Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 239 din din 16 iunie 2025 referitoare la interpretarea art. 120 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic privind indemnizaţia de grad profesional

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 239 din din 16 iunie 2025 referitoare la interpretarea art. 120 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic privind indemnizaţia de grad profesional

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 889 din 29 septembrie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.761/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- judecător la Secţia I│
│Nicolae       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mirela Vişan  │- judecător la Secţia I│
│              │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristina      │- judecător la Secţia I│
│Truţescu      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Denisa Livia  │- judecător la Secţia I│
│Băldean       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Dorina Zeca   │- judecător la Secţia I│
│              │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mărioara      │- judecător la Secţia a│
│Isailă        │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Minodora      │- judecător la Secţia a│
│Condoiu       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ruxandra      │- judecător la Secţia a│
│Monica Duţă   │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cosmin Horia  │- judecător la Secţia a│
│Mihăianu      │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│George Bogdan │- judecător la Secţia a│
│Florescu      │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gabriela Elena│- judecător la Secţia  │
│Bogasiu       │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheza Attila  │- judecător la Secţia  │
│Farmathy      │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ştefania      │- judecător la Secţia  │
│Dragoe        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristinel     │- judecător la Secţia  │
│Grosu         │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Bogdan Cristea│de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.761/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Oana Cristina Popescu, magistrat-asistent-şef în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 288/90/2024.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor; acestea nu au depus puncte de vedere asupra raportului.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    7. Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin Încheierea din 20 noiembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 288/90/2024, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă indemnizaţia de grad profesional prevăzută de art. 120 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul promovării într-o altă gradaţie în cursul anului 2023, se calculează prin raportare la valoarea salariului minim reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată sau Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare la data promovării, faţă de dispoziţiile art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare."

    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 27 noiembrie 2024, cu nr. 2.761/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 26 mai 2025, ulterior preschimbat pentru data de 16 iunie 2025.

    II. Normele legale incidente
    9. Legea nr. 46/2008 - Codul silvic^1, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 46/2008)
    ^1 În vigoare de la 30 martie 2008 până la 11 ianuarie 2025, fiind abrogat prin Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic.

    "ART. 120
    (3) Gradele profesionale, drepturile şi îndatoririle personalului silvic se stabilesc prin statutul personalului silvic, aprobat prin lege specială.
    (4) Indemnizaţiile aferente gradelor profesionale pentru personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi subunităţile teritoriale ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod"

    10. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000)
    "ART. 4
    (1) În funcţie de modul prin care se stabileşte raportul de muncă, personalul silvic se diferenţiază în următoarele categorii:
    a) personal silvic cu statut de funcţionar public - personalul silvic numit în funcţie printr-un act administrativ şi care se află într-un raport de serviciu cu autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sau cu autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare sau cu structurile teritoriale de specialitate ale acestora, cu alte autorităţi şi instituţii publice centrale sau cu structurile teritoriale ale acestora; personalul silvic ales sau numit într-o funcţie de demnitate publică;
    b) personal silvic angajat cu contract individual de muncă - personalul silvic care îşi desfăşoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, încheiat în condiţiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau în baza unui contract de mandat, încheiat în condiţiile legii;
    c) personal didactic - personal silvic care îşi desfăşoară activitatea în baza prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. (...)
    ART. 22
    (2) Indemnizaţia de grad profesional şi sporul de risc reprezintă componente ale drepturilor salariale şi se acordă lunar personalului silvic prevăzut la art. 4 alin. (1) în conformitate cu prevederile art. 120 alin. (3)-(5) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    (3) Sumele necesare pentru acordarea indemnizaţiei de grad profesional prevăzute la alin. (2) se calculează, anual, prin înmulţirea valorii salariului minim brut garantat în plată la nivel naţional cu coeficientul k prevăzut pentru fiecare grad şi pentru fiecare gradaţie.
    (4) Valorile coeficientului k sunt prevăzute în anexa nr. 2."

    11. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022)
    "ART. I
    (5) În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii."

