Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 247 din 23 iunie 2025 referitoare la aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 247 din 23 iunie 2025 referitoare la aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 757 din 13 august 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.974/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mirela Vişan  │- judecător la Secţia I│
│              │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- judecător la Secţia I│
│Ponea         │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mariana       │- judecător la Secţia I│
│Hortolomei    │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Liviu│- judecător la Secţia I│
│Zidaru        │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mihaela       │- judecător la Secţia I│
│Glodeanu      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Roxana Popa   │- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ianina        │- judecător la Secţia a│
│Blandiana     │II-a civilă            │
│Grădinaru     │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Valentina     │- judecător la Secţia a│
│Vrabie        │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ştefan Ioan   │- judecător la Secţia a│
│Lucaciuc      │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mihaela       │- judecător la Secţia a│
│Mîneran       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Maria Hrudei  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adriana       │- judecător la Secţia  │
│Florina       │de contencios          │
│Secreţeanu    │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristinel     │- judecător la Secţia  │
│Grosu         │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Alina Pohrib  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Veronica      │- judecător la Secţia  │
│Dumitrache    │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.974/1/2025, este legal constituit conform dispoziţiilorart. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Mihaela Lorena Repana, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.243/86/2018*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat, conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, nefiind formulate puncte de vedere de către părţi.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    7. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin Încheierea din 6 noiembrie 2024, în Dosarul nr. 3.243/86/2018*, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:
    Dacă, în aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte salarizarea funcţionarilor publici din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, determinarea salariului de bază stabilit de lege pentru anul 2022 se face cu includerea majorării salariului de bază cu 12,5% pentru complexitatea muncii, prevăzută decap. II lit. A secţiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. b) pct. 5 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017.

    II. Dispoziţiile legale care formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile
    8. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017):
    8.1. Aplicarea legii
    "ART. 38
    (...) (6) În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022."

    8.2. Anexa nr. VIII cap. II lit. A secţiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. b) pct. 5: „Personalul din cadrul administraţiei publice sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care îşi desfăşoară activitatea în structurile de inspecţie şi control sau prin atribuţiile specifice contribuie în actul oficial de control, respectiv de inspector al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor beneficiază de majorarea salariului de bază cu 12,5%“.

    III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept supusă interpretării
    9. Prin Cererea adresată Tribunalului Suceava, înregistrată cu nr. 3.243/86/2018 din data de 26 septembrie 2018, disjunsă din Dosarul nr. 1.429/86/2018, reclamanţii - funcţionari publici, prin sindicat, au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava:
    - anularea adreselor nr. xxxx/12.03.2018 şi nr. xxxx/ 12.03.2018 prin care s-au soluţionat contestaţiile formulate în temeiul art. 37 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 împotriva deciziilor menţionate în anexa nr. I la cerere;
    – anularea deciziilor menţionate în tabelul-anexă nr. I, ca urmare a admiterii contestaţiilor formulate în temeiul art. 37 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 împotriva deciziilor menţionate în anexa nr. I;
    – obligarea pârâtei să emită noi decizii prin care să dispună acordarea sporului de 30% pentru condiţiile de muncă, începând cu 1 ianuarie 2018;
    – obligarea pârâtei la recalcularea şi plata drepturilor salariale cuvenite, reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale cuvenite prin acordarea sporului de 30%, aferente lunii ianuarie 2018 şi drepturile salariale efectiv încasate, actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală penalizatoare de la data scadenţei fiecărei sume în parte şi până la plata efectivă a acestui spor.

