Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 240 din 29 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse în capitolul I litera B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 240 din 29 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse în capitolul I litera B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1034 din 7 noiembrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse în capitolul I litera B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Valentina Maria Gândilă, Gheorghe Costea, Florin Ştefan Georgescu, Marius Vasile Hărşan, Galina Mircea, Roxana Andreea Crişan, Mariana Chetraru, Emanuela Mesaroş, Constantin Barbu, Alexandru Bogdan Pop şi Ciprian Gherasim în Dosarul nr. 4.304/107/2020 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.457D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.502D/2021, nr. 2.503D/2021, nr. 2.504D/2021 şi nr. 6D/2022, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii legale, excepţie ridicată Ion Veştemean, Bogdan-Nicolae Dancu, Simona Enache, Andra-Simina Florescu Mironescu, Bogdan Valentin Florescu, Remus Paul Criste, Mihaela Ruginosu-Tabata, Dan Octavian Simion, Monica Isailă, Florin Nanu şi Cornel David-Deca în Dosarul nr. 3/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Gianina Oreviceanu şi Radu Cristian Mihai în Dosarul nr. 4.651/107/2020 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, de Lavinia Şişman, Costinel Claudiu Minea, Cornel Cîrjeu, Fănică Cercel, Adriana Emanuela Dogaru, Camelia Antonela Dima, Sandra Georgescu, Cora Nicoleta Rujoiu, Ecaterina Maria Şuiu, Ion Bleoancă şi Carmen Constanţa Herciu în Dosarul nr. 426/107/2021 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi de Maria Cristina Rotaru, Mihaela Plopan, Alina Mihaela Tinică şi Petrişor Harnagea în Dosarul nr. 1.790/89/2021 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
    6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.502D/2021, nr. 2.503D/2021, nr. 2.504D/2021 şi nr. 6D/2022 la Dosarul nr. 2.457D/2021, care a fost primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 107 din 23 februarie 2021.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    8. Prin Încheierea din 4 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 4.304/107/2020, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse în capitolul I litera B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia a fost ridicată de Valentina Maria Gândilă, Gheorghe Costea, Florin Ştefan Georgescu, Marius Vasile Hărşan, Galina Mircea, Roxana Andreea Crişan, Mariana Chetraru, Emanuela Mesaroş, Constantin Barbu, Alexandru Bogdan Pop şi Ciprian Gherasim într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind drepturi salariale ale personalului din justiţie.
    9. Prin Încheierea din 14 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3/90/2021, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse în capitolul I litera B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia a fost ridicată de Ion Veştemean, Bogdan-Nicolae Dancu, Simona Enache, Andra-Simina Florescu Mironescu, Bogdan Valentin Florescu, Remus Paul Criste, Mihaela Ruginosu-Tabata, Dan Octavian Simion, Monica Isailă, Florin Nanu şi Cornel David-Deca într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind drepturi salariale ale personalului din justiţie.
    10. Prin Încheierea din 27 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 4.651/107/2020, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse în capitolul I litera B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia a fost ridicată de Gianina Oreviceanu şi Radu Cristian Mihai într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind drepturi salariale ale personalului din justiţie.
    11. Prin Încheierea din 17 iunie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 426/107/2021, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse în capitolul I litera B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia a fost ridicată de Lavinia Şişman, Costinel Claudiu Minea, Cornel Cîrjeu, Fănică Cercel, Adriana Emanuela Dogaru, Camelia Antonela Dima, Sandra Georgescu, Cora Nicoleta Rujoiu, Ecaterina Maria Şuiu, Ion Bleoancă şi Carmen Constanţa Herciu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind drepturi salariale ale personalului din justiţie.
    12. Prin Sentinţa civilă nr. 1.438 din 18 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.790/89/2021, Tribunalul Vaslui - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse în capitolul I litera B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia a fost ridicată de Maria Cristina Rotaru, Mihaela Plopan, Alina Mihaela Tinică şi Petrişor Harnagea într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind drepturi salariale ale personalului din justiţie.
    13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate creează o situaţie discriminatorie în materie salarială pentru procurori faţă de judecători, fără a exista o justificare obiectivă, deşi Ministerul Public a fost instituit ca o componentă a autorităţii judecătoreşti.
    14. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate considerente reţinute de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa şi se arată că legiuitorul a stabilit prin Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor norme identice sau similare privind incompatibilităţile şi interdicţiile pentru toţi magistraţii, formarea şi evoluţia profesională, acelaşi for care gestionează cariera magistraţilor, le apară şi le garantează reputaţia profesională şi independenţa (Consiliul Superior al Magistraturii).
    15. Art. 16 din Constituţie şi Codul muncii interzic discriminarea directă şi indirectă şi prevăd că la stabilirea şi acordarea salariilor este interzisă orice discriminare. Pe cale de consecinţă, nu poate fi acceptată crearea unei reglementări care să instituie statute financiare distincte celor două categorii profesionale, judecători şi procurori. Nicăieri în cuprinsul legii, nici în dispoziţiile generale şi nici în dispoziţiile specifice familiei ocupaţionale „Justiţie“, nu se regăseşte vreo motivare cu privire la aplicarea diferită a coeficienţilor de salarizare începând cu momentul în care auditorii de justiţie devin magistraţi, procurori sau judecători. Salarizarea unitară a magistraţilor, judecători şi procurori, aparţine tradiţiei sistemului judiciar. O salarizare nediferenţiată între judecători şi procurori este, în fapt, o aliniere la legislaţia mai multor state europene care au adoptat un sistem de salarizare identic pentru cele două categorii profesionale.
    16. Or, prevederile legale criticate nu răspund exigenţelor privind egalitatea în drepturi, astfel cum au fost statuate prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale, Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în condiţiile în care există norme identice sau similare privind incompatibilităţile şi interdicţiile aplicabile funcţiilor de procuror şi de judecător, admiterea în magistratură şi formarea profesională a judecătorilor şi procurorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor, accesul procurorilor la funcţia de judecător şi al judecătorilor la funcţia de procuror, drepturile şi îndatoririle judecătorilor, răspunderea juridică a acestora, astfel statuând cel puţin comparabilitatea muncii prestate, dacă nu chiar în unele cazuri similaritatea.
    17. Se mai susţine că legea salarizării nu răspunde cerinţelor de claritate, previzibilitate şi aplicabilitate, necesare unui astfel de act normativ, şi că prin diminuarea salariilor procurorilor se aduce atingere principiului independenţei justiţiei, independenţa financiară fiind o componentă a independenţei justiţiei. Sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
    18. Tribunalul Alba - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Opţiunea legiuitorului de a stabili coeficienţi mai mari pentru judecători decât pentru procurori se încadrează în dreptul său exclusiv de a realiza diferenţierea pe care o apreciază ca fiind corespunzătoare la stabilirea indemnizaţiilor de încadrare, cele două categorii profesionale neaflându-se în situaţii identice. Invocă dispoziţiile art. 124 alin. (1) şi (3) şi ale art. 131 alin. (1) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie şi reţine că, în vreme ce judecătorii sunt independenţi, procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei, iar aceste deosebiri reflectă, în mod firesc, natura diferită a funcţiilor constituţionale pe care cele două categorii de magistraţi le îndeplinesc.
    19. Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Împrejurarea că există o mică diferenţă salarială între indemnizaţiile procurorilor şi cele ale judecătorilor nu este de natură a încălca egalitatea în drepturi. Potrivit art. 3 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, salarizarea şi celelalte drepturi salariale ale personalului din justiţie se stabilesc ţinându-se seama de criteriile prevăzute la art. 8 din respectiva lege, precum şi de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, echilibrul puterilor în stat, de importanţa socială a muncii, de participarea personalului din cadrul fiecărei categorii la buna funcţionare a sistemului judiciar, de răspunderea, complexitatea, riscurile fiecărei funcţii, de obligaţia de păstrare a confidenţialităţii, de pregătirea profesională, de interdicţiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal şi de exigenţele prevăzute de documentele internaţionale privind funcţionarea eficientă a sistemului judiciar şi statutul magistraţilor. Egalitatea în drepturi este un principiu constituţional complex, care nu se mai defineşte numai prin raportare la noţiunea opusă de discriminare, ci prin raportare la noţiunea complementară de diferenţă, pe care ajunge să o şi înglobeze de altfel. Din această perspectivă, egalitatea nu mai este sinonimă cu uniformitatea, ci se apropie mai degrabă de proporţionalitate, astfel că prin raportare la principiile enunţate în cuprinsul art. 6 din lege nu se poate spune că diferenţa de reglementare încalcă principiul egalităţii sau al independenţei justiţiei.
    20. Tribunalul Vaslui - Secţia civilă invocă aspecte din jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale (Decizia nr. 450 din 23 iunie 2020) şi reţine că în cauză nu poate fi reţinută încălcarea vreunui drept al omului sau a unei libertăţi fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic, economic, social şi cultural sau orice alte domenii ale vieţii publice. Numai dreptul la plata salariului pentru munca prestată este un drept fundamental, care nu poate fi restrâns salariaţilor, iar nu şi acordarea unor coeficienţi de multiplicare diferiţi acordaţi aceleiaşi categorii socioprofesionale, dar care funcţionează în cadrul anumitor structuri.
    21. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 litera d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile cuprinse în capitolul I litera B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, referitoare la „Indemnizaţia de încadrare pentru procurori“.
    25. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 124 alin. (3) privind independenţa justiţiei, art. 131 privind rolul Ministerului Public şi art. 132 privind statutul procurorilor. De asemenea sunt invocate dispoziţiile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind interzicerea generală a discriminării, art. 23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului privind dreptul la o salarizare echitabilă, Carta socială europeană şi Pactul Internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale.
    26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici similare, iar Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 324 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1270 din 21 decembrie 2020, Decizia nr. 450 din 23 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1225 din 14 decembrie 2020, sau Decizia nr. 740 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 15 februarie 2021, Decizia nr. 107 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 4 iunie 2021, şi Decizia nr. 94 din 5 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 23 august 2024).
    27. Curtea a statuat că situaţia obiectiv diferită în care se află diferite categorii de persoane plătite din fonduri publice justifică şi chiar impune un tratament juridic diferit. De asemenea, Curtea a statuat că este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferenţierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuţiile, competenţele, sarcinile specifice, responsabilităţile şi importanţa activităţii desfăşurate sunt diferite chiar şi pentru personalul care este încadrat pe funcţii similare la diferite autorităţi sau instituţii publice şi, prin urmare, stabilirea unui tratament juridic diferenţiat apare ca justificată.
    28. În aplicarea acestor considerente de principiu, Curtea a reţinut că opţiunea legiuitorului de a stabili, în materia salarizării, coeficienţi mai mari pentru judecători decât pentru procurori se încadrează în dreptul său exclusiv de a realiza diferenţierea pe care o apreciază ca fiind corespunzătoare la stabilirea indemnizaţiilor de încadrare. Art. 16 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, nu este şi nu poate fi înţeles ca un standard care impune legiuitorului să ţină seama în cele mai mici detalii de asemănările sau, după caz, diferenţele dintre diversele categorii de subiecţi supuşi reglementării sale.
    29. Curtea a subliniat că însăşi Constituţia este cea care, dincolo de reglementarea asemănătoare a statutului judecătorilor şi procurorilor, instituie diferenţieri evidente între judecători şi procurori. Astfel, potrivit art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală, judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, în timp ce, conform art. 132 alin. (1) din Constituţie, procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei. De asemenea, conform art. 124 alin. (1) din Constituţie, judecătorii înfăptuiesc justiţia în numele legii, în vreme ce, potrivit art. 131 alin. (1) din Constituţie, în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Aceste deosebiri reflectă, în mod firesc, natura juridică diferită a funcţiilor constituţionale pe care cele două categorii de magistraţi le îndeplinesc.
    30. Totodată, Ministerul Public nu face parte din puterea judecătorească, ci din autoritatea judecătorească, concepte diferite în esenţa lor. Potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, ceea ce înseamnă că dintre cele trei entităţi cuprinse în autoritatea judecătorească, respectiv în capitolul VI al titlului III din Constituţie, numai instanţele judecătoreşti fac parte din puterea judecătorească. Deşi nu face parte nici din puterea executivă sau autoritatea executivă, Ministerul Public nu are o poziţie de independenţă instituţională faţă de aceasta, întrucât textul Constituţiei este foarte clar, activitatea desfăşurată de procurori fiind sub autoritatea ministrului justiţiei.
    31. În raport cu aceste considerente, Curtea Constituţională a constatat netemeinicia criticilor de neconstituţionalitate referitoare la pretinsa discriminare în materie salarială a procurorilor faţă de judecători.
    32. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional antereferită îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză.
    33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Valentina Maria Gândilă, Gheorghe Costea, Florin Ştefan Georgescu, Marius Vasile Hărşan, Galina Mircea, Roxana Andreea Crişan, Mariana Chetraru, Emanuela Mesaroş, Constantin Barbu, Alexandru Bogdan Pop şi Ciprian Gherasim în Dosarul nr. 4.304/107/2020 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, de Ion Veştemean, Bogdan-Nicolae Dancu, Simona Enache, Andra-Simina Florescu Mironescu, Bogdan Valentin Florescu, Remus Paul Criste, Mihaela Ruginosu-Tabata, Dan Octavian Simion, Monica Isailă, Florin Nanu şi Cornel David-Deca în Dosarul nr. 3/90/2021 al Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Gianina Oreviceanu şi Radu Cristian Mihai în Dosarul nr. 4.651/107/2020 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă, de Lavinia Şişman, Costinel Claudiu Minea, Cornel Cîrjeu, Fănică Cercel, Adriana Emanuela Dogaru, Camelia Antonela Dima, Sandra Georgescu, Cora Nicoleta Rujoiu, Ecaterina Maria Şuiu, Ion Bleoancă şi Carmen Constanţa Herciu în Dosarul nr. 426/107/2021 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi de Maria Cristina Rotaru, Mihaela Plopan, Alina Mihaela Tinică şi Petrişor Harnagea în Dosarul nr. 1.790/89/2021 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile cuprinse în capitolul I litera B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secţia I civilă, Tribunalului Vâlcea - Secţia I civilă, conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Tribunalului Vaslui - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 aprilie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 240 din 29 aprilie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 240 din 29 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse în capitolul I litera B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 240 din 29 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cuprinse în capitolul I litera B din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice