Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 246 din 15 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 alin. (6) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 246 din 15 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 alin. (6) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 967 din 20 octombrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena     │-                 │
│Chiorean           │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 alin. (6) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, excepţie ridicată de Vasile Voinescu în Dosarul nr. 1.686/63/2020 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 76D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esenţă, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu încalcă dreptul la muncă. Astfel, stabilirea unei vârste de pensionare dincolo de care dreptul la muncă poate fi condiţionat de anumite acorduri sau avize nu reprezintă o încălcare a art. 41 din Constituţie. De asemenea, dispoziţiile criticate nu contravin nici prevederilor art. 16 din Constituţie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 6 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.686/63/2020, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 alin. (6) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Vasile Voinescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat împotriva unei sentinţe civile prin care s-a respins acţiunea formulată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate privind anularea hotărârii Consiliului de administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj prin care s-a respins cererea sa de menţinere în activitate ca profesor după împlinirea vârstei legale de pensionare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, în măsura în care se interpretează că dreptul de a cere continuarea activităţii, prevăzut de textul de lege, poate fi restrâns prin acte administrative emise de Guvern ori de ministrul educaţiei naţionale.
    6. În acest sens autorul excepţiei de neconstituţionalitate invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia trăsătura esenţială a statului de drept o constituie supremaţia Constituţiei şi obligativitatea respectării legii, iar una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative. Astfel, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat (deciziile nr. 232 din 5 iulie 2001, nr. 234 din 5 iulie 2001, nr. 53 din 25 ianuarie 2011, nr. 1 din 10 ianuarie 2014, nr. 22 din 27 ianuarie 2004 şi nr. 13 din 9 februarie 1999). De asemenea, se invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la previzibilitatea legii (Hotărârea din 29 martie 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, sau Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 34).
    7. Se arată că în cazul dispoziţiilor art. 284 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, cu referire la sintagma „conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale“, nu sunt îndeplinite aceste cerinţe. Astfel, după ce textul de lege criticat reglementează dreptul cadrului didactic de a continua activitatea după vârsta standard de pensionare, cu respectarea condiţiilor legale, este inserată sintagma sus-menţionată, text ambiguu şi lipsit de precizie, întrucât nu se precizează clar obiectul de reglementare al metodologiei, lăsând loc arbitrarului şi permiţând ministrului educaţiei să stabilească restricţii suplimentare de exercitare a dreptului, deşi acestea nu sunt prevăzute de textul de lege. Se încalcă, astfel, dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie.
    8. Referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 41 alin. (1) din Constituţie, se susţine că dispoziţiile criticate creează un drept al personalului didactic care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege de a continua să presteze activitate didactică şi după împlinirea vârstei standard de pensionare (reglementată de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii la 65 de ani), la cererea acestuia, constituind o excepţie de la principiul încetării raporturilor de muncă la împlinirea vârstei de 65 de ani. Sintagma „poate fi menţinut anual, la cerere“ nu are şi nu poate avea semnificaţia că angajatorul are un drept discreţionar de apreciere asupra unei astfel de solicitări, ci înseamnă doar că titularul dreptului nu poate fi obligat să rămână în activitate şi după împlinirea vârstei standard de pensionare, fiind necesară cererea acestuia, munca forţată fiind de altfel prohibită.
    9. În acest sens se susţine că dreptul la muncă este unul dintre drepturile fundamentale ale persoanei şi nu poate fi limitat decât în condiţiile art. 53 din Constituţie, adică numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Totodată, potrivit art. 53 alin. (2) din Constituţie, restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică, iar măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
    10. Or, în speţă, cazurile în care poate fi respinsă cererea de continuare a activităţii, ceea ce presupune o restrângere a dreptului la muncă, sunt stabilite printr-un act administrativ, respectiv printr-un ordin al ministrului. Mai exact, chiar dacă persoana care îşi exercită dreptul de a continua activitatea îndeplineşte cerinţele prevăzute de art. 284 alin. (6) din Legea nr. 1/2011 (calitatea de personal didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar, cu gradul didactic I sau cu titlul ştiinţific de doctor, care dovedeşte competenţă profesională deosebită), acesteia îi poate fi refuzată manifestarea de voinţă de a continua activitatea peste vârsta de 65 de ani pe baza unor criterii stabilite arbitrar printr-un act cu caracter infralegal, respectiv un ordin al ministrului. Prin urmare, textul criticat nu îndeplineşte exigenţele de constituţionalitate, în măsura în care permite îngrădirea dreptului constituţional la muncă prin acte administrative, respectiv prin ordine ale ministrului.
    11. Se mai susţine că textul de lege criticat încalcă şi dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, sens în care se invocă Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, potrivit căreia principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. Or, dispoziţiile art. 284 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, prin modul de interpretare, sunt de natură să creeze inegalităţi nejustificate între persoane aflate, practic, în situaţii identice, respectiv cadre didactice ce îndeplinesc condiţiile legale şi care solicită continuarea activităţii. În esenţă, în absenţa oricărui motiv pertinent, unele cadre didactice îşi pot continua activitatea, iar altele nu, chiar dacă îndeplinesc toate cerinţele legale, în funcţie de criterii stabilite arbitrar prin acte administrative, respectiv ordin al ministrului. De altfel, chiar în speţă, Consiliul de administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, în aceeaşi şedinţă, a invalidat cererea de continuare a activităţii pentru doar două cadre didactice şi a validat cererile altor zeci de cadre didactice, doar pe baza criteriilor arbitrare ale ordinului ministrului, în condiţiile în care toate cadrele didactice îndeplineau, practic, toate cerinţele legale.
    12. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul neconstituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate. Astfel, instanţa arată că, potrivit dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. n) din Constituţie, statutul personalului didactic din învăţământul preuniversitar, cuprins în Legea nr. 1/2011, face parte dintre materiile rezervate legii organice. Statutul juridic al personalului didactic din învăţământul preuniversitar se întemeiază pe un regim juridic statutar, potrivit art. 232 lit. c) din Legea nr. 1/2011, acesta reglementând condiţiile şi modalităţile de eliberare din aceste posturi şi funcţii, de încetare a activităţii şi de pensionare a personalului didactic şi didactic auxiliar. Elementele esenţiale referitoare la naşterea, executarea şi încetarea raporturilor de muncă, inclusiv prin pensionare, ale personalului didactic din învăţământul preuniversitar se referă în mod intrinsec la statutul acestuia. În aceste condiţii, instanţa apreciază că modalitatea prin care un cadru didactic din învăţământul preuniversitar îşi poate continua activitatea didactică după împlinirea vârstei de pensionare ţine de statutul acestuia şi, prin urmare, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. n) din Constituţie, prin lege organică. Pe de altă parte, instanţa arată că dispoziţiile criticate deleagă ministrului educaţiei naţionale dreptul de a stabili în mod concret condiţiile în care se poate aproba continuarea activităţii didactice după împlinirea vârstei standard de pensionare, fără a preciza în mod clar obiectul de reglementare al metodologiei şi fără a stabili în mod concret limitele în care poate reglementa ministrul. Or, delegarea atribuţiei de a stabili aceste norme către un reprezentant al executivului, prin emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, nu respectă exigenţele principiului constituţional al securităţii juridice, în componenta sa referitoare la calitatea legii. În cauză, reglementarea unor elemente esenţiale ale raportului de muncă al personalului didactic din învăţământul preuniversitar cu gradul didactic I sau cu titlul ştiinţific de doctor, constând în modul în care acest personal poate fi menţinut ca titular în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta standard de pensionare, circumscrisă statutului personalului didactic din învăţământul superior, printr-un act administrativ, ce are caracter infralegal, nu respectă exigenţele de stabilitate şi previzibilitate ale normei legale, fiind încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. De asemenea, instanţa apreciază că sunt încălcate şi dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Constituţie, întrucât dreptul la muncă al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, cu gradul didactic I sau cu titlul ştiinţific de doctor, poate fi îngrădit prin acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, deşi statutul personalului didactic este reglementat printr-o lege organică. Totodată, instanţa consideră că dispoziţiile criticate încalcă şi art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât prin posibilitatea acordată unui reprezentant al executivului de a emite reglementări care afectează statutul personalului didactic se creează diferenţe de tratament între cadre didactice aflate în situaţii similare, ca urmare a unor acte administrative cu caracter infralegislativ.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 284 alin. (6) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut: „Personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar, cu gradul didactic I sau cu titlul ştiinţific de doctor, care dovedeşte competenţă profesională deosebită, poate fi menţinut ca titular în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta standard de pensionare, anual, la cerere, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.“ Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, dispoziţiile criticate din Legea nr. 1/2011 (care fac parte din capitolul I - Statutul personalului didactic din învăţământul preuniversitar al titlului IV) au fost abrogate prin Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023. Având însă în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, instanţa de contencios constituţional se va pronunţa asupra dispoziţiilor de lege indicate de autorul excepţiei, care sunt aplicabile în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate.
    17. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă şi în art. 53 alin. (2) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile criticate din Legea nr. 1/2011 stabilesc condiţiile în care se poate aproba de către inspectoratul şcolar judeţean pentru personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar continuarea activităţii didactice după împlinirea vârstei standard de pensionare. Astfel, personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar, cu gradul didactic I sau cu titlul ştiinţific de doctor, care dovedeşte competenţă profesională deosebită, poate fi menţinut ca titular în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta standard de pensionare, anual, la cerere, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
    19. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că aceste dispoziţii de lege sunt neconstituţionale, în măsura în care se interpretează că dreptul de a cere continuarea activităţii prevăzut de textul de lege poate fi restrâns prin acte administrative emise de Guvern ori de ministrul educaţiei naţionale.
    20. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că, în realitate, aspectele criticate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate vizează aplicarea dispoziţiilor din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2020-2021, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5.259/2019 (abrogată în prezent, dar aplicabilă litigiului în cadrul căruia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate).
    21. Or, susţinerile autorului excepţiei referitoare la interpretarea dispoziţiilor de lege care prevăd condiţiile pentru menţinerea în activitate a cadrului didactic după împlinirea vârstei de pensionare reprezintă chestiuni de interpretare şi aplicare a legii de către instanţele judecătoreşti şi nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei.
    22. Printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Referitor la conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituţională a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea în acest sens Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, sau Decizia nr. 164 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 25 septembrie 2024, paragraful 20).
    23. Totodată, Curtea a constatat că interpretarea normelor juridice este operaţiunea de stabilire a conţinutului şi a sensului acestora, fiind o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii în situaţii de fapt concrete, instanţa de judecată fiind ţinută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Aşa cum a stabilit Curtea în mod constant în jurisprudenţa sa, interpretarea legilor este operaţiunea raţională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziţii legale - se arată în Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 22 noiembrie 1995, pronunţată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34 -, în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea în acest sens Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 294 din 28 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 25 septembrie 2024, paragraful 27).
    24. Prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie.
    25. În consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 alin. (6) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.
    26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 alin. (6) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, excepţie ridicată de Vasile Voinescu în Dosarul nr. 1.686/63/2020 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 mai 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 246 din 15 mai 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 246 din 15 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 alin. (6) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 246 din 15 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 284 alin. (6) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011