Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 233 din 29 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 233 din 29 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 954 din 15 octombrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (4) coroborat cu alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepţie ridicată de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, cu sediul în municipiul Bucureşti, în nume propriu şi în numele membrilor de sindicat Robert Bondoroi ş.a., în Dosarul nr. 3.369/2/2020 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.102D/2021.
    2. La apelul nominal, lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.124D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii legale, excepţie ridicată de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, cu sediul în municipiul Bucureşti, în nume propriu şi în numele membrilor de sindicat Emilia Culda ş.a. în Dosarul nr. 3.374/2/2020 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal
    4. La apelul nominal, lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
    6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.124D/2021 la Dosarul nr. 1.102D/2021, care a fost primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 284 din 17 mai 2022.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    8. Prin Încheierea din 25 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.369/2/2020, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (4) coroborat cu alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia a fost ridicată de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, cu sediul în municipiul Bucureşti, în nume propriu şi în numele membrilor de sindicat Robert Bondoroi ş.a., într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui act administrativ cu caracter normativ (ordin emis de ministrul educaţiei).
    9. Prin Încheierea civilă din 24 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 3.374/2/2020, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (4) coroborat cu alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepţia a fost ridicată de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, cu sediul în municipiul Bucureşti, în nume propriu şi în numele membrilor de sindicat Emilia Culda ş.a., într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui act administrativ cu caracter normativ (ordin emis de ministrul educaţiei).
    10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale în măsura în care organizaţiile sindicale nu pot introduce acţiuni în contencios administrativ, în numele membrilor de sindicat, la instanţa competentă teritorial, pe a cărei rază îşi are sediul organizaţia sindicală reclamantă. În acest sens, se arată că dispoziţiile art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, având în vedere că în cuprinsul acestei legi există, la art. 1 alin. (3), (4), (5) şi (8) şi la art. 10 alin. (3), prevederi exprese privind instanţa de contencios administrativ competentă să soluţioneze cererile, în funcţie de persoana care sesizează instanţa şi calitatea acesteia. În raport cu prevederile exprese ale art. 1 alin. (3)-(8) şi ale art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, introducerea alin. (4) al art. 10 nu era necesară, cu atât mai mult cu cât sintagma „indiferent de calitatea acestuia din proces“ este lipsită de claritate şi precizie, ceea ce contravine principiului legalităţii, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituţie. Or, în condiţiile în care, în baza art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 şi fără să ţină cont de calitatea procesuală activă conferită organizaţiilor sindicale de Legea dialogului social nr. 62/2011, instanţele de contencios administrativ invocă din oficiu necompetenţa teritorială de soluţionare a acţiunilor introduse de organizaţiile sindicale în baza împuternicirii membrilor de sindicat, în raport cu domiciliul persoanei fizice - membru de sindicat, este evident că textul art. 10 alin. (4) este lipsit de claritate şi precizie, contrar prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. Se arată că, prin Decizia nr. 175 din 15 aprilie 2004, Curtea Constituţională s-a pronunţat în privinţa dreptului organizaţiilor sindicale de a introduce acţiuni în justiţie în numele membrilor lor şi de a-i reprezenta pe aceştia în cauzele al căror obiect este compatibil cu rolul sindicatelor, respectiv de a apăra drepturile sau interesele profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor. De asemenea, în susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate dispoziţiile art. 28 alin. (3) din Legea dialogului social nr. 62/2011 (în prezent, abrogată prin art. 189 din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social), care consacră expres calitatea procesuală activă a organizaţiilor sindicale în acţiunile formulate de acestea în baza împuternicirii scrise din partea membrilor de sindicat, şi Decizia nr. 1 din 21 ianuarie 2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să soluţioneze recursul în interesul legii.
    11. În raport cu cele expuse, se susţine că, drept urmare a lipsei de claritate, precizie şi previzibilitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, se aduce atingere dreptului de asociere sindicală, consacrat de Constituţie şi de acte juridice internaţionale. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind exigenţele de calitate a legii, spre exemplu, Decizia nr. 473 din 21 noiembrie 2013 şi Decizia nr. 62 din 13 februarie 2018.
    12. În ceea ce priveşte încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie sunt invocate aspecte din jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi se arată că textul art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 conduce la un tratament inegal aplicat membrilor de sindicat, pe criteriul domiciliului, fără a exista o justificare obiectivă a acestui tratament diferenţiat. În raport cu modul de redactare a art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, nicio organizaţie sindicală (sindicat sau structură asociativă) nu poate să promoveze o acţiune în contencios administrativ pentru apărarea drepturilor tuturor membrilor de sindicat pe care îi apără, drepturi vătămate printr-un act administrativ emis de o autoritate publică, atât timp cât instanţa de la sediul organizaţiei va invoca necompetenţa teritorială în raport cu domiciliul membrilor de sindicat. În acest fel, dreptul de asociere sindicală, consacrat de art. 9 şi 40 din Constituţie şi de convenţiile şi tratatele internaţionale ratificate de România, este golit de conţinut, în condiţiile în care organizaţiile nu pot să valorifice eficient drepturile tuturor membrilor de sindicat, ci vor trebui să promoveze mai multe acţiuni, împotriva aceluiaşi emitent al unui act administrativ, introduse la diferite instanţe de contencios administrativ, în funcţie de domiciliul membrilor de sindicat, acţiuni care pot să se finalizeze cu soluţii diferite, cu consecinţe directe asupra drepturilor membrilor de sindicat reprezentaţi. Se susţine că domiciliul persoanei fizice, membru de sindicat, nu reprezintă un criteriu obiectiv şi raţional care să justifice tratamentul diferenţiat aplicabil organizaţiilor sindicale şi membrilor de sindicat în litigiile de contencios administrativ, cu atât mai mult cu cât Legea nr. 62/2011, legea specială care reglementează constituirea, organizarea şi funcţionarea organizaţiilor sindicale, statuează că organizaţiile sindicale au calitatea procesuală activă în acţiunile în justiţie formulate în numele membrilor de sindicat. Mai mult, domiciliul salariatului nu este un element esenţial avut în vedere la constituirea unei organizaţii sindicale, relevantă fiind calitatea de salariat. Dreptul sindicatelor de a apăra drepturile şi de a promova interesele profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor este consfinţit de art. 9 din Constituţie şi se exercită potrivit legii. Or, a recunoaşte legitimarea procesuală activă a organizaţiilor sindicale exclusiv în litigiile de muncă şi cele specifice funcţionarilor publici şi, implicit, competenţa teritorială a instanţei de la sediul organizaţiei sindicale doar în aceste litigii ar conduce la restrângerea exerciţiului drepturilor organizaţiilor sindicale, fără a fi îndeplinite condiţiile art. 53 din Constituţie, cu atât mai mult cu cât, potrivit definiţiei organizaţiei sindicale, inserată în art. 1 lit. u) din Legea nr. 62/2011, aceasta apără drepturile membrilor săi prevăzute în legislaţia naţională, deci inclusiv drepturile vătămate prin acte administrative emise de autorităţile publice.
    13. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că stabilirea competentei instanţelor judecătoreşti este atributul exclusiv al legiuitorului, iar soluţia cuprinsă în art. 10 alin. (4) coroborat cu alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este clară şi precisă, astfel încât poate fi înţeleasă de destinatarii săi. Reglementarea se aplică tuturor persoanelor fizice sau juridice de drept privat, fiind respectat principiul egalităţii în faţa legii. De asemenea, instanţa apreciază că textul analizat nu încalcă dreptul de asociere şi nici nu împiedică activitatea organizaţiilor sindicale, acestea având posibilitatea de a acţiona pentru susţinerea drepturilor membrilor lor, instituirea unor norme de competenţă nefiind de natură de a îngrădi aceste drepturi.
    14. Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale în raport cu criticile de neconstituţionalitate formulate.
    15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora:
    "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.
(4) Competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces.“"

    19. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind trăsăturile statului român, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi principiul legalităţii, art. 9 privind sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 40 privind dreptul de asociere şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 11 privind libertatea de întrunire şi de asociere din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 22 privind dreptul de asociere din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, art. 23 alin. (4) privind dreptul de a întemeia sindicate şi de a se afilia la sindicate din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 5 privind dreptul sindical din Carta socială europeană revizuită, ratificată prin Legea nr. 74/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 4 mai 1999.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare, iar instanţa de contencios constituţional a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 284 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 24 august 2022).