    12. Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată^2 (Hotărârea Guvernului nr. 1447/2022)
    ^2 În vigoare de la 9 decembrie 2022 până la 30 septembrie 2023, fiind abrogat prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023.

    "ART. 1
    Începând cu data de 1 ianuarie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 18,145 lei/oră."

    13. Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată^3 (Hotărârea Guvernului nr. 900/2023)
    ^3 În vigoare de la 28 septembrie 2023 până la 30 iunie 2024, fiind abrogat prin Hotărârea Guvernului nr. 598/2024.

    "ART. 1
    Începând cu data de 1 octombrie 2023, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte în bani, fără a include indemnizaţii, sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.300 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 19,960 lei/oră."

    III. Expunerea succintă a procesului
    14. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 26.01.2024 pe rolul Tribunalului Vâlcea, reclamantul persoană fizică, în contradictoriu cu pârâta Garda Forestieră X, a solicitat instanţei anularea Deciziei nr. XX, precum şi a deciziilor subsecvente şi emiterea unei noi decizii, în care indemnizaţia de grad profesional aferentă gradului de inginer inspector general silvic gradaţia II să fie stabilită conform prevederilor art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 900/2023, în vigoare la 1.11.2023, dată la care a început să producă efecte decizia contestată.
    15. În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că pârâta nu a respectat dispozitivul Sentinţei civile nr. 1.143/2020 a Tribunalului Vâlcea, rămasă definitivă prin Decizia nr. 598/2021/R-CONT a Curţii de Apel Piteşti, sentinţă prin care s-a dispus obligarea acesteia la emiterea unei decizii prin care să fie stabilite drepturile salariale cu includerea indemnizaţiei de grad profesional prevăzute de art. 120 din Legea nr. 46/2008 coroborat cu art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000.
    16. A mai arătat că, deşi prin Adresa nr. aaa din 23.10.2023 au fost avute în vedere dispoziţiile art. 22 alin. (2)-(5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 pentru calculul corect al valorii indemnizaţiei de grad profesional, prin raportare la suma stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023, în vigoare la data promovării în grad profesional - 16.10.2023, ulterior pârâta a emis decizia contestată, în care a prevăzut în mod eronat indemnizaţia de grad profesional, într-un cuantum mai mic, indicând ca temei dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.447/2022, act normativ abrogat la data promovării.
    17. Prin întâmpinare, pârâta a menţionat că, pentru punerea în executare a hotărârilor sus-indicate, a emis decizia din anul 2021, prin care reclamantului i-a fost stabilită indemnizaţia de grad profesional în cuantum de 2.162 lei, aferentă gradului de inginer inspector general silvic III. În data de 16.10.2023, conform hotărârii emise de Comisia de încadrare a personalului silvic pe grade profesionale şi gradaţii din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, angajatorul a acordat reclamantului gradul profesional silvic de inginer inspector general silvic II. În urma obţinerii acestui grad profesional, instituţia pârâtă a emis dispoziţia atacată, prin care indemnizaţia de grad profesional a fost stabilită la valoarea de 2.880 lei/lună, prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară în cuantum de 3.000 lei - aflat în plată la data respectivă, de cuantumul acestei indemnizaţii beneficiind salariaţii instituţiei care obţinuseră sentinţe judecătoreşti definitive în anul 2023.
    18. Prin Sentinţa civilă nr. 249 din 2.04.2024, Tribunalul Vâlcea a respins cererea de chemare în judecată, reţinând că valoarea indemnizaţiei de grad profesional cuvenită reclamantului a fost stabilită în aplicarea art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, pârâta neavând posibilitatea de a calcula cuantumul acestei indemnizaţii având în vedere salariul minim pe economie valabil începând cu data de 1.10.2023 (stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023), în condiţiile în care cuantumul, pentru noul grad profesional dobândit de reclamant la data de 16.10.2023, nu putea depăşi nivelul indemnizaţiei stabilite pentru luna decembrie 2022.
    19. Împotriva Sentinţei civile nr. 249 din 2.04.2024, reclamantul a exercitat calea de atac a recursului, susţinând că nu sunt aplicabile prevederile art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, în cazul de faţă fiind în discuţie o promovare, deoarece nu mai ocupă aceeaşi funcţie de inginer inspector general silvic gradaţia III, ci de inginer inspector general silvic gradaţia II.
    20. Curtea de Apel Piteşti a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile vizând interpretarea chestiunii de drept anterior menţionate.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării
    21. Instanţa de trimitere a apreciat că este admisibilă sesizarea motivat de următoarele: sesizarea este obligatorie, având în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (1) raportat la cele ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024; există o cauză aflată în curs de judecată, în ultimă instanţă, în competenţa legală a unui complet de judecată al Curţii de Apel Piteşti; chestiunea de drept ce urmează a fi lămurită ridică dificultăţi de interpretare a dispoziţiilor art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022; problema de drept ce necesită intervenţia instanţei supreme este una reală, veritabilă, susceptibilă să dea naştere unor interpretări diferite şi controversate; de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispoziţiilor amintite depinde soluţionarea pe fond a cauzei, întrucât calea de atac priveşte calcularea gradaţiei în cursul anului 2023, faţă de dispoziţiile art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022; în urma consultării jurisprudenţei instanţei supreme, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-o hotărâre pronunţată în recurs în interesul legii; problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    V. Punctul de vedere al titularului sesizării
    22. Completul de judecată a opinat că este necesară sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, constatând că normele de drept incidente în cauză sunt pasibile de interpretări diferite, sub aspectul calculării indemnizaţiei de grad profesional cu ocazia promovării într-o altă gradaţie în cursul anului 2023.
    23. Astfel, prevederile art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 reglementează în mod expres menţinerea indemnizaţiilor, inclusiv a indemnizaţiei de grad profesional la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022 pentru personalul care ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
    24. Per a contrario, modificarea indemnizaţiei intervine doar ca urmare a schimbării funcţiei şi a condiţiilor de desfăşurare a activităţii.
    25. Indemnizaţia de grad profesional se calculează potrivit art. 22 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 prin înmulţirea valorii salariului minim garantat în plată la nivel naţional cu coeficientul k prevăzut pentru fiecare grad şi pentru fiecare gradaţie.
    26. În consecinţă, prin trecerea într-o altă gradaţie, singurul element din componenţa indemnizaţiei care se modifică este coeficientul k, însă valoarea venitului minim garantat la care se aplică respectivul coeficient nu se schimbă ca o consecinţă a promovării.
    27. Venitul minim garantat pentru anul 2023 a fost modificat faţă de valoarea din 2022 prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022 pentru perioada începând cu 1 ianuarie 2023 şi prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 pentru perioada începând cu 1 octombrie 2023, iar promovarea în gradul profesional de inginer inspector general silvic gradaţia II a reclamantului s-a realizat începând cu data de 1.11.2023.
    28. Pentru acest motiv, cu ocazia promovării, indemnizaţia de grad profesional se va modifica doar cu privire la coeficient, aplicându-i-se reclamantului coeficientul corespunzător gradaţiei în care a promovat, însă nu se va schimba sub aspectul venitului minim la care se aplică noul coeficient, faţă de prevederile art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, care menţin cuantumul indemnizaţiei la nivelul lunii decembrie 2022.

    VI. Punctele de vedere ale părţilor
    29. Reclamantul a arătat că în prezenta cauză, fiind în discuţie o promovare care presupune o altă funcţie, nu se susţine aplicarea art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, chiar textul de lege instituind o astfel de excepţie; ca atare, pârâta trebuia să calculeze indemnizaţia de grad profesional cu aplicarea venitului minim reglementat de Hotărârea Guvernului nr. 900/2023, în vigoare la momentul promovării.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    30. Pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal au fost identificate hotărâri judecătoreşti, prin care s-a reţinut că este direct aplicabilă Decizia nr. 72/2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, însă nu numai în ceea ce priveşte dispozitivul, ci şi considerentele, care se impun cu forţă obligatorie potrivit art. 521 alin. (3) coroborat cu art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Prin această decizie s-a considerat că Legea nr. 234/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic^4 (Legea nr. 234/2019) reprezintă cadrul normativ care a stabilit cuantumul indemnizaţiei aferente gradului profesional şi criteriile pe baza cărora să poată fi cuantificat un astfel de spor salarial, de la intrarea în vigoare a acestei legi rezultând, fără echivoc, îndreptăţirea reclamantului la plata acestei indemnizaţii. Aşadar, din moment ce modalitatea de calcul a fost stabilită prin lege, act normativ superior hotărârii de Guvern, reclamantul este îndreptăţit să primească această componentă salarială, în baza Legii nr. 234/2019.
    ^4 Care modifică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000.

    31. Curtea de Apel Bucureşti a comunicat punctele de vedere exprimate de magistraţii secţiilor consultate din cadrul acestei instanţe şi al tribunalelor arondate, în sensul că indemnizaţia de grad profesional prevăzută de art. 120 din Legea nr. 46/2008, în cazul promovării într-o altă gradaţie în cursul anului 2023, se calculează prin raportare la valoarea salariului minim în vigoare în luna decembrie 2022, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022, faţă de dispoziţiile art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022. S-a arătat că prevederile art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 reglementează în mod expres menţinerea indemnizaţiilor, inclusiv a indemnizaţiei de grad profesional, la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022 pentru personalul care ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Modificarea indemnizaţiei intervine doar ca urmare a schimbării funcţiei şi a condiţiilor de desfăşurare a activităţii. Prin trecerea într-o altă gradaţie, singurul element din componenţa indemnizaţiei care se modifică este coeficientul k, însă valoarea venitului minim garantat la care se aplică respectivul coeficient nu se schimbă ca o consecinţă a promovării. Venitul minim garantat pentru anul 2023 a fost modificat faţă de valoarea din 2022 prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022, începând cu 1 ianuarie 2023, şi prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023, pentru perioada începând cu 1 octombrie 2023.
    32. Judecătorii din cadrul Curţii de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal au exprimat aceeaşi opinie.
    33. La nivelul curţilor de apel Bacău, Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Suceava, Târgu Mureş, Timişoara nu a fost identificată practică judiciară relevantă; nu au fost comunicate opinii teoretice exprimate de către judecători.
    34. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţionat că, la nivelul Secţiei judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Constituţionale
    35. În cauză prezintă relevanţă următoarele decizii:
    - Decizia nr. 7 din 12 aprilie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 11 iunie 2021, prin care s-a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 120 alin. (5) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, personalul silvic la care fac referire aceste dispoziţii beneficiază de un spor de risc de 25% din salariul de bază, în absenţa elaborării normelor, regulamentelor, instrucţiunilor şi ghidurilor de bune practici, conform prevederilor art. 115 alin. (1) din aceeaşi lege“;
    – Decizia nr. 72 din 11 octombrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.158 din 6 decembrie 2021, prin care s-a stabilit că: „În interpretarea dispoziţiilor art. 120 alin. (4) din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, personalul silvic nu beneficiază de indemnizaţia de grad profesional în absenţa elaborării unor acte normative care să reglementeze modalitatea de stabilire, în concret, a acestui drept salarial.“;
    – Decizia nr. 133 din 7 aprilie 2025, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 18 iunie 2025, prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Vaslui - Secţia civilă, în Dosarul nr. 508/89/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: „Dacă indemnizaţia de grad profesional prevăzută de art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, modificată prin Legea nr. 234/2019, în forma în vigoare din 16.12.2019, se calculează în funcţie de salariul minim brut garantat pentru studii medii sau în funcţie de salariul minim brut garantat pentru studii superioare, având în vedere studiile persoanelor solicitante; Dacă în ceea ce priveşte calculul indemnizaţiei prevăzute de art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, în forma în vigoare din 16.12.2019, acesta este limitat la cuantumul din 16.12.2019 în baza art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, art. I alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care prevăd plafonarea anuală a sporurilor şi indemnizaţiei personalului plătit din fonduri publice“.

    36. Curtea Constituţională nu s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale supuse interpretării, din perspectiva vizată de sesizarea pendinte.

    IX. Raportul asupra chestiunii de drept
    37. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    Asupra admisibilităţii sesizării
    38. Temeiul de drept al prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, care se completează însă, în mod corespunzător, cu dispoziţiile dreptului comun, Codul de procedură civilă, astfel cum se şi statuează expres prin art. 4 din ordonanţa de urgenţă.
    39. În contextul normativ indicat, procedura de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii de admisibilitate a sesizării: (i) existenţa unei cauze în curs de judecată, în primă instanţă sau în calea de atac; (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024; (iii) existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei; (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    40. Referitor la primele două condiţii enunţate se reţine că Dosarul nr. 288/90/2024 se află în curs de soluţionare pe rolul Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, care judecă cauza în recurs, în conformitate cu dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu referire la art. 536 din Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, iar obiectul litigiului se circumscrie domeniului de reglementare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, întrucât vizează stabilirea unor drepturi de natură salarială (reclamantul face parte din categoria personalului silvic cu statut de funcţionar public, în discuţie fiind modul de calcul al indemnizaţiei de grad profesional prevăzute de art. 120 din Legea nr. 46/2008 pentru această categorie de personal, în cazul promovării într-o altă gradaţie în cursul anului 2023, prin raportare la dispoziţiile art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022).
    41. Prin urmare, primele două cerinţe sunt îndeplinite.
    42. În ceea ce priveşte cea de-a treia condiţie de admisibilitate, aceea ca sesizarea să privească o chestiune de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei, se impune a se observa, potrivit jurisprudenţei constante a Completului învestit cu soluţionarea unei chestiuni de drept, că subzistă condiţia existenţei unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanţei supreme cu lămurirea oricărei probleme de drept subsumate cauzei acţiunii deduse judecăţii instanţei de trimitere, care ar fi, cum eronat se reţine în sesizare, „obligată“ ope legis să declanşeze mecanismul prejudicial.
    43. Astfel, cerinţa ca dezlegarea problemei de drept să reflecte un anumit grad de dificultate se circumscrie condiţiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât şi în cel al art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce hotărârea prealabilă îşi păstrează raţiunea de a fi un mijloc eficient de prevenire a practicii neunitare exclusiv în contextul în care instanţele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenţei neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză.
    44. În acest context rămân valabile cazurile conturate în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sesizat în temeiul art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă în care s-a stabilit că nu se verifică condiţia dificultăţii chestiunii de drept, cum ar fi: a) cu privire la claritatea normei, când aplicarea corectă a dreptului se impune atât de evident, încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluţionare a întrebării adresate; b) când se solicită instanţei supreme determinarea chiar a normei juridice aplicabile unui raport juridic, atribut ce intră şi trebuie să rămână în sfera de competenţă a instanţei de judecată; c) când chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită şi-a clarificat înţelesul în practica judiciară, din hotărârile cercetate rezultând că normele de drept în discuţie au primit, într-o majoritate covârşitoare, aceeaşi interpretare; d) când pe calea hotărârii prealabile se solicită completarea legii; e) când se solicită lămurirea unor aspecte ce se regăsesc tranşate în jurisprudenţa constantă şi clară a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a Curţii Europene a Drepturilor Omului, a Curţii Constituţionale ori a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    45. Se cuvine subliniat că nu orice chestiune de drept poate fi supusă dezlegării prin acest mecanism de unificare jurisprudenţială, ci numai aceea care ridică problema precarităţii textelor de lege ce se cer a fi interpretate, a caracterului lor dual şi complex. În caz contrar, rolul instanţei supreme ar deveni unul de soluţionare directă a cauzei obiect al sesizării instanţei de trimitere, cu încălcarea rolului constituţional al instanţei legal învestite de a judeca efectiv procesul.
    46. Pe de altă parte, trebuie menţionat că, în măsura în care Înalta Curte nu a statuat în mod direct cu privire la problema de drept dedusă judecăţii, atunci când există repere jurisprudenţiale şi dezlegări asupra unor chestiuni similare, sunt suficiente preluarea raţionamentului juridic şi aplicarea lui în cauză, fiind vorba de repere utile în procesul de interpretare a normei juridice, în acest fel chestiunea de drept pierzând caracterul dificil, susceptibil de a sta la baza dezvoltării unei jurisprudenţe neunitare.
    47. Evaluând în concret noţiunea „chestiune de drept dificilă“ raportat la elementele care legitimează, în aprecierea instanţei de trimitere, declanşarea mecanismului pronunţării hotărârii prealabile, se constată că se solicită a se stabili dacă, în cazul promovării reclamantului într-o altă gradaţie în cursul anului 2023, indemnizaţia de grad profesional prevăzută de art. 120 din Legea nr. 46/2008 urmează a se calcula prin raportare la valoarea salariului minim reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022 ori prin Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 - în vigoare la data promovării, avându-se în vedere şi dispoziţiile art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, care limitează, începând cu luna ianuarie 2023, „cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, (...) care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, (...) de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii“.
    48. În cauză, Curtea de Apel Piteşti a expus, în cuprinsul încheierii de sesizare, în mod coerent şi neezitant, un punct de vedere lipsit de echivoc cu privire la aplicarea normei juridice deduse interpretării pe calea prezentului mecanism procedural, în concordanţă cu practica judiciară ataşată şi opiniile teoretice exprimate de instanţele consultate.
    49. Aşadar, instanţa de trimitere nu se confruntă cu o dificultate reală în interpretarea normelor de drept incidente, fapt ce reiese fără îndoială din cele consemnate la capitolul V din prezentul raport, urmărind, mai degrabă, obţinerea unei confirmări a soluţiei ce urmează a fi adoptată în litigiul dedus judecăţii.
    50. Astfel, a opinat că, la momentul promovării, indemnizaţia de grad profesional se modifică doar cu privire la coeficient, aplicându-i-se reclamantului coeficientul corespunzător gradaţiei în care a promovat, iar nu în privinţa venitului minim la care se aplică noul coeficient, faţă de prevederile art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, care menţin cuantumul indemnizaţiei la nivelul lunii decembrie 2022. Ca atare, indemnizaţia de grad profesional, în cazul promovării într-o altă gradaţie în cursul anului 2023, se calculează prin raportare la valoarea salariului minim în vigoare în luna decembrie 2022.
    51. În concret, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept observă că, în speţă, titularul sesizării reclamă o aparentă dificultate de interpretare şi face trimitere la dispoziţii legale [art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 234/2019, respectiv art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022] care nu comportă o reală şi serioasă dificultate, de natură a fi deduse dezlegării în cadrul judecăţii pendinte, fiind, mai degrabă, necesar a fi realizat un simplu raţionament juridic, prin analiza sistematică şi teleologică a textelor legale relevate, obiect al sesizării în cauză.
    52. Din această perspectivă, nu se poate reţine existenţa unei chestiuni juridice veritabile, cu risc de a genera jurisprudenţă divergentă, astfel încât să devină necesară activarea prezentului mecanism preventiv de uniformizare a practicii judiciare.
    53. De altfel, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 234/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut, prin Decizia nr. 133 din 7 aprilie 2025, paragrafele 42 şi 52, că norma de drept este clară, în sensul că indemnizaţia de grad profesional se determină „prin înmulţirea valorii salariului minim brut garantat în plată la nivel naţional cu coeficientul k prevăzut pentru fiecare grad şi pentru fiecare gradaţie“; prin aceeaşi decizie s-a arătat că „indemnizaţia de grad profesional reprezintă o componentă a dreptului salarial, iar, potrivit art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017, salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizaţia lunară sau indemnizaţia de încadrare, compensaţiile, indemnizaţiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar“.
    54. Examinând solicitarea care viza chestiunea plafonării indemnizaţiei de grad profesional (la nivelul anului 2019), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a constatat, prin aceeaşi decizie, că dispoziţii de plafonare a acestei indemnizaţii sunt cuprinse în ordonanţe de urgenţă anuale referitoare la măsuri fiscale bugetare (corespunzătoare anilor 2019-2022) şi că, printr-o simplă interpretare sistematică a prevederilor legale în materie, se poate stabili în ce măsură această parte componentă a salariului lunar intră sub efectul actelor normative de plafonare.
    55. Asupra naturii juridice a indemnizaţiei de grad profesional acordate personalului silvic s-a pronunţat instanţa supremă anterior, prin Decizia nr. 72 din 11 octombrie 2021, paragraful 50, care a analizat şi considerentele Deciziei nr. 7 din 12 aprilie 2021, statuând că, „până la adoptarea Legii nr. 234/2019, nu a existat un cadru normativ care să stabilească cuantumul indemnizaţiei aferente gradului profesional sau criteriile pe baza cărora să poată fi calculat un astfel de spor salarial“.
    56. Pornind de la calificarea dreptului reglementat de art. 22 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, raportat şi la reperele expuse în jurisprudenţa anterioară a instanţei supreme dezvoltată în cadrul mecanismelor de unificare^5, care au stabilit că dispoziţiile actelor normative adoptate anual în domeniul salarizării sunt general aplicabile, pentru toate categoriile de drepturi salariale menţionate şi pentru toate categoriile de personal plătite din fonduri publice, revine instanţei de trimitere să aplice raţionamentul logico-juridic generat de efectele instituite de art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022.
    ^5 A se vedea şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 52 din 21 octombrie 2024, paragraful 104.

