Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 242 din 15 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) lit. m) din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 242 din 15 mai 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) lit. m) din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1021 din 4 noiembrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena     │-                 │
│Chiorean           │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) lit. m) din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, excepţie ridicată de Horia Bogdan Orban în Dosarul nr. 1.218/93/2019 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.283D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esenţă, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece autorul acesteia nu are legitimitate procesuală, iar textul criticat nu are nicio importanţă practică pentru acesta.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Decizia civilă nr. 719R din 12 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.218/93/2019/a1, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă - admiţând recursul împotriva Încheierii din 19 octombrie 2020, pronunţată de Tribunalul Ilfov - Secţia civilă, prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale - a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) lit. m) din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Horia Bogdan Orban întro cauză având ca obiect constatarea prejudiciului produs prestigiului, demnităţii, onoarei şi reputaţiei profesionale, precum şi constatarea caracterului ilicit al faptelor imputate pârâtei şi obligarea acesteia să îşi schimbe numele de familie pe cale administrativă.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este lipsit de previzibilitate, ceea ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece una dintre cerinţele principiului respectării legilor se referă implicit la calitatea actelor normative. Se invocă în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 1 din 10 ianuarie 2014 şi nr. 17 din 21 ianuarie 2015. Astfel, se susţine că dispoziţiile de lege criticate nu respectă cerinţele de stabilitate, previzibilitate şi claritate, deoarece permit schimbarea numelui pe cale administrativă şi pentru „alte asemenea cazuri temeinic justificate“, fără a stabili anumite criterii care să se circumscrie acestor cazuri. Or, lipsa unor criterii concrete care să stabilească acele „alte asemenea cazuri justificate“ conduce la imprevizibilitatea textului de lege criticat şi, implicit, la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece, de la caz la caz, în mod arbitrar, fără a avea criterii bine delimitate, se poate decide cu privire la schimbarea numelui pe cale administrativă.
    6. Se mai susţine că textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, deoarece anumite persoane pot solicita şi obţine schimbarea numelui pe cale administrativă, în timp ce altor persoane li se poate imputa faptul că solicitarea lor nu se încadrează în cazurile temeinic justificate. Or, întrucât numele nu reprezintă doar un drept subiectiv nepatrimonial, ci îndeplineşte şi funcţia de identificare a persoanei la nivel de societate, constituindu-se într-un atribut de identificare, textul de lege criticat, în forma actuală, dă naştere unei situaţii de inechitate, câtă vreme admiterea sau respingerea unei astfel de cereri rămâne la latitudinea celui însărcinat cu soluţionarea acesteia, care decide conform propriilor convingeri.
    7. De asemenea, autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că dispoziţiile criticate contravin şi prevederilor art. 21 din Constituţie, deoarece dreptul unei persoane de a introduce o acţiune în justiţie implică obligaţia corelativă a statului de a soluţiona această acţiune. În acest sens invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenţie.
    8. Textul de lege criticat încalcă accesul liber la justiţie, deoarece, în lipsa unor criterii bine determinate care să se circumscrie unor asemenea cazuri temeinic justificate, celui îndreptăţit să solicite obligarea persoanei care i-a dobândit numele prin căsătorie să şi-l schimbe pe cale administrativă i se poate respinge cererea pentru simplul fapt că nu se încadrează în unul dintre cazurile temeinic justificate.
    9. Or, având în vedere că numele este un element relevant al vieţii private şi al vieţii familiale, păstrarea numelui dobândit în timpul căsătoriei de către o persoană care a devenit nedemnă de a-l purta, cu toate că cel al cărui nume îl poartă se opune, echivalează cu intruziune în viaţa privată şi de familie.
    10. Prin urmare, având în vedere că dreptul la nume este strâns legat de dreptul la viaţă şi la integritate personală, posibilitatea instanţei de a respinge o astfel de cerere pentru că solicitarea nu se circumscrie vreunuia dintre motivele temeinic justificate echivalează cu încălcarea principiului accesului liber la justiţie.
    11. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, potrivit art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003, cetăţenii români pot obţine, pentru motive temeinice, schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie sau a prenumelui. Împotriva dispoziţiei consiliului municipal de soluţionare a cererii petentului de schimbare a numelui, acesta din urmă are posibilitatea legală de a formula plângere, care urmează să fie soluţionată de către instanţa de judecată competentă, tribunalul. Ulterior, soluţia pronunţată este supusă recursului care va fi judecat de către Curtea de Apel Bucureşti. Aşadar, controlul de legalitate al instanţei intervine în analiza legalităţii modului de soluţionare a plângerii formulate împotriva deciziei organului administrativ, asigurându-i-se părţii accesul liber la justiţie care nu îi este astfel îngrădit. În faţa obligativităţii respectării legilor şi a Constituţiei, toţi cetăţenii au o poziţie egală, având aceleaşi drepturi, inclusiv dreptul la un proces echitabil şi acces liber la justiţie.
    12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în actul de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 4 alin. (2) lit. m) din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 2 februarie 2003, care aveau următorul conţinut: „(2) Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri: (…) m) alte asemenea cazuri temeinic justificate.“
    16. Curtea observă că Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 a fost abrogată prin art. II din Legea nr. 105/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, precum şi pentru abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 29 aprilie 2022. Însă, în considerarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în baza căreia Curtea Constituţională analizează dispoziţii din legi sau ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, obiectul prezentei excepţii îl reprezintă dispoziţiile art. 4 alin. (2) lit. m) din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003, întrucât acestea au fost aplicate în cauza în cadrul căreia a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate.
    17. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 privind egalitatea în faţa legii şi art. 21 privind accesul liber la justiţie. De asemenea, se invocă încălcarea dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 4 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 enumeră cazurile în care cererile de schimbare a numelui pe cale administrativă sunt considerate ca întemeiate. După ce la lit. a)-l) ale art. 4 alin. (2) legiuitorul a prevăzut expres cazuri în care sunt considerate ca fiind întemeiate cererile de schimbare a numelui pe cale administrativă, lit. m) a aceluiaşi articol prevede „alte asemenea cazuri temeinic justificate“ în care cererile de schimbare a numelui pe cale administrativă sunt considerate întemeiate. Astfel, enumerarea prevăzută de aceste dispoziţii este una exhaustivă, iar nu una limitativă.
    19. În cauza dedusă judecăţii instanţei judecătoreşti care a sesizat Curtea Constituţională, reclamantul - autor al excepţiei de neconstituţionalitate a solicitat obligarea fostei soţii să îşi schimbe numele obţinut în urma acordului pe care acesta l-a dat în dosarul de divorţ. Astfel, autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că situaţia în care se află nu se încadrează în unul dintre cazurile temeinic justificate pentru a fi considerată întemeiată cererea de obligare a fostei soţii de a-şi schimba numele.
    20. Analizând aceste susţineri, Curtea reţine că, în realitate, aspectele criticate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate - şi anume incidenţa textului de lege criticat în ipoteza în care se solicită fostului soţ să îşi schimbe numele păstrat după divorţ - reprezintă chestiuni de interpretare şi aplicare a legii de către instanţele judecătoreşti şi nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, potrivit art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei.
    21. Printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Referitor la conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare, interpretarea, respectiv aplicarea legii, Curtea Constituţională a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea în acest sens Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, sau Decizia nr. 164 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 25 septembrie 2024, paragraful 20).
    22. Totodată, Curtea a constatat că interpretarea normelor de lege este operaţiunea de stabilire a conţinutului şi a sensului la care acestea se referă şi este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii situaţiei de fapt concrete din cauză, instanţa de judecată fiind ţinută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Aşa cum a stabilit Curtea, în mod constant, în jurisprudenţa sa, interpretarea legilor este o operaţiune raţională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării şi respectării legii, având ca scop clarificarea înţelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanţele judecătoreşti interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluţionării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Oricât de clar ar fi textul unei dispoziţii legale - se arată în Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 22 noiembrie 1995, pronunţată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34 -, în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară (a se vedea în acest sens Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 294 din 28 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 din 25 septembrie 2024, paragraful 27).
    23. Prin urmare, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie.
    24. În consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) lit. m) din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (2) lit. m) din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, excepţie ridicată de Horia Bogdan Orban în Dosarul nr. 1.218/93/2019 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 15 mai 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 242 din 15 mai 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016