    21. Curtea a reţinut că dispoziţiile de lege criticate stabilesc reguli privind competenţa teritorială pentru soluţionarea acţiunilor în contencios administrativ. Astfel, în cazul în care reclamantul este o persoană fizică sau juridică de drept privat, competenţa teritorială revine exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. În acelaşi timp, art. 10 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 dispune menţinerea regulilor de competenţă teritorială şi în cazul în care acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat.
    22. Potrivit prevederilor art. 52 alin. (2) din Constituţie, condiţiile şi limitele exercitării dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică se stabilesc prin lege organică, iar art. 73 alin. (3) lit. k) din Constituţie prevede ca lege organică Legea contenciosului administrativ. În acelaşi timp, dispoziţiile art. 126 alin. (6) din Constituţie garantează controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi a procedurii de judecată este atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, soluţia stabilită prin dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului în stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti în materia contenciosului administrativ, fiind o expresie a dispoziţiilor constituţionale evocate.
    23. De asemenea, Curtea a constatat că prevederile de lege criticate nu instituie privilegii sau discriminări în raport cu criteriile egalităţii în drepturi înscrise în art. 4 din Constituţie, fiind aplicabile în mod egal tuturor destinatarilor normei juridice. Astfel, stabilirea regulii de competenţă teritorială în raport cu domiciliul reclamantului persoană fizică şi menţinerea acestei reguli în situaţia în care acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat nu au semnificaţia instituirii unui tratament juridic inegal aplicat membrilor de sindicat, deoarece accesul acestora la justiţie nu este îngrădit, ci este supus unor reguli de competenţă ce asigură egalitatea juridică a cetăţenilor în utilizarea lor, fiind astfel compatibile cu dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în drepturi.
    24. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate privind pretinsa încălcare a dreptului de asociere, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004 nu interferează sub niciun aspect cu conţinutul dreptului fundamental invocat. De asemenea, prevederile de lege supuse controlului nu neagă sub niciun aspect dreptul organizaţiilor sindicale de a introduce acţiuni în justiţie în numele membrilor lor şi de a-i reprezenta pe aceştia în cauzele al căror obiect este compatibil cu rolul sindicatelor, respectiv de a apăra drepturile sau interesele profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor, în condiţiile pe care legea le stabileşte. În consecinţă, dispoziţiile art. 9 şi 40 din Constituţie, ale art. 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 22 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, ale art. 23 alin. (4) din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, ale art. 5 din Carta socială europeană revizuită, invocate prin prisma art. 20 din Constituţie, nu sunt încălcate.
    25. Totodată, Curtea a reţinut că nu poate fi primită nici critica întemeiată pe dispoziţiile art. 53 din Constituţie, referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, deoarece nu se poate vorbi despre dreptul de a fi judecat de o anumită instanţă judecătorească, ci despre dreptul de a fi judecat de instanţa competentă potrivit legii, respectiv Legea nr. 554/2004. Or, întrucât în cauză nu s-a constatat restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale, dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu au incidenţă în prezenta cauză.
    26. Referitor la invocarea încălcării dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea a constatat că prevederile criticate sunt redactate cu suficientă precizie pentru a permite destinatarilor să îşi adapteze conduita, nefiind identificate deficienţe care să afecteze cerinţele clarităţii, preciziei, previzibilităţii şi accesibilităţii normei juridice.
    27. În ceea ce priveşte invocarea, în motivarea criticii de neconstituţionalitate, a comparaţiei dintre soluţiile legislative consacrate de textele de lege ce formează obiect al excepţiei de neconstituţionalitate şi de art. 269 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, astfel cum a fost interpretat prin Decizia nr. 1 din 21 ianuarie 2013, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să soluţioneze recursul în interesul legii, Curtea Constituţională a statuat că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei.
    28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional antereferită îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză.
    29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, cu sediul în municipiul Bucureşti, în nume propriu şi în numele membrilor de sindicat Robert Bondoroi ş.a., în Dosarul nr. 3.369/2/2020 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, cu sediul în municipiul Bucureşti, în nume propriu şi în numele membrilor de sindicat Emilia Culda ş.a., în Dosarul nr. 3.374/2/2020 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 aprilie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                     ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 233 din 29 aprilie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016