Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 229 din 16 aprilie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă din 1865     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 229 din 16 aprilie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă din 1865

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 523 din 26 iunie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Nistor Isai Faur în Dosarul nr. 21.501/325/2016 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.429D/2017.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că dispoziţiile legale sunt criticate prin prisma faptului că sintagma „consecinţe grave“ din cuprinsul acestora nu este suficient definită de legiuitor. Or, aşa cum a arătat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa, din cauza principiului generalităţii legilor acestea nu pot prezenta o precizie absolută, astfel încât revine instanţei judecătoreşti care aplică legea interpretarea acesteia.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 4 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 21.501/325/2016, Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Nistor Isai Faur într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui recurs formulat împotriva unei sentinţe civile prin care a fost respinsă cererea de revizuire.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate nu îndeplinesc cerinţele de previzibilitate impuse de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, întrucât revizuirea hotărârii nu este permisă în toate cazurile în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau a libertăţilor fundamentale datorată acelei hotărâri judecătoreşti, ci numai în acele cazuri în care consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă şi nu pot fi remediate fără ca textul să definească în mod clar sintagma „consecinţe grave“, astfel încât nu se poate determina sfera de aplicare a acestei reglementări. Prin urmare, concluzionează că sintagma „consecinţe grave“ nu este definită de lege.
    6. Curtea de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal arată că, deşi revizuirea unei hotărâri judecătoreşti în ipoteza constatării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a unei încălcări a Convenţiei este condiţionată de producerea în continuare a unor consecinţe grave ale acestei încălcări şi care nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii respective, autorităţile statelor părţi la Convenţie se bucură de o marjă de apreciere în limita căreia vor aplica dispoziţiile hotărârii pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi vor remedia eventualele deficienţe constatate de instanţa de contencios european. De asemenea, apreciază că o reglementare permisivă a revizuirii hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile poate determina constatarea încălcării unui alt principiu statuat conform art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, respectiv principiul securităţii juridice.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: [...] 9. dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti, iar consecinţele grave ale acestei încălcări continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.“
    13. Dispoziţiile legale criticate au fost abrogate prin art. 83 lit. a) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012. Având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 potrivit cărora „Dispoziţiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare“, precum şi Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a analiza dispoziţiile legale criticate.
    14. Curtea observă că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu precizează dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, însă, din motivarea acesteia reţine că sunt invocate prevederile art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii din Constituţie.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă din 1865 condiţionează revizuirea unei hotărâri judecătoreşti definitive de îndeplinirea cumulativă a următoarelor cerinţe: existenţa unei hotărâri pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin care s-a constatat o încălcare a drepturilor sau a libertăţilor fundamentale datorată unei hotărâri judecătoreşti; încălcarea să fi produs consecinţe grave; continuitatea şi imposibilitatea remedierii acestor consecinţe; consecinţele grave să nu poată fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate. Acest motiv de revizuire se aplică şi în cazul hotărârilor prin care nu s-a dezlegat fondul cauzei, având în vedere Decizia nr. 233 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 17 mai 2011. Prin această decizie Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate, dintr-o altă perspectivă decât cea relevată de autorul excepţiei în prezenta cauză, şi a constatat că dispoziţiile art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt neconstituţionale în măsura în care nu permit revizuirea unei hotărâri judecătoreşti prin care, fără a se evoca fondul, s-au produs încălcări ale unor drepturi şi libertăţi fundamentale, încălcări constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
    16. Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în cadrul soluţionării unui recurs formulat împotriva unei sentinţe civile prin care a fost respinsă o cerere de revizuire. Cererea de revizuire a fost formulată împotriva unei hotărâri prin care s-a constatat perimată contestaţia formulată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate pentru Penitenciarul Timişoara. Prin această încheiere a fost respinsă plângerea formulată împotriva unei decizii administrative a preşedintelui Curţii de Apel Timişoara prin care s-a interzis fumatul în spaţiile deţinute de instanţă. Plângerea a vizat faptul că în decizia menţionată nu s-au prevăzut sancţiuni împotriva nerespectării acesteia şi nici persoanele desemnate pentru punerea în aplicare a acestei decizii.
    17. În continuare, Curtea reţine faptul că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a formulat cererea de revizuire în baza Hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului din 21 iunie 2016, pronunţată în Cauza Faur Nistor Isai împotriva României. Prin această hotărâre Curtea europeană a reţinut că reclamantul a fost ţinut în detenţie în penitenciarul din Timişoara în condiţii nefavorabile şi, după examinarea tuturor materialelor care i-au fost prezentate, a considerat că, în cazul de faţă, condiţiile de detenţie ale reclamantului în închisoarea de la Timişoara au fost inadecvate. Pentru acest motiv a hotărât că a fost încălcat art. 3 din Convenţie şi a obligat statul român să plătească reclamantului suma de 3.900 euro. De asemenea au fost respinse celelalte cereri.
    18. Aşadar, având în vedere cadrul procesual al ridicării excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aceasta urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, deoarece textul legal criticat nu are legătură cu soluţionarea cauzei, o eventuală constatare a neconstituţionalităţii acestuia neproducând niciun efect cu privire la litigiul în care excepţia a fost invocată, acest litigiu privind o hotărâre de constatare a perimării unei acţiuni. Prin urmare, condiţia relevanţei excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv a incidenţei textului de lege criticat în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei judecătoreşti, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepţiei de neconstituţionalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituţionalităţii textului de lege criticat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, paragraful 20, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014; Decizia nr. 712 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 24 noiembrie 2015, paragraful 19).
    19. Totodată, Curtea a subliniat în jurisprudenţa sa că o eventuală constatare a neconstituţionalităţii unui text de lege ca urmare a invocării unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite autorilor acesteia şi nu poate constitui doar un instrument de drept abstract. [...] Neconstituţionalitatea unei dispoziţii legale nu are numai o funcţie de prevenţie, ci şi una de reparaţie, întrucât ea vizează în primul rând situaţia concretă a cetăţeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30).
    20. Tot astfel, Curtea a mai reţinut că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu are un interes real, personal, în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepţiei nu ar schimba cu nimic situaţia acestuia, ci ar privi numai drepturile altor persoane (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 315 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 24 iulie 2014, paragraful 20).
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 322 pct. 9 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Nistor Isai Faur în Dosarul nr. 21.501/325/2016 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 aprilie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin


    ------

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice