Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 243 din 23 iunie 2025 referitoare la interpretarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 243 din 23 iunie 2025 referitoare la interpretarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 772 din 19 august 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.673/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- judecător la Secţia I│
│Nicolae       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Daniel Marian │- judecător la Secţia I│
│Drăghici      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Maricel       │- judecător la Secţia I│
│Nechita       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Liviu Eugen   │- judecător la Secţia I│
│Făget         │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mihaela       │- judecător la Secţia I│
│Glodeanu      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Valentina     │- judecător la Secţia a│
│Vrabie        │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mirela        │- judecător la Secţia a│
│Poliţeanu     │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ruxandra      │- judecător la Secţia a│
│Monica Duţă   │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Rodica Zaharia│- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ianina        │- judecător la Secţia a│
│Blandiana     │II-a civilă            │
│Grădinaru     │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Luiza Maria   │- judecător la Secţia  │
│Păun          │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheza Attila  │- judecător la Secţia  │
│Farmathy      │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adriana       │- judecător la Secţia  │
│Florina       │de contencios          │
│Secreţeanu    │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Alina Nicoleta│- judecător la Secţia  │
│Ghica-Velescu │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Ionel Florea  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.673/1/2024, a fost constituit conform dispoziţiilorart. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 14.522/3/2023, de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 3.539/3/2023* şi de Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.813/99/2024.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; părţile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.
    6. De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanţele naţionale hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept.
    7. În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularii şi obiectul sesizărilor
    8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 26 septembrie 2024, în Dosarul nr. 14.522/3/2023, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă, în interpretarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică, ce a efectuat triajul epidemiologic din punctele de trecere a frontierei, potrivit art. 8 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu completări prin Legea nr. 20/2020, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020), este îndreptăţit la acordarea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase prevăzut de art. unic lit. A pct. 1 şi 9 din anexa nr. 8 la Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială“, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018), potrivit art. 7 alin. (5) capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017."

    9. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 19 noiembrie 2024, cu nr. 2.673/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la data de 23 iunie 2025.
    10. La data de 13 decembrie 2024, la acest dosar a fost conexat Dosarul nr. 2.952/1/2024, având ca obiect sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 3.539/3/2023*, cu privire la următoarea problemă de drept:
    "Dacă personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică (medici şi asistenţi medicali) care a fost implicat în măsurile luate pe perioada pandemiei de coronavirus beneficiază în perioada martie 2020 - martie 2022 de sporul pentru condiţii deosebit de periculoase prevăzut de art. 7 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 coroborat cu art. unic lit. A pct. 1 din anexa nr. 2 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 şi dacă acordarea acestui spor este condiţionată de existenţa buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens potrivit art. 5 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, chiar şi în situaţia în care angajatorul nu a procedat la expertizarea locurilor de muncă, deşi s-au schimbat condiţiile de muncă.
    Dacă participarea efectivă, în aplicarea măsurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave şi altele asemenea stabilite de Ministerul Sănătăţii şi declarate prin ordin, implică în mod obligatoriu contact direct al personalului din cadrul direcţiilor de sănătate publică cu persoanele infectate sau este suficientă participarea acestora în cadrul anchetelor epidemiologice prin contactarea telefonică a persoanelor."

    11. La data de 11 februarie 2025 s-a dispus şi conexarea Dosarului nr. 333/1/2025, având ca obiect sesizarea formulată de Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.813/99/2024, cu privire la următoarea problemă de drept:
    "În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. unic lit. A pct. 1 din anexa nr. 2 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, prin raportare la art. 7 alin. (1) lit. b) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, se cuvine reclamanţilor, angajaţi în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi, implicaţi în mod direct în acţiuni de prevenire, gestionare şi combaterea infecţiilor cu COVID-19, sporul pentru condiţii deosebit de periculoase cuprins între 55% şi 85% pentru toată perioada stării de urgenţă (16 martie 2020-14 mai 2020), respectiv de alertă (15 mai 2020-8 martie 2022) a pandemiei COVID-19?"

    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării
    12. Legea-cadru nr. 153/2017
    "ART. 23
    Sporul pentru condiţii de muncă
    Locurile de muncă şi categoriile de personal, precum şi mărimea concretă a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexele nr. I-VIII şi condiţiile de acordare a acestuia se stabilesc, în cel mult 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin regulament-cadru elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară, respectiv învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, cultură, diplomaţie, justiţie, administraţie, de către instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi de către autorităţile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea fiecăruia dintre ministerele coordonatoare, a fiecăreia dintre instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională sau a fiecăreia dintre autorităţile publice centrale autonome, cu avizul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi al Ministerului Finanţelor Publice şi cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate."
    Anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială“
    Capitolul II - Reglementări specifice personalului din sănătate, din unităţile de asistenţă medico-socială şi din unităţile de asistenţă socială/servicii sociale
    "ART. 7
    (1) În raport cu condiţiile în care se desfăşoară activitatea, pot fi acordate, pentru personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile sanitare şi unităţile medico-sociale, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri: (...) b) pentru condiţii deosebit de periculoase: (...) asistenţă medicală de urgenţă şi transport sanitar, acordată prin serviciile de ambulanţă şi structurile de primire a urgenţelor (UPU - SMURD, UPU, CPU), secţii şi compartimente de ATI, de terapie intensivă şi de terapie acută (...), epidemii deosebit de grave şi altele asemenea, stabilite de Ministerul Sănătăţii, cuantumul sporului este de până la 85% din salariul de bază. Nivelul sporului se stabileşte de conducerea fiecărei unităţi sanitare cu personalitate juridică, de comun acord cu sindicatele reprezentative semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de sistem sanitar şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli; (...)
    (5) Personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică poate beneficia, în raport cu condiţiile de muncă, de sporurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) şi e), dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii cu personalul care beneficiază de aceste sporuri."

    13. Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018    Anexa nr. 2 - Mărimea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase acordat în baza prevederilor art. 7 alin. (1) lit. b) de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare
    "ARTICOL UNIC
    Personalul care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebit de periculoase beneficiază de sporul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. b) de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:
    A. Spor de la 55% până la 85% din salariul de bază:
    1. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cadrul direcţiilor de sănătate publică, al Institutului Naţional de Sănătate Publică şi din cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie care participă efectiv în aplicarea măsurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave şi altele asemenea stabilite de Ministerul Sănătăţii şi declarate prin ordin; (...)"

    Anexa nr. 8 - Mărimea sporului pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite cum ar fi stres sau risc, acordat în baza prevederilor art. 7 alin. (1) lit. h) de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare
    "ARTICOL UNIC
    Personalul care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite cum ar fi stres sau risc beneficiază de sporul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. h) de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:
    A. Spor de la 12% până la 15% din salariul de bază:
    1. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţi, secţii şi compartimente cu paturi din specialităţile: traumatologie vertebro-medulară şi neuromotorie, chirurgie cardiovasculară, chirurgie cardiacă şi a vaselor mari, chirurgie vasculară, cardiologie intervenţională, chirurgie toracică, ortopedie şi traumatologie, chirurgie plastică-microchirurgie reconstructivă, chirurgie şi ortopedie pediatrică, hematologie, chirurgie generală, urologie; (...)
    9. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din secţii şi compartimente cu paturi de medicină internă, pneumologie, cardiologie, recuperare cardiologică, diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, gastroenterologie, recuperare respiratorie. (...)"

    14. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020    ART. 8

    "(...)
(5) Triajul epidemiologic din punctele de trecere a frontierei se asigură de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi/sau a municipiului Bucureşti prin personalul propriu sau prin personal delegat/detaşat din cadrul altor unităţi sanitare. (...)"

    III. Expunerea succintă a proceselor
    15. În dosarele în care au fost formulate sesizările de către Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de către Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă, instanţele de trimitere sunt învestite cu soluţionarea apelului/cererii de chemare în judecată, introduse de reclamanţi - angajaţi ai direcţiilor de sănătate publică, medici şi asistenţi medicali, prin care aceştia solicită calcularea şi plata sporului pentru condiţii deosebit de periculoase de muncă, respectând cuantumul minim de 55% până la 85% din salariul de bază, prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 şi de Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, pe perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă, în timpul pandemiei de COVID-19.
    16. În această perioadă, reclamanţii au efectuat triajul epidemiologic în punctele de trecere a frontierei, în vămi şi aeroporturi, potrivit prevederilor art. 8 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020, au efectuat anchete epidemiologice şi recoltare teste COVID, triaj epidemiologic, asigurarea transportului probelor recoltate în vederea diagnosticării cazurilor de infecţie cu virusul COVID-19 în focare, astfel încât se consideră îndreptăţiţi la plata sporului pentru condiţii deosebit de periculoase de muncă.
    17. În dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, instanţa de trimitere este învestită cu soluţionarea cererii formulate de o federaţie sindicală, în numele şi pentru membrii săi - angajaţi ai unei direcţii de sănătate publică, prin care se solicită calcularea şi plata aceluiaşi spor, cu motivarea că, în calitate de medici epidemiologi şi asistenţi medicali, au efectuat anchete epidemiologice şi recoltare teste COVID în focare.

    IV. Motivele de admisibilitate reţinute de titularii sesizărilor
    18. Instanţele de trimitere au constatat îndeplinite cerinţele art. 1 şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, raportat la obiectul cererilor, categoria de personal din care fac parte reclamanţii, existenţa unei chestiuni de drept ce condiţionează soluţionarea pe fond a cauzelor şi nestatuarea de către instanţa supremă.
    19. De asemenea, au apreciat că problema de drept în discuţie prezintă un grad de dificultate suficient pentru a justifica intervenţia instanţei supreme, având în vedere că îşi are izvorul în reglementări nou-intrate în vigoare, iar modalitatea de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor Legii-cadru nr. 153/2017 şi Regulamentului-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, în raport cu diferite categorii de sporuri, inclusiv cu sporul în cauză, conturează riscul apariţiei unei jurisprudenţe neunitare, al unor soluţii divergente, ceea ce s-a dorit a fi evitat prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, împrejurare ce justifică necesitatea declanşării mecanismului de unificare a jurisprudenţei reprezentat de hotărârea prealabilă.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    20. Părţile nu şi-au exprimat punctele de vedere altfel decât prin cererile formulate în faţa instanţelor de trimitere.

    VI. Punctele de vedere ale completurilor de judecată care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept
    21. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a apreciat că, deşi, de principiu, acest spor poate fi acordat, nu se poate reţine, în cazul activităţilor de triaj epidemiologic din punctele de trecere a frontierei, îndeplinirea condiţiei desfăşurării unei activităţi similare celei desfăşurate de personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile sanitare şi medico-sociale ce a participat efectiv la aplicarea măsurilor de limitare a epidemiei declanşate de virusul SARS-CoV-2.
    22. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a apreciat că personalul direcţiilor judeţene de sănătate publică ce a efectuat triajul epidemiologic în punctele de frontieră este îndreptăţit la acordarea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase, dacă se constată, în concret, că este îndeplinită cerinţa desfăşurării unei activităţi similare celei desfăşurate de personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile sanitare şi medico-sociale ce a participat efectiv la aplicarea măsurilor de limitare a epidemiei declanşate de virusul SARS-CoV-2.
    23. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a apreciat că reclamanţii - personal contractual al unei direcţii de sănătate publică pot fi îndreptăţiţi, de principiu, a beneficia de sporul pentru condiţii deosebit de periculoase de până la 85% din salariul de bază pretins în condiţiile art. 7 alin. (5) raportat la art. 7 alin. (1) lit. b) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv ale art. unic lit. A pct. 1 din anexa nr. 2 şi art. unic lit. A pct. 1 şi 9 din anexa nr. 8 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, şi anume dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii cu personalul care beneficiază de acest spor, respectiv cu personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile sanitare şi unităţile medico-sociale, ce a participat efectiv la aplicarea măsurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave şi altele asemenea stabilite de Ministerul Sănătăţii şi declarate prin ordin.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    24. În legătură cu sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 14.522/3/2023, la solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţele naţionale au comunicat hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice din care a rezultat orientarea unanimă în sensul că personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică, care a efectuat triajul epidemiologic din punctele de trecere a frontierei, potrivit art. 8 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020, este îndreptăţit la acordarea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase numai dacă este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 7 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, mai exact, dacă activitatea desfăşurată a avut loc în aceleaşi condiţii cu personalul care beneficiază de sporul pentru condiţii deosebit de periculoase. Astfel, de la caz la caz, trebuie analizate atribuţiile, precum şi condiţiile de lucru ale personalului din cadrul direcţiilor de sănătate publică, care a efectuat triajul epidemiologic din punctele de trecere a frontierei. Simpla desfăşurare a triajului epidemiologic din punctele de trecere a frontierei nu este suficientă pentru acordarea sporului.
    25. În legătură cu sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 3.539/3/2023*, instanţele naţionale au comunicat hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice, din care a rezultat, cvasiunanim, că salariaţii reprezentaţi în cauză, personal contractual al unei direcţii de sănătate publică, pot fi îndreptăţiţi, în principiu, a beneficia de sporul pentru condiţii deosebit de periculoase în condiţiile art. 7 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 coroborat cu art. unic lit. A pct. I din anexa nr. 2 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile ce rezultă din aceste dispoziţii legale şi dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii cu personalul care beneficiază de acest spor, şi anume cu personalul de specialitate medicosanitar şi auxiliar sanitar din unităţile sanitare şi unităţile medico-sociale, ce a participat efectiv în aplicarea măsurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave şi altele asemenea stabilite de Ministerul Sănătăţii şi declarate prin ordin.
    26. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    27. Instanţa de contencios constituţional nu s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale a căror interpretare se solicită, în sensul vizat de sesizările conexate.

    IX. Raportul asupra chestiunii de drept
    28. Prin raportul întocmit, judecătorii-raportori au apreciat că nu sunt întrunite cumulativ condiţiile de admisibilitate a sesizărilor conexate, nefiind întrunită condiţia existenţei unor chestiuni dificile de drept.

    X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, precum şi raportul întocmit de judecătorii-raportori, constată următoarele:
    29. Potrivit art. 1 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, „(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal. (...) (3) Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică indiferent de natura şi obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) şi (2), de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze.“
    30. Conform art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ, „Dacă, în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“, iar, potrivit art. 4, „dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (...), precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie.“
    31. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiţii de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile:
    a) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată;
    b) completul de judecată să fie învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac;
    c) să existe o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei;
    d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    32. Spre deosebire de condiţiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile circumscrise prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiţia noutăţii chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate fi sesizată şi de către completele de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în primă instanţă sau în calea de atac, fiind eliminată condiţia sesizării doar de către completele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale curţilor de apel sau ale tribunalelor care sunt învestite cu soluţionarea cauzelor în ultimă instanţă.
    33. În cauza de faţă, sesizările îndeplinesc trei dintre condiţiile de admisibilitate, respectiv existenţa unor cauze în curs de judecată în primă instanţă sau în calea de atac, cauzele se încadrează între cele prevăzute limitativ la art. 1 din ordonanţa de urgenţă, iar problemele litigioase nu fac obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    34. În ceea ce priveşte condiţia existenţei unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei, în sesizările formulate în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă - dreptul comun în materie -, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanţă a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii.
    35. Totodată, s-a statuat că problema de drept supusă dezlegării trebuie să ridice serioase dificultăţi de interpretare a unor dispoziţii legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, dificultăţi decurgând din neclaritatea normei, din caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepţiuni deopotrivă de justificate faţă de imprecizia redactării textului legal.
    36. Ca atare, chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege fie din cauză că acesta este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziţii legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare sau că şi-ar putea extinde efectele după data abrogării lui (prin ultraactivitate), fie că ar intra în coliziune cu principii fundamentale ale dreptului.
    37. Definitorie pentru această procedură este dezlegarea de principiu pe care o poate da instanţa supremă în legătură cu sensul normei de drept, cu cea mai adecvată interpretare a lui, atunci când este susceptibil de mai multe înţelesuri, astfel încât ulterior, printr-o aplicare corespunzătoare din partea instanţelor, jurisprudenţa să capete coerenţă şi unitate.
    38. Dimpotrivă, chestiunea de drept aptă a fi dezlegată prin mecanismul hotărârii prealabile nu poate consta în realizarea unor operaţiuni de interpretare şi aplicare a unui text de lege în raport cu circumstanţele particulare ce caracterizează fiecare litigiu; chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită trebuie să aibă ca obiect interpretarea unor dispoziţii legale, iar nu modul concret de aplicare a acestora la situaţii specifice.
    39. Interpretarea şi aplicarea legii, în circumstanţele specifice fiecărei cauze, sunt competenţe care aparţin instanţei de judecată învestite şi reprezintă o obligaţie ridicată la rang de principiu fundamental, ce îşi găseşte consacrarea în prevederile art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Judecătorul cauzei este cel chemat să rezolve şi posibilele dificultăţi de interpretare ori de corelare a unor norme juridice, fie ele neclare ori incomplete, folosind metodele de interpretare a legii, în acord cu principiile de drept, cu statuările doctrinare şi cele jurisprudenţiale în materie, atât timp cât interpretarea legii substanţiale şi a celei de procedură reprezintă o etapă distinctă şi absolut necesară în procesul de aplicare a dreptului la o situaţie de fapt concretă.
    40. Referitor la această condiţie de admisibilitate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată, din analiza încheierilor de şedinţă prin care s-a dispus sesizarea instanţei supreme, faptul că instanţele de trimitere nu indică nicio dificultate de analiză şi soluţionare a chestiunilor de drept pentru care au formulat cele trei sesizări.
    41. În acest sens, în dosarele în care au fost formulate sesizările de către Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi de către Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă, instanţele de trimitere sunt învestite cu soluţionarea apelului/cererii de chemare în judecată, introduse de reclamanţi - angajaţi ai direcţiilor de sănătate publică, prin care aceştia solicită calcularea şi plata sporului pentru condiţii deosebit de periculoase de muncă, respectând cuantumul minim de 55% până la 85% din salariul de bază, prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017 şi de Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, pe perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă, în timpul pandemiei de COVID-19, ca urmare a efectuării, în punctele de trecere a frontierei, în vămi şi aeroporturi, potrivit prevederilor art. 8 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020, a triajului epidemiologic, respectiv asigurarea transportului probelor recoltate în vederea diagnosticării cazurilor de infecţie cu virusul COVID-19.
    42. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept observă că instanţa de trimitere - Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin încheierea de şedinţă din data de 26 septembrie 2024, în exprimarea opiniei cu privire la sesizare, după menţionarea dispoziţiilor legale incidente, arată că personalul direcţiilor de sănătate publică ce a efectuat triajul epidemiologic din punctele de trecere a frontierei nu este îndreptăţit la acordarea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase, acesta nedesfăşurând o activitate care să prezinte acelaşi risc de contagiune ridicat ca activitatea desfăşurată de personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile sanitare şi unităţile medico-sociale şi neparticipând la aplicarea măsurilor de limitare a epidemiei de SARS-CoV-2, astfel cum acestea au fost avute în vedere de legiuitor.
    43. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă, prin Încheierea de şedinţă din data de 7 noiembrie 2024, în exprimarea punctului de vedere cu privire la sesizare, după menţionarea dispoziţiilor legale incidente, reţine că „(...) rămâne de analizat dacă activităţile desfăşurate în concret de reclamanţi impun sau nu acordarea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase, examinare care urmează a fi efectuată pe fondul cauzei (...), urmând ca instanţa de judecată să stabilească în raport cu probele ce vor fi administrate dacă activitatea de triaj desfăşurată de salariaţii în cauză în punctele de frontieră a prezentat acelaşi risc de contagiune ridicat ca activitatea desfăşurată de personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile sanitare şi unităţile medico-sociale.
    Prin urmare, în opinia instanţei de judecată, personalul direcţiilor de sănătate publică judeţene ce a efectuat triajul epidemiologic din punctele de trecere a frontierei este îndreptăţit la acordarea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase prevăzut de art. unic lit. A din anexa nr. II a Regulamentului-cadru aprobat prin Hotărâre Guvernului nr. 153/2018, prin raportare la art. 7 alin. (1) lit. b) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, dacă se constată în cazul concret că este îndeplinită cerinţa desfăşurării unei activităţi similare celei desfăşurate de personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile sanitare şi unităţile medico-sociale ce a participat efectiv în aplicarea măsurilor de limitare a epidemiei declanşate de virusul SARS-CoV-2 (...)“.

    44. În dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, instanţa de trimitere este învestită cu soluţionarea unei cereri prin care se solicită calcularea şi plata aceluiaşi spor, cu motivarea că, în calitate de medici epidemiologi şi asistenţi medicali, reclamanţii au efectuat anchete epidemiologice şi recoltare teste COVID-19 în focare.
    45. Prin încheierea de sesizare, punctul de vedere al instanţei a fost că: „(...) salariaţii reprezentaţi în cauză, personal contractual al unei direcţii de sănătate publică, pot fi îndreptăţiţi, de principiu, a beneficia de sporul pentru condiţii deosebit de periculoase (...) dacă sunt îndeplinite toate condiţiile ce rezultă din aceste dispoziţii legale şi dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii cu personalul care beneficiază de acest spor, şi anume cu personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile sanitare şi unităţile medico-sociale, ce a participat efectiv în aplicarea măsurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave şi altele asemenea stabilite de Ministerul Sănătăţii şi declarate prin ordin. Totodată, în funcţie de interpretarea dispoziţiilor legale referitoare la participarea efectivă în aplicarea măsurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave şi altele asemenea stabilite de Ministerul Sănătăţii şi declarate prin ordin (contact direct al personalului din cadrul direcţiilor de sănătate publică cu persoanele infectate/anchete epidemiologice telefonice), salariaţii reprezentaţi în cauză ar putea fi îndreptăţiţi, în principiu, raportând această interpretare la activităţile efectiv desfăşurate în concret de fiecare reclamant în parte pe perioada pandemiei de coronavirus COVID-19. De asemenea, (...) eventualul drept al salariaţilor reprezentaţi în cauză de a beneficia de acest spor trebuie raportat şi la obligativitatea sau nu a existenţei buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens potrivit art. 5 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018.“
    46. Astfel, lectura încheierilor de sesizare nu permite decelarea vreunei dificultăţi din partea acestor instanţe de aplicare şi interpretare a dispoziţiilor legale relevante soluţionării obiectului cererilor de chemare în judecată formulate prin prisma cauzei lor juridice, neindicându-se faptul că problemele de drept propuse instanţei supreme spre dezlegare ar fi născute dintr-un text incomplet sau neclar ori susceptibil de interpretări contradictorii.
    47. Dimpotrivă, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a privind conflicte de muncă şi asigurări sociale exprimă o certitudine asupra modului de interpretare a ansamblului normativ dedus soluţionării, prin sublinierea unei evidenţe a concluziei reieşite din coroborarea tuturor dispoziţiilor legale pe care le identifică a fi relevante. În acest sens, instanţa de trimitere se rezumă la o prezentare a textelor normative indicate a fi relevante pentru proces în contextul obiectului cererii de chemare în judecată, precum şi la expunerea unei concluzii de certitudine a modului lor de aplicare şi interpretare.
    48. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă susţine că acţiunea reclamanţilor ar fi întemeiată doar dacă, în raport cu probele ce vor fi administrate, ar rezulta că activitatea de triaj desfăşurată de salariaţii în cauză în punctele de frontieră a prezentat acelaşi risc de contagiune ridicat ca activitatea desfăşurată de personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile sanitare şi unităţile medico-sociale.
    49. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale menţionează că salariaţii reprezentaţi în cauză pot fi îndreptăţiţi, de principiu, a beneficia de sporul pentru condiţii deosebit de periculoase, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile ce rezultă din aceste dispoziţii legale şi dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii cu personalul care beneficiază de acest spor.
    50. Totodată, dincolo de analiza efectuată la nivelul instanţei de trimitere prin încheierile de sesizare, aspectele reieşite din punctele de vedere teoretice sau jurisprudenţa identificată la nivelul celorlalte instanţe judecătoreşti din România (tribunale şi curţi de apel), ca urmare a demersurilor prealabile efectuate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în procedura de soluţionare a cauzelor de faţă, nu indică existenţa vreunui dubiu asupra aplicării şi interpretării contextului normativ, ci răspunsurile transmise ori hotărârile judecătoreşti comunicate indică o abordare unitară, similară celei prezentate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    51. În mod corespunzător, declanşarea mecanismului de preîntâmpinare a jurisprudenţei neunitare nu reiese a fi necesară în această ipoteză, dat fiind că nu rezultă vreun caracter neclar al normelor relevante proceselor de fond, care să fi fost susceptibile de interpretări diferite, lipsind o dificultate reală şi serioasă în care să se afle instanţa de trimitere în alegerea uneia dintre variantele potenţiale de interpretare.
    52. Altfel spus, un simplu demers de cercetare a cadrului normativ asociat în mod direct problemei cu care a fost învestit judecătorul fondului, prin cererea de chemare în judecată şi apărările formulate în fiecare cauză, permite identificarea dispoziţiilor aplicabile, iar conţinutul lor normativ nu se prezintă ca fiind incomplet sau neclar ori susceptibil de interpretări contradictorii, lipsind, aşadar, potenţialul de a genera practică neunitară.
    53. În procedura dezlegării unei chestiuni de drept, rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusiv în cazul sesizărilor formulate în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, rămâne unul extraordinar şi subsecvent, procedura putând fi parcursă atunci când o chestiune de drept, determinantă pentru soluţionarea pe fond a unei cauze, nu apare ca fiind de ajuns de clară, prin raportare la dispoziţiile legale din care derivă, generând dificultăţi de înţelegere şi aplicare, având astfel vocaţia de a conduce la o jurisprudenţă neunitară, ceea ce nu este cazul în speţă.
    54. În consecinţă, cum mecanismul instituit de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 este menit să dea o rezolvare de principiu unei/unor chestiuni de drept punctuale, iar nu să soluţioneze o cerere de chemare în judecată prin prisma ansamblului cauzei sale juridice, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va conchide în sensul că nu sunt îndeplinite cumulativ toate condiţiile de admisibilitate necesare pentru a interveni o dezlegare în drept potrivit sesizărilor ce i-au fost adresate, astfel că acestea vor fi respinse, ca inadmisibile.

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 14.522/3/2023, de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 3.539/3/2023*, şi de Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.813/99/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
    "Dacă, în interpretarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică, ce a efectuat triajul epidemiologic din punctele de trecere a frontierei, potrivit art. 8 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu completări prin Legea nr. 20/2020, cu modificările şi completările ulterioare, este îndreptăţit la acordarea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase prevăzut de art. unic lit. A pct. 1 şi 9 din anexa nr. 8 la Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate şi asistenţă socială», aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit art. 7 alin. (5) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017.
    Dacă personalul din cadrul direcţiilor de sănătate publică (medici şi asistenţi medicali) care a fost implicat în măsurile luate pe perioada pandemiei de coronavirus beneficiază în perioada martie 2020-martie 2022 de sporul pentru condiţii deosebit de periculoase prevăzut de art. 7 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 coroborat cu art. unic lit. A pct. 1 din anexa nr. 2 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 şi dacă acordarea acestui spor este condiţionată de existenţa buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens potrivit art. 5 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, chiar şi în situaţia în care angajatorul nu a procedat la expertizarea locurilor de muncă, deşi s-au schimbat condiţiile de muncă.
    Dacă participarea efectivă, în aplicarea măsurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave şi altele asemenea stabilite de Ministerul Sănătăţii şi declarate prin ordin, implică în mod obligatoriu contact direct al personalului din cadrul direcţiilor de sănătate publică cu persoanele infectate sau este suficientă participarea acestora în cadrul anchetelor epidemiologice prin contactarea telefonică a persoanelor.
    În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. unic lit. A pct. 1 din anexa nr. 2 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, prin raportare la art. 7 alin. (1) lit. b) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, se cuvine reclamanţilor, angajaţi în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi, implicaţi în mod direct în acţiuni de prevenire, gestionare şi combaterea infecţiilor cu COVID-19, sporul pentru condiţii deosebit de periculoase cuprins între 55%-85% pentru toată perioada stării de urgenţă (16 martie 2020-14 mai 2020), respectiv de alertă (15 mai 2020-8 martie 2022) a pandemiei COVID-19?"

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 iunie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Elena Adriana Stamatescu

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 243 din 23 iunie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 243 din 23 iunie 2025 referitoare la interpretarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 243 din 23 iunie 2025 referitoare la interpretarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice