Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 23 din 21 ianuarie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 23 din 21 ianuarie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 23 din 21 ianuarie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 343 din 28 aprilie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘


    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, excepţie ridicată de Marin Viorel Ciocănescu în Dosarul nr. 17.170/3/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.931 D/2017.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 12 decembrie 2019, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea Constituţională, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 21 ianuarie 2020, dată la care a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    3. Prin Decizia civilă nr. 3.002 din 29 iunie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 17.170/3/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, excepţie ridicată de Marin Viorel Ciocănescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat de autorul excepţiei de neconstituţionalitate împotriva unei sentinţe civile prin care a fost respinsă ca nefondată acţiunea formulată de acesta împotriva dispoziţiei de retragere a avizului conform, potrivit art. 27 alin. (2) din Legea nr. 508/2004.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 508/2004 sunt confuze, imprecise şi generează decizii arbitrare, pur subiective ale reprezentanţilor Ministerului Public care sunt implicaţi în procedura de retragere a avizului conform. Se arată că norma legală criticată reglementează retragerea avizului conform fără a detalia în vreun fel cauzele care duc la această măsură sau procedura care trebuie urmată, în condiţiile în care această normă este cu atât mai vătămătoare pentru poliţiştii care cad sub incidenţa ei, cu cât retragerea avizului conform are ca efect imediat încetarea activităţii ofiţerului sau a agentului de poliţie judiciară în cadrul structurilor aflate în coordonarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Se arată că existenţa avizului conform este o cerinţă esenţială şi, totodată, o componentă a raportului de serviciu pe care poliţistul îl are cu Ministerul Afacerilor Interne. Se susţine că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, poliţistul este un funcţionar public cu statut special, fiind subiect al unui raport de serviciu care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale ce trebuie stabilite în mod expres prin lege organică. Pentru acest motiv, se susţine că aspectele esenţiale care guvernează acest raport de serviciu, în toate cele trei dimensiuni ale sale, nu pot fi reglementate prin acte cu forţă juridică inferioară, întrucât prin această manieră de reglementare s-ar încălca prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, precum şi normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevăzute în cuprinsul Legii nr. 24/2000. Se face trimitere la deciziile nr. 637 din 13 octombrie 2015, nr. 172 din 24 martie 2016, nr. 244 din 19 aprilie 2016 şi nr. 392 din 14 iunie 2016, prin care Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea mai multor dispoziţii legale din cuprinsul Legii nr. 360/2002 care „delegau“ ministrului de interne (sau, după caz, ministrului administraţiei şi internelor) competenţa de reglementare în materii precum: stabilirea procedurii disciplinare, derularea activităţii consiliilor de disciplină şi aplicarea sancţiunilor - Decizia nr. 392 din 14 iunie 2016, stabilirea metodologiei de evaluare a poliţistului - Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, situaţiile şi condiţiile de ocupare a postului de conducere - Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, modalitatea de selecţionare, pregătire, obţinere a gradelor profesionale şi evoluţie profesională a poliţiştilor - Decizia nr. 244/2016, procedura şi cazurile de modificare/suspendare a raporturilor de serviciu ale poliţiştilor - Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2016. Se invocă, totodată, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi cea a Curţii Constituţionale referitoare la calitatea legii.
    5. Se mai susţine că retragerea avizului conform, ca act de voinţă exclusivă şi discreţionară a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, întrucât procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Public, aparţinând autorităţii judecătoreşti, iar poliţiştii îşi desfăşoară activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care aparţine autorităţii executive.
    6. Se arată faptul că retragerea avizului conform reprezintă o sancţiune ce se aplică în cazul constatării unei abateri disciplinare, astfel cum reiese din art. 14 lit. r) şi q) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.632/C/2014. Aşa fiind, se susţine că este obligatorie reglementarea unei proceduri administrative disciplinare, care să stabilească dacă faptele imputate există şi forma de vinovăţie cu care au fost săvârşite, cu asigurarea dreptului la apărare. Se arată că astfel de garanţii în favoarea poliţistului au fost reglementate prin art. 58^2 din Legea nr. 360/2002, însă, pentru ipoteza abaterilor disciplinare reclamate de procurori în sarcina poliţiştilor care îi sprijină în activitatea de urmărire penală nu este reglementat niciun instrument de protecţie şi de apărare, pe care Legea nr. 508/2004 să îl instituie. Se susţine că lipsa unei proceduri administrative anterioare retragerii avizului conform şi lipsa din cuprinsul Legii nr. 508/2004 a unei trimiteri la procedura corespunzătoare prevăzută prin Legea nr. 360/2002 încalcă dreptul la informaţie, accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare. Se arată că, mai mult, conform dispoziţiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 508/2004, pretinsele nereguli constatate nu trebuie să fie aduse la cunoştinţa poliţistului, întrucât modul evaziv de reglementare a textului criticat permite o astfel de omisiune, aspect ce contravine atât dreptului la apărare, cât şi obligaţiei autorităţilor publice de a aduce la cunoştinţa cetăţenilor măsurile referitoare la problemele de interes personal ale acestora. Se arată că, în prezenta cauză, autorul excepţiei a luat cunoştinţă despre dosarul administrativ întocmit pentru retragerea avizului conform doar atunci când acest dosar a fost depus de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la Tribunalul Bucureşti, fără ca acesta să fi putut promova o acţiune în contencios administrativ împotriva dispoziţiei de retragere a avizului conform. Se susţine, totodată, încălcarea prevederilor art. 41 din carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene privind dreptul la bună administrare şi, în consecinţă, încălcarea dispoziţiilor art. 148 alin. (2) din Constituţie.
    7. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 494 din 10 mai 2012 şi se arată că modalitatea de reglementare a dispoziţiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 508/2004, care nu prevede cum poate fi exercitat dreptul de apreciere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la retragerea avizului conform şi nu oferă poliţistului mijloacele adecvate de protecţie împotriva unei asemenea măsuri, care, în lipsa acestora, poate fi luată în mod arbitrar, cu consecinţe negative asupra reputaţiei sale profesionale, imaginii şi demnităţii sale, este neconstituţională.
    8. În fine, se susţine că textul criticat contravine exigenţelor statului de drept care impun adoptarea unui cadru legislativ integrat, care să permită aplicarea efectivă şi eficientă a dispoziţiilor legale, astfel încât drepturile şi măsurile prevăzute să nu fie iluzorii.
    9. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal opinează că dispoziţiile legale criticate sunt conforme cu prevederile constituţionale şi convenţionale invocate în prezenta cauză. Se face trimitere la dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 364/2004 şi la cele ale Legii nr. 508/2004, despre care se afirmă că au caracter special în raport cu cele dintâi, şi se susţine că, potrivit art. 131 alin. (3) din Constituţie, parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare „în condiţiile legii“, normă constituţională care îi permite legiuitorului să reglementeze condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea organele poliţiei judiciare.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.089 din 23 noiembrie 2004, care au următorul conţinut: „Retragerea avizului conform al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie conduce la încetarea activităţii ofiţerului sau a agentului de poliţie judiciară în cadrul structurilor aflate în coordonarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.“
    14. Legea nr. 508/2004 a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 22 noiembrie 2016. Având în vedere, însă, Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum şi faptul că dispoziţiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 508/2004 au stat la baza litigiului ce face obiectul cauzei în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, vor fi reţinute ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate prevederile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în forma invocată de autorul excepţiei.
    15. Se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3)-(5) referitor la statul de drept, ale art. 21 alin. (1)-(3) cu privire la accesul liber la justiţie şi la dreptul la un proces echitabil, ale art. 31 alin. (2) referitor la dreptul la informaţie, ale art. 41 alin. (1) cu privire la dreptul la muncă, ale art. 52 alin. (1) şi (2) cu privire la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi ale art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil.
    16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism reprezintă o aplicaţie şi, totodată, o consecinţă a prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 24 aprilie 2014, coroborate cu cele ale art. 303 alin. (3) din Codul de procedură penală. Aşa fiind, temeiul juridic al retragerii avizului conform în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate este în esenţă reprezentat de prevederile legale mai sus menţionate, şi nu de dispoziţiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 508/2004.
    17. Pentru acest motiv, Curtea reţine că dispoziţiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 508/2004 nu au legătură cu soluţionarea cauzei. Or, conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia“. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 508/2004 este inadmisibilă.
    18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, excepţie ridicată de Marin Viorel Ciocănescu în Dosarul nr. 17.170/3/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 ianuarie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina Teodora Pop

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016