Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Cătălin Andrei Amarandei în Dosarul nr. 7.548/99/2018* al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 774D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 10 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 7.548/99/2018*, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscalbugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Cătălin Andrei Amarandei într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind achitarea unor drepturi de pensie. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că Legea nr. 223/2015, lege organică, nu putea fi modificată prin ordonanţă de urgenţă. Sporul acordat în baza art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, potrivit căruia „Pensionarii militari decoraţi cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei“, este inclus în pensie şi, ca atare, supus plafonării prevăzute de art. 60 din Legea nr. 223/2015. Din acest motiv plafonarea exclude, în fapt, sporul prevăzut de art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995. Dar, în condiţiile în care sporul nu este acordat tuturor soldaţilor, acesta nu ar trebui să fie inclus în soldă şi, prin urmare, ar trebui acordat după stabilirea pensiei. În acest fel se înlătură un drept câştigat, aşa cum este ordinul „Meritul Militar“ clasele a III-a, a II-a şi I. În plus, se plafonează un drept câştigat, aşa cum este dreptul la pensie, fiind încălcat art. 115 alin. (6) din Constituţie. 6. Art. 60 din Legea nr. 223/2015 este contrar art. 53 din Constituţie. Plafonarea creează o inechitate evidentă prin raportare la aceleaşi categorii de persoane care au obţinut dreptul la pensie în perioada anterioară modificării legislative. Pensia militară este o garanţie socială şi nu reprezintă un privilegiu, ci o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special al profesiei militare pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au, fiindu-le interzise activităţi care să le aducă venituri suplimentare, de natură să le asigure posibilitatea efectivă de a avea o situaţie materială după pensionare la un nivel cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii, aşa cum a statuat Curtea Constituţională şi cu privire la alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu, cum ar fi magistraţii. 7. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă arată că modificarea adusă art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 la care se referă autorul excepţiei a fost operată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, şi nu prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018. Precizează că în preambulul ambelor ordonanţe de urgenţă Guvernul a oferit indicaţii menite să satisfacă exigenţele impuse de art. 115 alin. (4) din Constituţie. 8. Dreptul substanţial este reglementat prin Legea nr. 223/2015, iar prin modificările aduse legii s-a avut în vedere tocmai evitarea diferenţierii de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare şi/sau actualizare a pensiilor militare de stat. Legiuitorul poate modifica modalitatea de calcul al drepturilor de pensie. În acest sens, instanţa invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 736 din 24 octombrie 2006, nr. 289 din 4 mai 2017 şi nr. 349 din 22 mai 2018. În final, raportându-se la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, precizează că statul se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor sale în domeniul asigurărilor sociale. În plus, nu este rolul său de a verifica soluţii legislative mai adecvate pentru atingerea obiectivului de interes public urmărit, cu excepţia situaţiilor în care aprecierea autorităţilor este vădit lipsită de orice temei. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Guvernul arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, ordonanţele de urgenţă pot reglementa în domeniul legilor organice şi că legiuitorul se bucură de o libertate de apreciere considerabilă în ceea ce priveşte reglementarea pensiilor, inclusiv referitor la plafonarea acestora. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 84 pct. 2 din capitolul III al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018 de modificare a dispoziţiilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015 care, ulterior acestei modificări, au următorul conţinut: "(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăşi suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condiţiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăşi suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condiţiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenţia ratei medii anuale a inflaţiei, în aceleaşi condiţii, din operaţiunile de indexare anterioare.(4) Dispoziţiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător" 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 47 privind dreptul la pensie, ale art. 53 privind condiţiile în care poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi şi ale art. 115 alin. (6) referitor la condiţiile în care pot fi adoptate ordonanţele de urgenţă. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că a răspuns deja unor critici similare celor formulate de autorul acesteia, prin Decizia nr. 894 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 februarie 2022. Astfel, Curtea a reţinut că legiuitorul este în drept să configureze conţinutul dreptului la pensie, condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment. Stabilirea anumitor reguli de calcul al pensiei militare de stat şi a unui anumit plafon al pensiei militare de stat reprezintă opţiunea legiuitorului în materie, fără a încălca dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie. Intervenţia legiuitorului în stabilirea unui plafon al pensiilor militare de stat se înscrie în marja sa de apreciere, permisă de Constituţie, şi nu are semnificaţia restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, în sensul dispoziţiilor art. 53 din Constituţie. 16. În continuare, Curtea a statuat că interdicţia reglementării de către Guvern în domeniul legii organice priveşte numai ordonanţele Guvernului adoptate în baza unei legi speciale de abilitare, această interdicţie decurgând direct din textul constituţional. O asemenea limitare nu este prevăzută însă de alin. (4) al art. 115 din Constituţie referitor la ordonanţele de urgenţă, care nu reprezintă o varietate a ordonanţei emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci reprezintă un act normativ adoptat de Guvern în temeiul unei prevederi constituţionale, care îi permite acestuia, sub controlul strict al Parlamentului, să facă faţă unor situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. Aplicând aceste considerente în cauza respectivă, Curtea a constatat că modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 nu contravine exigenţelor constituţionale privind adoptarea ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului şi, nefiind identificată afectarea unor drepturi fundamentale, dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie nu sunt încălcate. 17. În final, Curtea a statuat că aspectele referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale criticate excedează controlului de constituţionalitate, fiind de competenţa instanţelor judecătoreşti. Astfel, Curtea a observat că, prin Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 14 octombrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a decis că „În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, pensionarii militari decoraţi cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“. 18. Având în vedere jurisprudenţa Curţii anterior prezentată, precum şi faptul că nu au intervenit elemente noi, de natură să impună reorientarea acesteia, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cătălin Andrei Amarandei în Dosarul nr. 7.548/99/2018* al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 84 pct. 2 din capitolul III al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene de modificare a art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 aprilie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează Marian Enache Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
