. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie şi ale art. 24 referitor la dreptul la apărare.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 80 alin. (1) frazele a doua şi a treia din Codul de procedură penală - care vizează desemnarea de către procuror sau instanţa de judecată a unui avocat din oficiu pentru a reprezenta interesele persoanelor vătămate care nu au interese contrarii şi care nu şi-au desemnat un reprezentant comun - nu au legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia, întrucât cauza se află în faza de cameră preliminară, iar această fază a procesului penal nu intră în sfera de aplicabilitate a textului de lege criticat, care se referă în mod expres doar la faza de urmărire penală şi la cea de judecată. Or, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]“.
    17. Curtea a statuat, în jurisprudenţa sa, că „legătura cu soluţionarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea dispoziţiilor de lege criticate în cauza dedusă judecăţii, cât şi pertinenţa excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele impuse de dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, condiţia incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificată, în primul rând, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate (Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 329 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 14 septembrie 2017, paragraful 14, Decizia nr. 462 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 25 septembrie 2017, paragraful 13, Decizia nr. 783 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 26 martie 2018, paragraful 13, Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 18, Decizia nr. 339 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 28 august 2018, paragraful 18, Decizia nr. 407 din 20 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 4 noiembrie 2019, paragraful 13, Decizia nr. 533 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 27 noiembrie 2019, paragraful 15, şi Decizia nr. 822 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 10 martie 2020, paragraful 15).
    18. Aşadar, ţinând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (1) frazele a doua şi a treia din Codul de procedură penală este inadmisibilă.
    19. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 80 alin. (1) frazele a doua şi a treia din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Traian Onuc în Dosarul nr. 3.263/211/2017/a1 al Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Cluj-Napoca - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Oana-Cristina Puică


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016