    57. Este de menţionat că, în privinţa modalităţii concrete de aplicare a normei de mai sus, dezlegarea poate avea ca reper de interpretare şi cele statuate prin Decizia nr. 104 din 9 decembrie 2024^6, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ce pot fi valorificate în măsura în care, ulterior lămuririi situaţiei de fapt, atribut ce revine instanţei învestite cu soluţionarea pricinii în fond, se reţine că reclamantul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi în anul 2023, astfel încât nu este vorba de o excepţie de la art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022.
    ^6 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 6 februarie 2025, paragrafele 174-185.

    58. În consecinţă, raportat la cele ce precedă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că instanţa de trimitere dispune de indicatorii necesari aplicării legii la situaţia de fapt, sens în care nu se impune a fi lămurite normele de drept incidente.
    59. Faţă de cele arătate, se apreciază că întrebarea adresată de Curtea de Apel Piteşti nu relevă o chestiune de drept veritabilă, concluzie dedusă atât din conţinutul clar al dispoziţiilor de drept vizate de sesizare, cât şi de existenţa unor dezlegări anterioare date de instanţa supremă prin hotărâri obligatorii în materie, ce pot oferi repere concrete de interpretare, utile în soluţionarea cauzei deduse judecăţii.
    60. Constatând că nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, se impune respingerea sesizării, ca inadmisibilă.

    61. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 288/90/2024, în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:
    "Dacă indemnizaţia de grad profesional prevăzută de art. 120 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul promovării într-o altă gradaţie în cursul anului 2023, se calculează prin raportare la valoarea salariului minim reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2022 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată sau Hotărârea Guvernului nr. 900/2023 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare la data promovării, faţă de dispoziţiile art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare."

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 iunie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Oana Cristina Popescu

    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 239 din din 16 iunie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 239 din din 16 iunie 2025 referitoare la interpretarea art. 120 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic privind indemnizaţia de grad profesional

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 239 din din 16 iunie 2025 referitoare la interpretarea art. 120 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic privind indemnizaţia de grad profesional