    10. Prin Sentinţa nr. 192 din 7 martie 2019, Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea, a anulat cele două adrese din 12 martie 2018, precum şi deciziile emise la data de 26 ianuarie 2018 privind stabilirea drepturilor salariale pentru funcţionarii publici nominalizaţi în anexele la acţiune, şi a obligat pârâta să emită pentru membrii de sindicat noi decizii de salarizare, în sensul acordării sporului de 30% pentru condiţii deosebite de muncă vătămătoare/ periculoase, calculat prin raportare la salariul de bază, începând cu data de 1 ianuarie 2018. Totodată, a obligat pârâta la calcularea şi plata diferenţelor salariale astfel rezultate, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii, precum şi la plata dobânzilor legale calculate de la data exigibilităţii drepturilor şi până la achitarea lor efectivă.
    11. Împotriva acestei sentinţe s-a formulat recurs, iar, prin Decizia nr. 418 din 7 iunie 2021, Curtea de Apel Suceava a admis recursul, a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
    12. Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal cu nr. 3.243/86/2018*, în data de 24 iunie 2021.
    13. Prin Sentinţa nr. 657 din 11 octombrie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 3.243/86/2018*, Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea, a anulat cele două adrese din 12 martie 2018, precum şi deciziile emise la data de 26 ianuarie 2018, şi a obligat pârâta să emită noi decizii de salarizare, în sensul acordării sporului de 30% pentru condiţii deosebite de muncă vătămătoare/periculoase, calculat prin raportare la salariul de bază, începând cu data de 1 ianuarie 2018 pentru o parte dintre membrii de sindicat şi, respectiv, începând cu data de 1 decembrie 2020 pentru alţi membrii de sindicat, cu recalcularea şi plata diferenţelor salariale astfel rezultate, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii, precum şi la plata dobânzilor legale penalizatoare calculate de la data exigibilităţii drepturilor şi până la achitarea lor efectivă.
    14. Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta, susţinând, în esenţă, că după reorganizarea instituţiei au fost emise, în luna august 2018, decizii pentru funcţionarii publici care au exercitat cu caracter temporar funcţii de conducere vacante, ulterior finalizării procesului de reorganizare stabilindu-se salariile de bază potrivit funcţiilor de conducere aferente (de director executiv, director executiv adjunct, şef serviciu, şef birou) prin emiterea unor noi decizii de salarizare, cu precizarea că pentru funcţiile de director executiv, director executiv adjunct şi şef birou s-a acordat şi sporul pentru condiţii de muncă în cuantum de 30%.
    15. Fiind vorba de un proces de reorganizare la nivelul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (A.N.S.V.S.A.) şi a unităţilor subordonate (inclusiv direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene) şi raportat la prevederile Hotărârii Guvernului nr. 917/2017 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie“ din administraţia publică centrală (Hotărârea Guvernului nr. 917/2017), preşedintele A.N.S.V.S.A. a emis un nou Ordin, nr. 1.078/2.07.2018, cu privire la stabilirea cuantumului sporurilor privind condiţiile de muncă pentru personalul din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava (prin care încetează aplicabilitatea Ordinului nr. 628/5.02.2018).
    16. În situaţia în care, începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariile de bază din luna decembrie 2017, majorate cu procentul de 25%, sunt mai mari decât cele stabilite conform anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, majorate cu procentele aferente gradaţiei, se acordă salariile de bază stabilite potrivit anexei nr. VIII (care cuprind şi gradaţia aferentă), potrivit prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    17. În forma actuală a legii-cadru, sporurile specifice pentru condiţiile de muncă nu pot fi acordate decât personalului care a avut acele sporuri în salariul brut existent în plată la 31 decembrie 2017 sau care, prin majorarea acestui salariu cu 25%, aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2018, a ajuns la nivelul maxim de salarizare, determinat de grilele din anexe stabilite pentru anul 2022 şi limitat la salariul din grilă. Astfel, personalul plătit din fondurile publice care nu a avut cuprinse în salariul brut, existent în plată la 31 decembrie 2017, sporurile specifice condiţiilor de muncă şi care, prin majorarea acestui salariu cu 25%, aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2018, nu a ajuns la cuantumul maxim prevăzut de lege pentru anul 2022, nu poate beneficia de sporurile pentru condiţiile de muncă stabilite potrivit Hotărârii Guvernului nr. 917/2017.
    18. La nivelul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava s-au acordat sporuri pentru condiţii de muncă în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 şi Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 628/5.02.2018, respectiv Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 1.078/2.07.2018, emis ca urmare a reorganizării instituţiei, doar pentru acea categorie de personal al cărui salariu a fost stabilit la grila din anul 2022, anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în condiţiile dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, întrucât cu majorarea de 25% aplicată salariului din decembrie 2017 se depăşea această grilă.
    19. Acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă se poate face pentru persoanele care beneficiază de salariul de bază stabilit prin înmulţirea coeficienţilor din anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, precum şi pentru persoanele care, în urma majorării salariilor de bază din decembrie 2017 cu un procent de 25%, vor beneficia de salariile de bază stabilite la nivelul celor pentru anul 2022.
    20. Prin întâmpinare, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii
    21. Instanţa de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării ce rezultă din prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    22. În acest sens a reţinut că litigiul de faţă se încadrează în sfera proceselor prevăzute de dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, având în vedere că reclamanţii - funcţionari publici în cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava au formulat o cerere prin care au solicitat anularea unor decizii emise de angajator şi recalcularea drepturilor salariale, în sensul acordării sporului de 30% pentru condiţii deosebite de muncă, începând cu data de 1 ianuarie 2018.
    23. Prin Sentinţa nr. 657 din 11 octombrie 2023, Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea, reţinând în considerentele acesteia că sporul în discuţie putea fi acordat de la momentul la care salariile reclamanţilor ajungeau la nivelul maxim precizat în grila din anexele la Legea-cadru nr. 153/2017, pentru anul 2022. Concluzia primei instanţe este în acord cu cele statuate prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020 a Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 22 ianuarie 2021.
    24. În cauză este disputată modalitatea de stabilire a acestui nivel şi, implicit, momentul la care pragul anterior menţionat a fost atins. Mai exact, poziţia părţilor este diferită cu privire la includerea în calculul salariului de bază a majorării de 12,5% pentru complexitatea muncii, prevăzută de cap. II lit. A secţiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. b) pct. 5 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017.
    25. Prin urmare, instanţa de sesizare a reţinut că este îndeplinită condiţia de admisibilitate privind dependenţa dintre soluţionarea cauzei şi lămurirea chestiunii de drept identificate.
    26. Totodată, s-a arătat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi această chestiune de drept nici nu face obiectul unei întrebări prealabile ori a unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    27. Recurenta-pârâtă a considerat că sunt îndeplinite condiţiile cumulative de admisibilitate pentru declanşarea procedurii în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept.
    28. Intimaţii-reclamanţi au apreciat că nu se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la includerea în grila de salarizare a majorării pentru complexitatea muncii, deoarece, pe de o parte, această majorare se referă la alte categorii de funcţionari decât reclamanţii din prezenta cauză şi, pe de altă parte, majorarea de 12,5% pentru activitatea de control invocată şi utilizată de instituţia pârâtă în stabilirea unei alte grile de salarizare pentru anul 2022 decât cea prevăzută de norma legală nu poate constitui element de calcul pentru stabilirea unei alte grile de salarizare faţă de cea prevăzută de lege.
    29. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, nu au fost formulate puncte de vedere de către părţi.

    VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    30. Completul de judecată al instanţei de trimitere a reţinut că sporul solicitat poate fi acordat, în conformitate cu cele reţinute prin Decizia de recurs în interesul legii nr. 27 din 26 octombrie 2020.
    31. În ceea ce îi priveşte pe reclamanţi, salariile acestora sunt stabilite prin anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, care la cap. II lit. A secţiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. b) pct. 5 prevede majorarea salariului de bază cu 12,5%.
    32. Relativ la natura juridică a majorării în discuţie se reţine că, potrivit lit. m) a art. 7 din Legea-cadru nr. 153/2017, „venitul salarial al personalului din sectorul bugetar cuprinde salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare, indemnizaţiile lunare şi, după caz, compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, majorările, adaosurile, primele şi premiile, precum şi alte drepturi în bani şi/sau în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar“.
    33. Analiza acestui text de lege, precum şi a celorlalte definiţii inserate în acelaşi articol atestă că termenul de majorare nu este, în mod expres, definit de legiuitor. De vreme ce nu a fost denumit „spor“ nu se poate aprecia decât că legiuitorul nu a înţeles să îi ofere o autonomie faţă de salariul de bază al angajatului care are vocaţia la această majorare, astfel încât segmentul salarial în cauză nu poate fi apreciat decât ca o parte componentă a salariului de bază, cu toate consecinţele ce decurg din această concluzie, inclusiv luarea în considerare a majorării pentru identificarea nivelului salariului de bază prevăzut de lege pentru anul 2022.

    VII. Practica judiciară a instanţelor naţionale
    34. La solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din răspunsurile transmise a rezultat o opinie unanimă, regăsită atât în practica judiciară, cât şi în punctele de vedere teoretice formulate de judecători, care este în acord cu opinia instanţei de trimitere exprimată prin încheierea de sesizare, respectiv că majorarea salariului de bază cu 12,5%, prevăzută în cap. II lit. A secţiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. b) pct. 5 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, intră în calculul salariului de bază al funcţionarului public, stabilit de lege pentru anul 2022.
    35. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    36. În procedurile de unificare a practicii judiciare au fost identificate următoarele decizii relevante pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:
    - Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020 a Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 22 ianuarie 2021, prin care s-a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor anexei nr. VIII cap. II lit. A secţiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (3), alin. (4) şi alin. (6) din acelaşi act normativ, personalul din instituţiile publice sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care este încadrat şi îşi desfăşoară activitatea în specialitatea funcţiilor specifice prevăzute în anexă beneficiază de sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare/ periculoase, astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, de la data la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.“;
    – Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, prin care, în interpretarea dispoziţiilor Notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) şi (6) din acelaşi act normativ, s-a stabilit că:
    " majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 şi pentru anul 2018;
pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condiţiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017;
prin excepţie, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.;"

    – Decizia nr. 28 din 10 februarie 2025 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 10 martie 2025, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea cu privire la următoarea problemă de drept:
    "Interpretarea dispoziţiilor art. 23 coroborat cu art. 13 de la lit. B a capitolului I din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la dispoziţiile Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru personalul din familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ», aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 34/2018, cu modificările ulterioare, respectiv dacă personalul didactic, auxiliar-didactic şi nedidactic beneficiază de sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare/periculoase, astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, de la data la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate, sau de la data de 1 ianuarie 2018, data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017.
    De asemenea, dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 raportat la art. 2 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 34/2018, sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare/periculoase se acordă de la data emiterii buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens, sau de la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017/data la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.;"

    – Decizia nr. 37 din 7 mai 2020 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 6 iulie 2020, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea cu privire la următoarea problemă de drept: „Cum se interpretează şi aplică dispoziţiile anexei VIII cap. II lit. A pct. II subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 153/2017, modificată şi completată, care prevăd că «Personalul din instituţiile publice sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care este încadrat şi îşi desfăşoară activitatea în specialitatea funcţiilor specifice prevăzute în prezenta anexă beneficiază şi de următoarele categorii de sporuri şi drepturi: a) Sporuri: 1. Spor pentru condiţii deosebite de muncă vătămătoare/periculoase care implică risc de îmbolnăvire şi/sau contagiune directă sau indirectă, respectiv riscuri asociate datorate condiţiilor specifice de desfăşurare a activităţii - de până la 35%; (...)» în corelare cu dispoziţiile art. 38 din Legea nr. 153/2017, modificată şi completată?“.

    IX. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    37. Prevederile cuprinse în cap. II lit. A secţiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. b) pct. 5 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 au făcut obiectul controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 110 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 26 mai 2021, şi Decizia nr. 581 din 16 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1094 din 17 noiembrie 2021, Curtea Constituţională a respins, ca inadmisibile, excepţiile de neconstituţionalitate invocate, reţinând că problema de drept a făcut obiectul unei sesizări a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţionată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020 referitoare la recursul în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor anexei nr. VIII cap. II lit. A secţiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din acelaşi act normativ.

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    38. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea formulată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, nefiind întrunite cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    39. Sesizarea adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, iar conform art. 1 din actul normativ menţionat, domeniul de aplicare cuprinde procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal; de asemenea, ordonanţa se aplică şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice.
    40. Articolul 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, după cum urmează: „Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“
    41. În contextul normativ evocat mai sus, admisibilitatea sesizării prealabile întemeiate pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
    (i) sesizarea să fie formulată într-o cauză aflată în curs de judecată, în primă instanţă sau în calea de atac;
    (ii) obiectul procesului să se încadreze în categoriile prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024;
    (iii) sesizarea să vizeze o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei;
    (iv) chestiunea de drept invocată să nu fi făcut obiectul unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    42. Dispoziţiile citate anterior au caracterul unor norme speciale în raport cu normele de drept comun prin care este reglementată sesizarea prealabilă în vederea dezlegării unor chestiuni de drept, cuprinse în art. 519 - 521 din Codul de procedură civilă, urmând a se completa însă cu acestea, în mod corespunzător, aşa cum prevede expres art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    43. Verificând condiţiile de admisibilitate astfel prezentate, se constată că în cauza de faţă acestea nu sunt îndeplinite în mod cumulativ, după cum se va dezvolta în cele ce urmează.
    44. Referitor la primele două condiţii legale se reţine că acestea sunt îndeplinite, întrucât cauza în care s-a formulat sesizarea se află în curs de soluţionare pe rolul Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, instanţă care judecă în apel, iar litigiul se circumscrie domeniului specific de reglementare prevăzut de art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, fiind în discuţie acordarea pentru funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a sporului de 30% pentru condiţii deosebite de muncă.
    45. În concret, în cauză, instanţa de trimitere a reţinut că sporul în discuţie se acordă de la momentul la care salariile reclamanţilor ajung la nivelul maxim precizat în grila din anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022, în acord cu cele statuate prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în soluţionarea unui recurs în interesul legii, însă a indicat ca problemă de drept, faţă de poziţia diferită a părţilor, modalitatea de calcul al salariului de bază în vederea acordării acestui spor, respectiv dacă este inclusă majorarea de 12,5% pentru complexitatea muncii, prevăzută de anexa nr. VIII cap. II lit. A secţiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. b) pct. 5 din Legea-cadru nr. 153/2017.
    46. Însă, în ceea ce priveşte condiţia existenţei unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei, în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că sesizarea trebuie să aibă ca obiect o problemă de interpretare juridică ce necesită cu pregnanţă a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii.
    47. Astfel, în Decizia nr. 72 din 16 octombrie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 901 din 16 noiembrie 2017, cu privire la cerinţa chestiunii de drept s-a arătat că, „în înţelesul legii, chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită trebuie să fie specifică, urmărind interpretarea punctuală a unui text legal, fără a-i epuiza înţelesurile sau aplicaţiile; întrebarea instanţei trebuie să fie una calificată, iar nu generică şi pur ipotetică. În acelaşi timp, problema de drept trebuie să fie reală, iar nu aparentă, să privească interpretarea diferită sau contradictorie a unui text de lege, a unei reguli cutumiare neclare, incomplete sau, după caz, incerte ori incidenţa unor principii generale ale dreptului, al căror conţinut sau a căror sferă de acţiune sunt discutabile“ (paragrafele 51 şi 52)
    48. În egală măsură, astfel cum s-a arătat anterior, prevederile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 impun drept condiţie de admisibilitate a sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile existenţa unei chestiuni de drept, iar noţiunea de „chestiune de drept“ are, în acest context, înţelesul dat de art. 519 din Codul de procedură civilă, deoarece termenii folosiţi de legiuitor sunt aceiaşi, iar art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 prevede că „Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.
    49. În acest sens, jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cauzele în care s-au formulat sesizări potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, a subliniat necesitatea analizării condiţiei ca sesizarea să privească o chestiune veritabilă de drept, invalidând opinia că sesizarea devine obligatorie odată îndeplinite celelalte cerinţe de admisibilitate (Decizia nr. 54 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1198 din 29 noiembrie 2024; Decizia nr. 86 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 10 ianuarie 2025; Decizia nr. 77 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2025).
    50. Aceleaşi decizii subliniază cu claritate necesitatea ca instanţa de trimitere, cu ocazia îndeplinirii obligaţiei de motivare a încheierii de sesizare, să procedeze la argumentarea caracterului dificil al chestiunii de drept, prin prezentarea motivelor pentru care norma legală a cărei interpretare se cere este neclară sau susceptibilă de interpretări diferite.
    51. În acest context se observă că, deşi apreciază că se impune sesizarea instanţei supreme în scopul dezlegării unei chestiuni de drept, instanţa de trimitere nu prezintă argumente referitoare la existenţa în speţă a unei atari chestiuni, din încheierea de sesizare lipsind vreo referire la dificultatea interpretării dispoziţiilor cuprinse în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, care la cap. II lit. A secţiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. b) pct. 5 se referă la majorarea salariului de bază cu 12,5% pentru personalul din cadrul administraţiei publice sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care îşi desfăşoară activitatea în structurile de inspecţie şi control sau care, prin atribuţiile specifice, contribuie în actul oficial de control, respectiv de inspector al A.N.S.V.S.A.
    52. De asemenea, expunând propriul punct de vedere asupra chestiunii ce face obiectul sesizării, instanţa de trimitere nu a identificat în cauză o normă aplicabilă neclară, lacunară sau susceptibilă de interpretări diferite, astfel că nu sunt întrunite circumstanţele necesare pentru a considera că întrebarea formulată se referă la o veritabilă chestiune de drept.
    53. De altfel, dincolo de caracterul deficitar al modului de redactare a încheierii de sesizare, se observă şi că îi este facil titularului sesizării să identifice corect raţionamentul juridic de urmat în interpretarea dispoziţiilor legale indicate, având în vedere dezlegările anterioare ale instanţei supreme cu privire la norme similare prin care sunt prevăzute majorări ale salariului de bază, atât în ceea ce priveşte natura acestora, cât şi determinarea momentului de la care sunt aplicabile, în raport cu aplicarea etapizată a legii-cadru de salarizare.
    54. Sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare/ periculoase, prevăzut de anexa nr. VIII cap. II lit. A secţiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, se acordă, astfel cum s-a statuat prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, în interpretarea acestor dispoziţii, în corelare cu prevederile art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din acelaşi act normativ, „de la data la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022“, în considerentele acestei decizii reţinându-se faptul că „81. (...) se acordă doar personalului care beneficiază de un salariu calculat potrivit dispoziţiilor acestei legi, neavând o autonomie proprie care să îi permită o aplicare directă şi nemijlocită în baza art. 23, fără o coroborare a acestui text de lege cu cel al art. 38“.
    55. Salariile de bază „stabilite potrivit legii pentru anul 2022“ sunt cele stabilite în anexele nr. I-IX, potrivit art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, care defineşte distinct salariul de bază, şi anume „suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcţiei, gradului/treptei profesionale, gradaţiei, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX“.
    56. În ceea ce priveşte natura majorării salariului de bază cu 12,5% în discuţie (prevăzută pentru personalul indicat de dispoziţiile legale a căror interpretare se solicită) se reţine faptul că, referitor la majorarea salariului de bază, stabilită pentru alte categorii de personal prin norme similare celor care formează obiectul prezentei sesizări, şi anume art. 8 din anexa nr. I capitolul I lit. B din Legea-cadru nr. 153/2017, care prevăd o majorare de 10% a salariului de bază, prin Decizia nr. 7 din 8 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 9 martie 2021, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că intră sub incidenţa prevederilor art. 38 alin. (4^1) din legea-cadru, dispoziţii care vizau, începând cu 1 ianuarie 2019, acordarea unor tranşe de 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018. S-a avut în vedere faptul că „134. (...) majorarea evocată de lege vizează în mod direct salariul de bază, atrăgând creşterea acestuia, astfel că ea nu reprezintă un element salarial distinct de salariul de bază, asimilabil sporurilor, indemnizaţiilor, primelor ş.a. la care se referă, diferenţiindu-le de salariul de bază, art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017“.
    57. În interpretarea aceloraşi dispoziţii, prin Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 26 ianuarie 2022, s-a stabilit că personalul didactic beneficiază de majorare „începând cu data la care salariul de bază este stabilit conform anexelor acestei legi, respectiv data de la care salariul de bază devine egal sau mai mare decât cel stabilit potrivit legii pentru anul 2022“, iar „până la acel moment, începând cu data de 1 ianuarie 2019, aceste drepturi vor fi luate în considerare în conformitate cu dispoziţiile art. 38 alin. (4^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin aplicarea acestora la salariul de bază prevăzut de lege pentru anul 2022, din care se scade salariul de bază aferent lunii decembrie 2018 pentru determinarea tranşelor de majorare“.
    58. De asemenea, în ceea ce priveşte modalitatea concretă de acordare a majorării pentru perioada de aplicare etapizată a legii-cadru sunt aplicabile şi cele statuate prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care, în interpretarea dispoziţiilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, care prevăd o majorare a salariului de bază de 15%, a stabilit că aceasta nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 şi pentru anul 2018, pentru perioada 2019-2022 această majorare se acordă în condiţiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, iar, prin excepţie, „această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022“.
    59. Dezlegările date chestiunilor de drept menţionate, în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, oferă repere de interpretare care pot fi valorificate, mutatis mutandis, având în vedere că, din perspectiva aspectelor care interesează în cauză, privind data la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, s-a statuat asupra faptului că majorări prevăzute prin norme similare celor din prezenta sesizare se acordă începând cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, conform anexelor acestei legi.
    60. Or, acest aspect implică stabilirea cu prioritate a faptului că salariile sunt cele determinate potrivit legii pentru anul 2022, în anexele la lege, chiar majorarea în discuţie, care vizează în mod direct salariul de bază şi conduce la creşterea acestuia, fiind acordată, de asemenea, ulterior îndeplinirii acestei condiţii.
    61. Circumstanţele expuse în cele ce precedă relevă că instanţa de trimitere dispune de elementele necesare pentru a determina înţelesul juridic al normei la care se referă încheierea de sesizare şi că, în absenţa oricărei dificultăţi de interpretare ori a unor norme aflate în conflict, nu se poate identifica o chestiune de drept care să necesite declanşarea mecanismului de unificare de faţă, ceea ce atrage inadmisibilitatea sesizării.

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.243/86/2018*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte salarizarea funcţionarilor publici din cadrul direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, determinarea salariului de bază stabilit de lege pentru anul 2022 se face cu includerea majorării salariului de bază cu 12,5% pentru complexitatea muncii, prevăzută de cap. II lit. A secţiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. b) pct. 5 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017."

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 iunie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Lorena Repana

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 247 din 23 iunie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 247 din 23 iunie 2025 referitoare la aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 247 din 23 iunie 2025 referitoare la aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice