Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 38 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, în numele a 13 membri, în Dosarul nr. 24.081/3/2019* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 646D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 719D/2020, nr. 1.408D/2020 şi nr. 1.953D/2020, având ca obiect excepţii asemănătoare cu cea din Dosarul nr. 646D/2020, ridicate de Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“ în Dosarul nr. 24.094/3/2019* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, de Adrian Craita şi alţii, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 23.963/3/2019* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi de către Florin Gabriel Mocioalcă, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 473/3/2019 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal 4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor Curţii nr. 719D/2020, nr. 1.408D/2020 şi nr. 1.953D/2020 la Dosarul nr. 646D/2020. 6. Curtea, având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor Curţii nr. 719D/2020, nr. 1.408D/2020 şi nr. 1.953D/2020 la Dosarul nr. 646D/2020, care a fost primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale relevantă. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 8. Prin Încheierea din 22 mai 2020, pronunţată în Dosarul nr. 24.081/3/2019*, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 38 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, în numele a 13 membri, într-un litigiu având ca obiect drepturi salariale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 646D/2020. Instanţa a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, având în vedere că nu mai sunt în vigoare. 9. Prin Încheierea din 22 mai 2020, pronunţată în Dosarul nr. 24.094/3/2019*, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 şi ale art. 38 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legeacadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“ într-un litigiu având ca obiect drepturi salariale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 719D/2020. 10. Prin Încheierea din 9 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 23.963/3/2019*, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 şi ale art. 38 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Adrian Craita şi alţii, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, într-un litigiu având ca obiect drepturi salariale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.408D/2020. 11. Prin Încheierea din 20 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 473/3/2019, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008, ale art. 12 alin. (3) şi ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 şi ale art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Florin Gabriel Mocioalcă, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, într-un litigiu având ca obiect drepturi salariale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 719D/2020. 12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în prealabil, se menţionează că cele două texte criticate din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt inseparabile şi, ca atare, criticile de neconstituţionalitate le vizează deopotrivă. Astfel, autorii excepţiei consideră că se încalcă standardele de calitate a legii, deoarece art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 şi art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu menţionează valorile nominale/cuantumurile brute la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 şi, respectiv, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017 ale drepturilor salariale enumerate în art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017. De asemenea, amintesc că nici actele normative anterioare celor criticate nu au menţionat aceste valori. 13. Prevederile criticate din Legea-cadru nr. 330/2009 şi Legea-cadru nr. 153/2017 sunt contrare principiului securităţii juridice derivat din prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece au ultraactivat coeficienţii de ierarhizare şi valoarea de referinţă de 197,33 lei stabiliţi în anexa nr. 1, abrogată, la Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003, precum şi în art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008, ţinând cont că acest din urmă act normativ a fost definitiv respins prin Legea nr. 49/2012. Potrivit art. 64 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, abrogarea unei norme este definitivă, iar Curtea Constituţională a statuat că încălcarea normelor din această lege atrage încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie. Este invocată Decizia Curţii nr. 654 din 17 octombrie 2017, paragraful 40. 14. Art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 este contrar art. 73 alin. (3) lit. j), art. 1 alin. (4) şi art. 115 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, se arată că valoarea de referinţă sectorială de 197,33 lei, prevăzută de art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008, a fost ultraactivată printr-o serie de acte normative succesive care au amânat intrarea integrală în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 (care stabilea o valoare de referinţă sectorială de 705 lei) şi a Legii-cadru nr. 284/2010 (care stabilea o valoare de referinţă sectorială de 600 lei) şi că aceasta este o componentă a salariului poliţiştilor, salariu care ţine de statutul acestora şi, prin urmare, trebuie reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, sens în care se invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Or, Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 nu este lege organică şi, în consecinţă, aceasta contravine atât prevederilor art. 73 alin. (3) lit. j), cât şi celor ale art. 115 din Constituţie, în lumina cărora se poate reglementa într-un domeniu rezervat legii organice doar prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului. 15. De asemenea, se arată că întrucât Guvernul a interferat cu atribuţia de legiuitor organic a Parlamentului s-a încălcat şi art. 1 alin. (4) referitor la separaţia puterilor în stat. 16. Textele criticate produc efecte în litigiul dedus judecăţii şi după ieşirea din vigoare, deoarece, în baza lor, au fost ultraactivaţi coeficienţii de ierarhizare şi valoarea de referinţă din anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003. Constatarea neconstituţionalităţii acestor texte legale ar avea ca efect activarea coeficienţilor de ierarhizare din Legea-cadru nr. 330/2009 în beneficiul reclamanţilor, ţinând cont şi de împrejurarea că normele succesive ulterioare au amânat aplicarea coeficienţilor de ierarhizare şi a valorii de referinţă din Legea-cadru nr. 284/2010, respectiv din Legea-cadru nr. 153/2017, ultraactivând coeficienţii de ierarhizare şi valoarea de referinţă din legislaţia anterioară Legii-cadru nr. 284/2010. 17. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 646D/2020, consideră că normele juridice sunt clare, iar scopul reglementării este de a institui menţinerea unor valori de salarizare pe o perioadă determinată, cu excluderea valorilor de referinţă şi a coeficienţilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare, prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010. Cu alte cuvinte, chiar dacă nu se indică expres care sunt aceste valori, legiuitorul a fost clar în stabilirea conţinutului normei juridice, prin trimiterea la anexele prevăzute de legea-cadru, astfel încât destinatarii acesteia să înţeleagă conţinutul acestor dispoziţii legale. 18. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 719D/2020, arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, stabilirea principiilor şi a condiţiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuţiile exclusive ale legiuitorului, care are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. 19. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul Curţii nr. 1.408D/2020, arată că, pe cale de interpretare, pot fi stabilite subiectele principale ale raportului de serviciu al funcţionarului public poliţist. De asemenea, poate fi stabilit salariul brut, iar pentru calcularea acestuia nu este necesară menţionarea unei valori în actul normativ. Nu este încălcat nici principiul securităţii raporturilor juridice sau principiul separaţiei puterilor în stat. 20. Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia este neîntemeiată. Pe cale de interpretare pot fi stabilite subiectele principale ale raportului de serviciu al funcţionarului public poliţist. Salariile tuturor poliţiştilor au alt algoritm de calcul (solde), iar cuantumul final al unui salariu nu este sub nivelul minim al salariului stabilit de legislaţia în vigoare. De asemenea, principiul separaţiei puterilor în stat nu interzice delegarea de către Parlament către Guvern a abilităţii de a emite ordonanţe, iar accesul liber la justiţie nu este îngrădit, de vreme autorul excepţiei a avut posibilitatea de a introduce acţiunea în care a ridicat excepţia. Nu se încalcă nici principiul securităţii juridice. 21. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 22. Guvernul, în Dosarul Curţii nr. 646D/2020, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât nu se critică normele juridice, ci doar omisiuni ale acestora, legiferarea şi interpretarea normelor fiind atribuţii care, aşa cum rezultă din art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, depăşesc sfera de competenţă a Curţii Constituţionale, potrivit jurisprudenţei sale, de exemplu Decizia nr. 43 din 4 februarie 2014. 23. În Dosarul Curţii nr. 1.953D/2020, Guvernul arată că excepţia este neîntemeiată. Astfel, atât potrivit vechii legi care reglementa statutul funcţionarilor publici, respectiv Legea nr. 188/1999, cât şi conform Codului administrativ, care stabileşte cadrul juridic actual cu privire la această categorie de funcţionari, statutul acestora se referă la înfiinţarea funcţiilor publice, la clasificarea acestora, la condiţiile de ocupare, la modalitatea de exercitare a prerogativelor de putere publică, la managementul funcţiei publice, la cariera funcţionarilor publici. În ceea ce priveşte salarizarea acestora, se stabileşte doar că aceasta se face în conformitate cu prevederile legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În acest sens invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 172 din 24 martie 2016. Din cele de mai sus reiese că statutul juridic al unei categorii de personal este reprezentat de dispoziţiile de lege referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului juridic de muncă în care se află respectiva categorie. Rezultă, aşadar, că salarizarea nu este un element care ţine în mod intrinsec de statutul funcţiei publice, astfel încât să fie reglementat prin lege organică, salarizarea întregului personal bugetar, inclusiv cea a funcţionarilor publici, fiind reglementată în mod unitar, prin aceeaşi lege, în prezent Legea-cadru nr. 153/2017. 24. Cu referire la pretinsa încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat, susţine că puterea executivă are competenţa constituţională de a emite ordonanţe în temeiul unei legi de abilitare, în condiţiile art. 115 alin. (1) din Constituţie. Prin urmare, câtă vreme aceste condiţii sunt îndeplinite şi actul normativ în cauză nu conţine reglementări din domenii ce fac obiectul legii organice, Guvernul este în măsură să adopte astfel de acte. 25. De asemenea, şi critica realizată în raport cu art. 115 alin. (6) din Constituţie este neîntemeiată, deoarece obiectul excepţiei este reprezentat de prevederile unei ordonanţe simple, iar nu de prevederile unei ordonanţe de urgenţă. 26. Referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (3) şi ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 şi ale art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie, se arată că aceste prevederi nu fac trimitere la norme abrogate astfel încât să le repună în vigoare, ci conţin o reglementare de sine stătătoare cu privire la aplicarea etapizată a prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului plătit din fonduri publice. 27. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 28. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. l alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 29. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 31 ianuarie 2008, ale art. 12 alin. (3) şi ale art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 115/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, precum şi ale art. 38 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul cuprins: - Art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008: „(1) Începând cu data de 1 aprilie 2008, valoarea de referinţă sectorială pentru determinarea soldelor de funcţie şi grad ale personalului militar, potrivit prevederilor Legii nr. 138/1999, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea de referinţă sectorială în raport cu care se calculează salariile funcţionarilor publici cu statut special, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi valoarea de referinţă sectorială în baza căreia se calculează salariile funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2006, cu modificările ulterioare, se stabilesc la 193,4694 lei. (2) Începând cu data de 1 octombrie 2008, valoarea de referinţă sectorială prevăzută la alin. (1) devine 197,3387 lei. (3) Soldele de funcţie şi de grad ale personalului militar, respectiv salariile pentru funcţia îndeplinită şi pentru gradul profesional deţinut de funcţionarii publici cu statut special, calculate potrivit alin. (1) şi (2), vor fi întregite la un leu, în favoarea personalului.“; – Art. 12 alin. (3) din Legea-cadru nr. 330/2009: „În anul 2010, salariile, soldele şi indemnizaţiile lunare de încadrare se stabilesc potrivit art. 30 alin. (5), fără a fi utilizaţi coeficienţii de ierarhizare prevăzuţi în anexele la prezenta lege.“; – Art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009: „(5) În anul 2010, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 îşi va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel: a) noul salariu de bază, solda funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţia lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege; b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţiei lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.“; – Art. 1 alin. (1) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017: „În perioada 1 martie-31 decembrie 2017, se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.“; – Art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017: „Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.“; – Art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017: „Începând cu data de 1 iulie 2017: a) se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii“. 30. Curtea reţine că, deşi Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 a fost abrogată, începând cu 1 ianuarie 2010, de Legea-cadru nr. 330/2009, prevederile criticate din conţinutul acesteia pot face obiect al controlului de constituţionalitate, având în vedere cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011. 31. Potrivit autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul securităţii, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici, art. 1 alin. (4) referitor la separaţia puterilor în stat şi art. 115 alin. (1) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor. 32. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 au mai fost examinate, din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 217 din 30 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 19 iulie 2021, paragrafele 19-21, Curtea, în esenţă, a reamintit că aspectele esenţiale ce vizează cele trei elemente - naşterea, executarea şi încetarea - ale raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici se referă în mod intrinsec la statutul acestora, statut care este reglementat prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. Aceste aspecte constituie obiectul de reglementare al Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002. În schimb, obiectul de reglementare al Ordonanţei Guvernului nr. 8/2008 vizează aspecte distincte, care ţin de salarizarea poliţiştilor. Prin urmare, legiferarea de către Guvern prin ordonanţe simple în materia salarizării poliţiştilor nu este contrară art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, potrivit căruia „Prin lege organică se reglementează: (...) statutul funcţionarilor publici;“, şi nici art. 115 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit căruia „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.“. Distinct de cele reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 217 din 30 martie 2021, precitată, se constată că nici principiul separaţiei puterilor în stat nu este încălcat de către Guvern, având în vedere că acţiunea sa legislativă prin adoptarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2008 nu este contrară textelor constituţionale anterior menţionate. 33. Cu referire la critica adusă prevederilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, se constată, în prealabil, că acestea, în mod similar cu prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscalbugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 din 22 decembrie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, instituie o măsură de „îngheţare“ pentru o perioadă determinată a unor categorii de drepturi salariale, respectiv a salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară, precum şi a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice. Astfel, dacă art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 a „îngheţat“ aceste drepturi pentru intervalul ianuarie - februarie 2017 la nivelul lor din decembrie 2016, textul criticat în cauza de faţă lea „îngheţat“ la nivelul acestora din februarie 2017. În esenţă, deci, cele două texte normative au conţinut similar, singura deosebire constând în intervalul de aplicare a măsurilor pe care le instituie. 34. Prin Decizia nr. 217 din 30 martie 2021, paragraful 23, anterior menţionată, Curtea a analizat şi constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016. Astfel, Curtea a reţinut că acestea clarifică pentru perioada ianuarie-februarie 2017, respectiv de la intrarea lor în vigoare, situaţia drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, prevăzând că salariile funcţiei de bază se menţin la acelaşi nivel cu cel din luna decembrie 2016. Astfel, textul de lege criticat nu face trimitere la acte normative abrogate şi nu are semnificaţia repunerii în vigoare a acestor acte. Aşadar, modalitatea de normare prevăzută de textul de lege criticat este diferită de cea analizată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 7 martie 2018, paragraful 42, prin care s-au analizat dispoziţii de lege care făceau trimitere la norme anterior abrogate şi prin care s-a statuat că prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziţie legală care nu mai este în vigoare încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. Prin urmare, considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate în prezenta cauză. În concluzie, a arătat Curtea, prin dispoziţiile de lege criticate, legiuitorul normează un conţinut clar şi predictibil, care întruneşte exigenţele de claritate, previzibilitate şi accesibilitate care intră în conţinutul principiului legalităţii consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie (a se vedea, în acelaşi sens, Decizia nr. 627 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2021, paragraful 50). Astfel, textul de lege criticat prevede foarte clar că se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2016 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice şi că nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010. 35. Ţinând seama de faptul că şi art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 este criticat pentru motive similare pentru care a fost criticat art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, considerentele Curţii anterior redate sunt aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză. De altfel, întrucât şi art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 este criticat pentru aceleaşi motive pentru care este criticat art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, aceste considerente sunt deopotrivă valabile şi în privinţa art. 38 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. 36. În sfârşit, cu referire la critica adusă art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi art. 12 alin. (3) şi art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009, se observă că, în esenţă, prin aceasta se solicită aplicarea celor reţinute de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017, paragraful 42, în sensul că prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziţie legală care nu mai este în vigoare se încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie referitor la claritatea şi previzibilitatea actelor normative. Dar, spre deosebire de norma juridică „sancţionată“ de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017, care făcea trimitere în mod expres la o altă normă juridică ieşită din vigoare, art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi art. 12 alin. (3) şi art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 nu fac trimitere expresă la nicio altă normă juridică şi, implicit, nici la o normă ieşită din vigoare. 37. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, în numele a 13 membri, în Dosarul nr. 24.081/3/2019* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, de Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“ în Dosarul nr. 24.094/3/2019* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, de Adrian Craita şi alţii, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 23.963/3/2019* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi de către Florin Gabriel Mocioalcă, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, în Dosarul nr. 473/3/2019 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, ale art. 12 alin. (3) şi ale art. 30 alin. (5) din Legeacadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 38 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 aprilie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează Marian Enache Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
