Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 247 din 15 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 247 din 15 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 995 din 29 octombrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena     │-                 │
│Chiorean           │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, excepţie ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 4.082/117/2020 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 399D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esenţă, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile de lege criticate sunt norme de procedură care stabilesc condiţiile reprezentării în justiţie a Ministerului Apărării Naţionale, nepunând probleme de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 26 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 4.082/117/2020, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Lucian Todoran într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii formulate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate având ca obiect obligarea Tribunalului Militar Bucureşti la comunicarea unor informaţii apreciate a fi de interes public.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat oferă calitatea de reprezentant în justiţie Ministerului Apărării Naţionale pentru „structurile armatei care nu au personalitate juridică“. Întrucât foloseşte în cuprinsul textului de lege criticat atât noţiunea de „Ministerul Apărării Naţionale“, cât şi noţiunea de „armată“, legiuitorul face distincţie între Ministerul Apărării Naţionale şi structurile sale şi armata şi structurile sale, pe de altă parte. Or, aşa cum se deduce din Constituţie, există mai multe entităţi, pe lângă Ministerul Apărării Naţionale, care asigură mersul treburilor cu caracter militar, acestea fiind Preşedintele României (art. 92), Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (art. 119) şi instanţele militare [ce există în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară]. Aşadar, textul de lege criticat este imprecis cu privire la entităţile cu caracter militar care sunt reprezentate de Ministerul Apărării Naţionale. De asemenea, textul criticat este imprecis, deoarece foloseşte atât noţiunea de „Ministerul Apărării Naţionale“, cât şi noţiunea de „armată“ în cuprinsul aceluiaşi alineat. Or, principiul de rang constituţional al legalităţii impune ca legea să fie clară şi precisă.
    6. Totodată, se susţine că Ministerul Apărării Naţionale poate reprezenta orice structură militară, cu sau fără personalitate juridică. Or, structurile militare pot fi şi instanţele militare, Preşedintele României sau Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. În cazul instanţelor militare, asigurarea reprezentării în instanţă sau chiar impunerea acestei reprezentări încalcă principiul separaţiei puterilor în stat. Astfel, instanţele de judecată, inclusiv cele militare, reprezintă autoritatea judecătorească, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie, iar Ministerul Apărării Naţionale, ca orice alt minister, reprezintă administraţia publică, potrivit art. 116 alin. (1) din Constituţie. Or, autoritatea judecătorească reprezintă în sistemul clasic codificat de Montesquieu puterea judecătorească, iar administraţia publică reprezintă în acelaşi sistem puterea executivă. Însă nu este permisă imixtiunea în cadrul niciuneia dintre atribuţiile unei alte puteri în stat, deci nici când este vorba despre reprezentarea în faţa altor instituţii, adică a instanţei de judecată. În concluzie, ca o entitate subsumată puterii executive să asigure reprezentarea în justiţie a unei entităţi subsumate puterii judecătoreşti reprezintă o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat, principiu de rang constituţional.
    7. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 2 noiembrie 2017, având următorul conţinut: „Ministerul Apărării Naţionale are personalitate juridică şi reprezintă în justiţie, prin Direcţia generală juridică, structurile armatei care nu au personalitate juridică. Structurile ministerului care au personalitate juridică, potrivit legii, pot fi reprezentate în justiţie de Direcţia generală juridică a Ministerului Apărării Naţionale, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.“
    12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale şi art. 1 alin. (5) privind obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor de lege criticate, Ministerul Apărării Naţionale are personalitate juridică şi reprezintă în justiţie, prin Direcţia generală juridică, structurile armatei care nu au personalitate juridică. Structurile ministerului care au personalitate juridică, potrivit legii, pot fi reprezentate în justiţie de Direcţia generală juridică a Ministerului Apărării Naţionale, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.
    14. Autorul excepţiei susţine, pe de o parte, că textul de lege criticat este imprecis cu privire la entităţile cu caracter militar care sunt reprezentate de Ministerul Apărării Naţionale, folosind atât termenul de „armată“, cât şi cel de „Ministerul Apărării Naţionale“. Pe de altă parte, autorul excepţiei de neconstituţionalitate critică faptul că instanţele militare sunt reprezentate în justiţie de către Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia generală juridică, ceea ce încalcă principiul separaţiei puterilor în stat.
    15. Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit, supleţe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curţii Constituţionale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013).
    16. Aplicând aceste considerente la speţa de faţă, Curtea reţine - referitor la entităţile cu caracter militar care sunt reprezentate de Ministerul Apărării Naţionale - că textul criticat prevede în mod clar următoarele: structurile armatei care nu au personalitate juridică sunt reprezentate în justiţie de Ministerul Apărării Naţionale, prin Direcţia generală juridică; structurile ministerului care au personalitate juridică, potrivit legii, pot fi reprezentate în justiţie de Direcţia generală juridică a Ministerului Apărării Naţionale, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.
    17. Susţinerea autorului excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la imprecizia textului de lege criticat, prin folosirea concomitentă a termenilor „armată“ şi „Ministerul Apărării Naţionale“ este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 2 din Legea nr. 346/2006, sistemul de structuri centrale, structuri şi forţe ale Ministerului Apărării Naţionale constituie Armata României.
    18. Având în vedere acestea, Curtea constată că textul criticat este formulat cu o precizie suficientă care permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat.
    19. Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie, Curtea reţine că, potrivit normei constituţionale invocate, statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale. Din acest principiu constituţional rezultă modul în care Legea fundamentală reglementează autorităţile publice şi competenţele ce revin acestora (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 22 din 17 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 9 martie 2012).
    20. Curtea a mai reţinut în jurisprudenţa sa că principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat în cadrul democraţiei constituţionale presupune faptul că niciuna dintre cele trei puteri nu poate interveni în activitatea celorlalte puteri (în acelaşi sens sunt Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008, Decizia nr. 63 din 8 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017, paragraful 87, sau Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 29 noiembrie 2018, paragrafele 138-140).
    21. Cu privire la statutul instanţelor militare, Curtea reţine că, potrivit art. 56 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, lege în vigoare la momentul sesizării Curţii Constituţionale, instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu. Aceeaşi prevedere este reluată în art. 61 alin. (3) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1104 din 16 noiembrie 2022. Totodată, potrivit art. 131 alin. (4) din Legea nr. 304/2004 [prevedere preluată în art. 143 alin. (3) din Legea nr. 304/2022], bugetul instanţelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naţionale, ministrul apărării naţionale având calitatea de ordonator principal de credite. De asemenea, potrivit art. 44 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 [prevedere preluată în art. 49 alin. (2) din Legea nr. 304/2022], pentru instanţele militare, Direcţia instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării este ordonator terţiar de credite.
    22. Astfel, Curtea constată că, în considerarea acestui statut al instanţelor militare, este firesc ca, atunci când instanţa militară este parte într-un litigiu aflat pe rolul instanţelor judecătoreşti, reprezentarea sa în justiţie să fie asigurată de Direcţia generală juridică a Ministerului Apărării Naţionale.
    23. În concluzie, dispoziţiile criticate nu au semnificaţia încălcării principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, puterea executivă neintervenind în activitatea puterii judecătoreşti, deoarece textul criticat nu vizează activitatea de judecată desfăşurată de instanţa militară, ci calitatea sa de parte într-un litigiu aflat pe rolul instanţelor judecătoreşti.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lucian Todoran în Dosarul nr. 4.082/117/2020 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 mai 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 247 din 15 mai 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016