Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 249 din 16 aprilie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (3), art. 346 alin. (4), art. 347 alin. (3) raportat la art. 345 alin. (3) şi art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 249 din 16 aprilie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (3), art. 346 alin. (4), art. 347 alin. (3) raportat la art. 345 alin. (3) şi art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 560 din 8 iulie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (3), art. 346 alin. (4), art. 347 alin. (3) raportat la art. 345 alin. (3) şi art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea Rominserv - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 35.010/212/2016/a1 al Tribunalului Constanţa - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.290D/2017.
    2. Dezbaterile au avut loc la data de 9 aprilie 2019, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horaţiu Radu, şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, în temeiul art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, precum şi al art. 396 din Codul de procedură civilă, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, a amânat pronunţarea pentru data de 16 aprilie 2019.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    3. Prin Încheierea penală nr. 408 din 21 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 35.010/212/2016/a1, Tribunalul Constanţa - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 345 alin. (3), art. 346 alin. (4), art. 347 alin. (3) raportat la art. 345 alin. (3) şi art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Societatea Rominserv - S.R.L. din Bucureşti cu ocazia soluţionării contestaţiei formulate împotriva Încheierii nr. 328 din 21 martie 2017, pronunţată de Judecătoria Constanţa în Dosarul nr. 35.010/212/2016/a1, prin care s-a dispus restituirea cauzei la parchet, întrucât s-au constatat nulitatea relativă a Ordonanţei nr. 586/P/2016 din data de 29 noiembrie 2016, precum şi a actului procesual subsecvent, neregularitatea Rechizitoriului nr. 586/P/2016 din 7 decembrie 2016 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, constând în imposibilitatea stabilirii obiectului sau a limitelor judecăţii, şi lipsa răspunsului procurorului în termenul prevăzut de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că soluţia legislativă - care permite procurorului ca, în procedura camerei preliminare, să remedieze neregularitatea actului de sesizare constând în nedescrierea acuzaţiilor, astfel încât să permită stabilirea obiectului şi a limitelor judecăţii, şi, respectiv, judecătorului de cameră preliminară să dispună începerea judecăţii în condiţiile în care procurorul a remediat aspectele de neregularitate ţinând de nedescrierea acuzaţiilor - este neconstituţională.
    5. Tribunalul Constanţa - Secţia penală opinează că sunt constituţionale dispoziţiile procesual penale criticate în ipoteza în care neregularitatea actului de sesizare remediat în procedura camerei preliminare vizează nedescrierea acuzaţiilor. În acest sens reţine, în principiu, că dispoziţiile art. 345 din Codul de procedură penală trebuie interpretate prin coroborare cu dispoziţiile art. 280 alin. (3) din Codul de procedură penală din materia nulităţii, care prevăd posibilitatea refacerii actului lovit de nulitate. Totodată, arată că, după ce procurorul va remedia în termen de 5 zile neregularităţile actului de sesizare astfel dezbătute în contradictoriu în condiţiile art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală, noua formă a rechizitoriului este pusă în discuţie cu respectarea dreptului părţilor la un proces echitabil, în condiţii de contradictorialitate, oralitate şi egalitatea armelor, judecătorul de cameră preliminară hotărând prin încheiere dacă prin maniera de remediere a neregularităţilor constatate au fost încălcate de către procuror dreptul la apărare al inculpaţilor sau alte drepturi procesuale ale acestora.
    6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    7. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens reţine că procedura prevăzută de art. 345 alin. (2) şi alin. (3) din Codul de procedură penală constituie un remediu, fiind reglementată cu scopul de a evita restituirea cauzei la parchet. Reţine că art. 345 din Codul de procedură penală trebuie interpretat prin coroborare cu dispoziţiile art. 280 alin. (3) din acelaşi act normativ care prevăd posibilitatea refacerii actului lovit de nulitate. Invocă deciziile Curţii nr. 663 din 11 noiembrie 2014 şi nr. 552 din 16 iulie 2015.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile apărătorului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 345 alin. (3), art. 346 alin. (4), art. 347 alin. (3) raportat la art. 345 alin. (3) şi art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:
    - Art. 345 alin. (3): „În cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularităţi ale actului de sesizare sau în cazul în care sancţionează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul remediază neregularităţile actului de sesizare şi comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.“;
    – Art. 346 alin. (4): „În toate celelalte cazuri în care a constatat neregularităţi ale actului de sesizare, a exclus una sau mai multe probe administrate ori a sancţionat potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecăţii.“;
    – Art. 347 alin. (3): „Contestaţia se soluţionează în camera de consiliu, cu citarea părţilor şi a persoanei vătămate şi cu participarea procurorului. Dispoziţiile art. 345 şi 346 se aplică în mod corespunzător.“

    11. În susţinerea neconstituţionalităţii normelor procesual penale criticate, autoarea excepţiei invocă atât dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare, cât şi prevederile art. 6 paragrafele 1-3 din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că procedura de cameră preliminară a fost concepută de legiuitor ca o procedură-filtru, în cadrul căreia se examinează competenţa şi legalitatea sesizării instanţei, legalitatea actelor de urmărire penală efectuate în cauză, precum şi legalitatea modului de administrare a probelor în faza de urmărire penală. Scopul acestei proceduri este acela de a identifica şi remedia eventualele neregularităţi survenite sub aspectele enumerate, aşa încât faza de judecată să se desfăşoare cu celeritate şi cu respectarea tuturor drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor.
    13. Neregularităţile constatate în procedura de cameră preliminară determină sancţiuni juridice diferite, în funcţie de elementele asupra cărora poartă şi de consecinţele pe care le-ar avea acestea în perspectiva continuării judecăţii. Astfel, dacă apreciază că instanţa sesizată nu este competentă, judecătorul de cameră preliminară procedează potrivit dispoziţiilor art. 50 şi art. 51 din Codul de procedură penală [art. 346 alin. (6) din Codul de procedură penală], încălcarea regulilor referitoare la competenţa instanţei sesizate determină declinarea competenţei şi desesizarea acesteia, având în vedere sancţiunea nulităţii absolute, prevăzută de art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală pentru încălcarea dispoziţiilor privind competenţa materială şi competenţa personală a instanţelor judecătoreşti (atunci când judecata a fost efectuată de o instanţă inferioară celei legal competente). De asemenea, dacă judecătorul de cameră preliminară constată că una sau mai multe dintre probele administrate în faza de urmărire penală sunt nelegale, va proceda la înlăturarea acestora din cadrul probatoriului, probele excluse neputând fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei [art. 346 alin. (5) din Codul de procedură penală], iar dacă apreciază că anumite acte de urmărire penală au fost efectuate cu nesocotirea legii, va proceda potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, dispunând anularea lor [art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală]. În fine, atunci când observă neregularităţi ale rechizitoriului ce fac imposibilă stabilirea obiectului sau a limitelor judecăţii, iar în termenul prevăzut de lege procurorul nu răspunde solicitării de remediere, judecătorul de cameră preliminară dispune restituirea cauzei la parchet [art. 346 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură penală], întrucât în lipsa acestor elemente instanţa nu poate cunoaşte persoanele şi faptele cu privire la care este chemată să se pronunţe. Trimiterea de către judecătorul de cameră preliminară a încheierii prin care constată neregularităţi ale actului de sesizare, prin care sancţionează, potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii sau prin care sunt excluse una sau mai multe probe administrate, parchetului care a emis rechizitoriul, conform art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală, este justificată având în vedere calitatea parchetului de titular al dreptului de sesizare a instanţei şi, totodată, obligaţia acestuia de întocmire a actului de sesizare, respectiv a rechizitoriului, conform art. 327 lit. a) din Codul de procedură penală.
    14. Curtea reţine, de asemenea, că aceeaşi soluţie de restituire a cauzei la parchet este prevăzută de lege şi pentru situaţia în care judecătorul de cameră preliminară exclude toate probele administrate în faza de urmărire penală [art. 346 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură penală]. Dacă însă înlătură numai unele dintre probele administrate în faza de urmărire penală, dosarul nu va fi restituit parchetului, ci judecata va avea loc pe baza probelor legal administrate de către organul de urmărire penală şi a probelor ce vor fi administrate nemijlocit de către instanţă în etapa cercetării judecătoreşti.
    15. Curtea constată, totodată, că dispoziţiile art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală - care împiedică judecătorul de cameră preliminară să dispună începerea judecăţii atunci când a înlăturat ca nelegale toate probele administrate în cursul urmăririi penale - ţin seama de principiul separării funcţiilor judiciare, consacrat de prevederile art. 3 din Codul de procedură penală, având în vedere faptul că, într-o astfel de ipoteză, începerea judecăţii ar însemna ca instanţa să efectueze ea însăşi ancheta penală, substituindu-se organelor de urmărire penală. Pe de altă parte, a permite judecătorului de cameră preliminară să evalueze dacă probele legal administrate în faza de urmărire penală sunt sau nu suficiente pentru susţinerea acuzaţiei înseamnă depăşirea obiectului procedurii camerei preliminare şi, în mod implicit, încălcarea principiului legalităţii procesului penal, întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 342 din Codul de procedură penală, în această etapă se verifică exclusiv legalitatea administrării probelor de către organul de urmărire penală. Sub acest aspect, Curtea reţine că aptitudinea probelor de a susţine acuzaţia se analizează de instanţa de judecată în urma administrării întregului material probator [art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală], cu ocazia judecării fondului cauzei penale (Decizia nr. 468 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750 din 19 septembrie 2017, paragrafele 18-22).
    16. Dispoziţiile ce reglementează procedura camerei preliminare au rolul de a contribui la efectuarea unei anchete efective în cauzele penale. Astfel, prin prevederile art. 346 alin. (3) lit. c) din Codul de procedură penală, legiuitorul a stabilit că dosarul de urmărire penală se restituie parchetului dacă procurorul de caz solicită aceasta, în condiţiile art. 345 alin. (3), ori nu răspunde încheierii prin care judecătorul a exclus ca nelegale unele dintre probele administrate. Or, în acest fel, legiuitorul dă procurorului posibilitatea de a relua urmărirea penală în vederea desfăşurării unei anchete efective.
    17. De asemenea, Curtea constată că, în considerarea principiului separaţiei funcţiilor judiciare, dacă procurorul comunică judecătorului de cameră preliminară că, în ciuda excluderii unora dintre probele administrate ori după remedierea neregularităţilor actului de sesizare, menţine dispoziţia de trimitere în judecată, judecătorul va proceda conform dispoziţiilor art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, dispunând începerea judecăţii. Ca urmare a comunicării, făcută de către procuror judecătorului de cameră preliminară, de menţinere a dispoziţiei de trimitere în judecată (sau a solicitării de restituire a cauzei, în urma remedierii neregularităţilor actului de sesizare), potrivit art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, procesul penal va continua conform unei proceduri pe parcursul căreia părţile beneficiază de toate garanţiile procesuale specifice respectării dreptului la apărare şi dreptului la un proces echitabil. Astfel, dispunerea de către judecătorul de cameră preliminară a începerii judecăţii, conform art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală, are ca efect declanşarea procedurii prevăzute la art. 371 şi următoarele din Codul de procedură penală, iar restituirea cauzei la parchet, potrivit art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală, are ca efect reluarea şi, respectiv, continuarea acesteia, după cum soluţia se întemeiază pe dispoziţiile art. 346 alin. (3) lit. a) sau b) din Codul de procedură penală sau pe prevederile art. 346 alin. (3) lit. c) din acelaşi cod.
    18. Având în vedere considerentele anterior prezentate, Curtea nu poate reţine susţinerea autoarei excepţiei potrivit căreia soluţia legislativă - care permite procurorului ca, în procedura camerei preliminare, să remedieze neregularitatea actului de sesizare constând în nedescrierea acuzaţiilor şi, respectiv, judecătorului de cameră preliminară să dispună începerea judecăţii în condiţiile în care procurorul a remediat aspectele de neregularitate - este neconstituţională.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Rominserv - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 35.010/212/2016/a1 al Tribunalului Constanţa - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 345 alin. (3), art. 346 alin. (4), art. 347 alin. (3) raportat la art. 345 alin. (3) şi art. 346 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 aprilie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Ionescu

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice