Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 220 din 16 iunie 2025 referitoare la sumele reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 220 din 16 iunie 2025 referitoare la sumele reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 761 din 14 august 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.743/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Beatrice Ioana│- judecător la Secţia I│
│Nestor        │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristina      │- judecător la Secţia I│
│Truţescu      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- judecător la Secţia I│
│Ponea         │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Maricel       │- judecător la Secţia I│
│Nechita       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mihaela       │- judecător la Secţia I│
│Glodeanu      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Minodora      │- judecător la Secţia a│
│Condoiu       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Valentina     │- judecător la Secţia a│
│Vrabie        │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ruxandra      │- judecător la Secţia a│
│Monica Duţă   │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ianina        │- judecător la Secţia a│
│Blandiana     │II-a civilă            │
│Grădinaru     │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Maria  │- judecător la Secţia a│
│Zarafiu       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Alina Pohrib  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Doina Vişan   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Mihaela│- judecător la Secţia  │
│Voinescu      │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mădălina-Elena│- judecător la Secţia  │
│Vladu-Crevon  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mihnea Adrian │- judecător la Secţia  │
│Tănase        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.743/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Georgiana Toader, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 36.210/3/2022.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, nefiind formulate puncte de vedere.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizărilor în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularii şi obiectul sesizării
    7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 36.210/3/2022, a dispus, prin Încheierea din 22 octombrie 2024, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
    "1. Dacă pentru drepturile care formează obiectul acţiunii este datorată contravaloarea inflaţiei şi, în caz afirmativ, pentru ce interval, respectiv de la data la care sumele reprezentând CASS au fost reţinute până la data la care acestea au fost restituite sau pentru un alt interval?
2. Dacă pentru aceste sume reprezentând CASS, care au fost reţinute şi în privinţa cărora s-a dispus restituirea ca efect al deciziei Curţii Constituţionale, dar şi eşalonarea restituirii prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2023, este datorată dobândă şi, în caz afirmativ, pentru ce interval şi ce tip de dobândă, respectiv dobândă moratorie sau penalizatoare?"

    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 26 noiembrie 2024, cu nr. 2.743/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 16 iunie 2025.

    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării
    9. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2023 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu completări prin Legea nr. 391/2023:
    Art. 1 alin. (1): „Sumele reţinute din veniturile din pensii realizate de persoanele fizice, cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate de la data de 1 ianuarie 2022 până la data de 27 decembrie 2022 inclusiv, se restituie lunar în perioada 1 martie 2023-28 februarie 2024, după recalcularea venitului impozabil corespunzător lunilor pentru care se efectuează restituirea, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi reţinerea diferenţelor de impozit pe venit datorate.“
    Art. 1 alin. (2): „Diferenţele de impozit pe venit se calculează separat faţă de impozitul aferent drepturilor lunii curente, se reţin la data efectuării plăţii sumelor prevăzute la alin. (1), se plătesc şi se declară până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata, prin depunerea declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate.“
    Art. 1 alin. (3): „Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi sumelor reţinute cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate din pensiile private, respectiv pensiile facultative, pentru partea care depăşeşte suma lunară de 4.000 de lei.“
    Art. 1 alin. (4): „Procedura de plată eşalonată prevăzută la alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 28 decembrie 2022-1 martie 2023.“
    Art. 1 alin. (5): „În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.“
    Art. 1 alin. (6): „Prin excepţie de la prevederile alin. (1), sumele reţinute din veniturile din pensii cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate, de la data de 1 ianuarie 2022 până la data de 27 decembrie 2022 inclusiv, nu se restituie persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost stabilite şi indexate potrivit prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv cărora li se aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi cărora, în urma reţinerii acestor sume, nu le-au fost diminuate cuantumurile nete ale pensiei aflate în plată în anul 2022.“
    Art. 1 alin. (7): „Sumele aferente contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate prevăzute la alin. (6) care sunt restituite caselor de pensii sectoriale de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în contul prevăzut la art. 2 alin. (3) lit. a) se virează la bugetul de stat, în conturile de cheltuieli bugetare ale ordonatorilor de credite din care acestea au fost acordate, potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 2 zile lucrătoare de la încasarea acestora în contul analitic deschis în cadrul contului «Sume de mandat şi în depozit» la unităţile Trezoreriei Statului.“

    10. Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar
    Art. 1 alin. (2): „Dobânda datorată de debitorul obligaţiei de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenţei obligaţiei, este denumită dobândă remuneratorie.“
    Art. 1 alin. (3): „Dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea obligaţiei respective la scadenţă este denumită dobândă penalizatoare.“

    11. Codul civil:
    Art. 1.535 alin. (1): „În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic.“
    Art. 1.535 alin. (2): „Dacă, înainte de scadenţă, debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legală, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadenţă.“
    Art. 1.535 alin. (3): „Dacă nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legală, creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale, la daune-interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit.“

    III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept
    12. Reclamanţii au solicitat, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, obligarea pârâtei la restituirea sumelor reţinute pentru perioada 1 ianuarie 2022 - data sistării colectării, în baza art. XXIV pct. 11-14 şi 16-19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, sume actualizate cu indicele de inflaţie aplicabil la data plăţii efective, şi la plata contravalorii dobânzii legale de la data la care fiecare dintre aceste contribuţii au fost reţinute până la data efectivei lor restituiri.
    13. La un termen ulterior de judecată în faţa Tribunalului Bucureşti, după apariţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2023, reclamanţii au renunţat la pretenţia constând în restituirea sumelor reţinute cu titlu de contribuţie de asigurări sociale de sănătate, dar au arătat că înţeleg să stăruie în ceea ce priveşte actualizarea sumelor datorate şi în privinţa cărora Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2023 a dispus restituirea eşalonată, precum şi în privinţa obligării pârâtei la plata contravalorii dobânzii legale aferente aceloraşi sume.
    14. Prin sentinţa apelată a fost admisă, în parte, acţiunea şi a fost obligată pârâta să plătească sumele de bani reprezentând actualizarea cu indicele de inflaţie a diferenţelor de drepturi de pensie rezultate în urma recalculării pensiei fără reţinerea procentului de 10% din asigurările sociale şi de stat, de la data scadenţei fiecărui drept de pensie şi până la data de 20 decembrie 2022, şi sumele de bani reprezentând dobânda legală penalizatoare de la data de 21 decembrie 2022 şi până la data plăţii efective a sumelor de bani reţinute anterior cu titlu de contribuţie de asigurări sociale de sănătate.
    15. Instanţa de fond a apreciat, în privinţa actualizării, data de 20 decembrie 2022 (ce reprezintă ziua anterioară sesizării, de către reclamanţi, a Tribunalului Bucureşti) ca punct final al acestei perioade de actualizare, deşi plata urma a fi făcută, în aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2023, ulterior acestei date de 20 decembrie 2022, iar fenomenul inflaţionist a continuat să se manifeste şi după această dată, iar, în privinţa dobânzii legale penalizatoare, data de 21 decembrie 2022 (respectiv data sesizării Tribunalului Bucureşti de către reclamanţi) ca fiind data de debut al calculării contravalorii dobânzii legale penalizatoare.
    16. Împotriva sentinţei, ambele părţi, atât reclamanţii, cât şi pârâta, au declarat apel.
    17. Prin cererea de apel, pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a criticat aspecte referitoare la netemeinicia pretenţiilor aferente petitului principal, dar şi acordarea debitelor accesorii, susţinând că actualizarea debitului principal şi acordarea dobânzii nu ar avea temei legal faţă de conţinutul special al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2023, în timp ce reclamanţii au criticat intervalul de acordare, de către instanţa de fond, a dobânzii legale şi a perioadei pentru care a fost dispusă actualizarea.
    18. La termenul de judecată din 22 octombrie 2024, Curtea a pus în discuţia părţilor aspectele legate de oportunitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    19. Prin Încheierea de şedinţă pronunţată la 22 octombrie 2024, sesizarea a fost considerată admisibilă şi, în temeiul dispoziţiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecăţii.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii
    20. Instanţa de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu dispoziţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    V. Punctul de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    21. Apelanta-pârâtă Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a arătat, prin notele scrise depuse la dosar la data de 17 octombrie 2024, că nu se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nefiind incidente în cauză dispoziţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    VI. Punctul de vedere ale completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    22. Completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei şi-a exprimat punctul de vedere asupra chestiunilor de drept supuse dezlegării, în sensul că sunt datorate actualizarea sumelor reţinute şi supuse restituirii, precum şi dobânda legală penalizatoare de la data la care au fost realizate reţinerile până la data la care sumele sunt efectiv restituite, lunar, conform eşalonării prevăzute de art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2023.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale
    23. Din răspunsurile primite a rezultat existenţa unei practici judiciare semnificative în care a fost îmbrăţişată o orientare jurisprudenţială cvasiunanimă în sensul că se restituie sumele reţinute cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate din drepturile de pensie începând cu data de 1 ianuarie 2022 până la data încetării reţinerilor, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2023 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate, sume actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective.
    24. Totodată, a rezultat că pentru sumele reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate, care au fost reţinute şi în privinţa cărora s-au dispus restituirea ca efect al deciziei Curţii Constituţionale, dar şi eşalonarea restituirii prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2023, este datorată dobândă legală penalizatoare calculată asupra debitului începând cu data fiecărei reţineri lunare până la data restituirii efective.
    25. Această orientare jurisprudenţială se regăseşte la nivelul curţilor de apel Alba Iulia, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi şi Piteşti.
    26. Curtea de Apel Oradea a comunicat că la nivelul Secţiei I din cadrul Tribunalului Bihor orientarea practicii judiciare nu este unitară, fiind în sensul că pentru drepturile care formează obiectul acţiunii este datorată contravaloarea inflaţiei, pe de o parte, cu acordarea acesteia de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei Curţii Constituţionale.
    27. De asemenea, în ceea ce priveşte cea de-a doua problemă de drept, practica judiciară este în sensul că este datorată dobânda moratorie, pe de o parte, cu acordarea acesteia de la data reţinerii sumelor reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate, iar, pe de altă parte, cu acordarea acesteia de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei Curţii Constituţionale.
    28. Opinia magistraţilor din cadrul Tribunalului Ialomiţa a fost în sensul că nu se justifică acordarea dobânzii penalizatoare şi actualizarea sumelor cu indicele de inflaţie, întrucât prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2023 nu s-a prevăzut acordarea acestor sume.

    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    29. Potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 650/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1262 din 28 decembrie 2022, s-a constatat că dispoziţiile art. XXIV pct. 11 [cu referire la art. 153 alin. (1) lit. f^2)], pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) sintagma „de până la suma de 4.000 lei lunar inclusiv“], pct. 13 [cu referire la art. 155 alin. (1) lit. a^1)], pct. 14 [cu referire la sintagma „venituri din pensii“ din cuprinsul titlului secţiunii a 3-a din capitolul III al titlului V „Contribuţii sociale obligatorii“], pct. 16 [cu referire la art. 157^3], pct. 17 [cu referire la sintagma „precum şi al veniturilor din pensii“ din cuprinsul titlului secţiunii a 4-a din capitolul III al titlului V „Contribuţii sociale obligatorii“], pct. 18 [cu referire la art. 168 alin. (1) în privinţa trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f^2), alin. (5) în privinţa trimiterii la art. 157^3 şi alin. (7^1)] şi pct. 19 [cu referire la alin. (1) lit. a) în privinţa trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f^2)] şi ale art. XXV alin. (1) lit. c) [cu referire la pct. 12, 13, 16, 18 în privinţa alin. (1) şi (5) ale art. 168 şi pct. 19] din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt neconstituţionale. În urma acestei decizii a fost emisă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2023, potrivit căreia la art. 1 se stipulează că „Sumele reţinute din veniturile din pensii realizate de persoanele fizice, cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate de la data de 1 ianuarie 2022 până la data de 27 decembrie 2022 inclusiv, se restituie lunar în perioada 1 martie 2023-28 februarie 2024, după recalcularea venitului impozabil corespunzător lunilor pentru care se efectuează restituirea, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi reţinerea diferenţelor de impozit pe venit datorate.“

    IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    30. Prin Decizia nr. 75/2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept s-a statuat că: „În condiţiile în care datoria eşalonată (...) este plătită după scadenţă, debitorul datorează, după această dată şi până la plata efectivă, dobânzi penalizatoare, aşa cum prevede art. 1 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011. Doar în acest mod se poate realiza o deplină şi legală reparare a prejudiciului suferit de salariat. Evaluarea prejudiciului constând în beneficiul nerealizat (lucrum cessans) decurge din lege, fiind opţiunea legiuitorului să stabilească valori diferite pentru perioada anterioară scadenţei şi, respectiv, pentru perioada ulterioară acesteia.“
    31. Prin Decizia nr. 2/2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii s-a statuat că actualizarea reprezintă o reparaţie parţială, menită să repare prejudiciul efectiv suferit (damnum emergens), principiul reparării integrale a prejudiciului suferit de creditor, ca efect al executării eşalonate a titlurilor executorii, impune şi remedierea celui de-al doilea element constitutiv al prejudiciului, prin acordarea beneficiului de care a fost lipsit (lucrum cessans), respectiv daune-interese moratorii, sub forma dobânzii legale.

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    32. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    33. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    34. Domeniul de reglementare al acestui act normativ este prevăzut expres prin dispoziţiile art. 1, ordonanţa aplicându-se în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, precum şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze.
    35. În consecinţă, prevederile ordonanţei se aplică cu prioritate în raport cu dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa cu prevederile dreptului comun, cuprinse în Codul de procedură civilă, astfel cum se statuează expres prin art. 4 din ordonanţă, conform căruia „dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi cu celelalte reglementări aplicabile în materie“.
    36. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, „Dacă, în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
    37. Procedura de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii de admisibilitate a sesizării:
    - existenţa unei cauze în curs de judecată, în primă instanţă sau în calea de atac;
    – cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze, respectiv litigiul să vizeze stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice;
    – existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei;
    – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    38. Prima condiţie este îndeplinită, deoarece cauza în cadrul căreia a fost formulată sesizarea se află în curs de judecată, în calea de atac a apelului, la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    39. Este îndeplinită şi a doua condiţie, întrucât cauza are ca obiect stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, apelanţii-reclamanţi urmărind recuperarea sumelor reţinute cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate pentru partea din pensii care depăşea valoarea de 4.000 lei, precum şi actualizarea sumelor şi obligarea pârâtei la plata contravalorii dobânzii aferente acestor sume.
    40. Nu este îndeplinită însă a treia condiţie de admisibilitate ce vizează existenţa unei chestiuni de drept, care ar putea face obiect al sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.
    41. În cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu se defineşte noţiunea „chestiune de drept“, însă lămurirea acesteia se va face ţinând seama de principiile prezentate de legiuitorul delegat în preambulul ordonanţei şi de necesitatea completării, conform art. 4 din ordonanţă, dispoziţiilor speciale ale acesteia cu prevederile dreptului comun, cuprinse în Codul de procedură civilă, şi cu jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dată în interpretarea prevederilor de drept comun, jurisprudenţă care a dezvoltat noţiunea autonomă a „chestiunii de drept“, susceptibilă de interpretare pe calea mecanismului hotărârii prealabile.
    42. În preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, alături de alte principii prezentate, legiuitorul delegat a înţeles să ţină seama de „configuraţia actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi de efectul obligativităţii hotărârii pe care o pronunţă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în deplin acord cu îndatorirea sa constituţională de asigurare a aplicării şi interpretării unitare a legii de către toate instanţele judecătoreşti din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influenţa pozitiv activitatea instanţelor judecătoreşti, „în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“.
    43. Astfel fiind, reiese neîndoielnic ideea că procedura specială prevăzută de ordonanţă prezintă caracteristicile esenţiale ale procedurii pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, aşa cum aceasta este reglementată de dispoziţiile de drept comun din art. 519-521 din Codul de procedură civilă, la care se adaugă diferenţele specifice menţionate expres în conţinutul dispoziţiilor ordonanţei.
    44. Mai mult, spre deosebire de dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă care folosesc noţiunea de „chestiune de drept“, în preambulul ordonanţei, legiuitorul delegat foloseşte sintagma „chestiuni dificile de drept“, dorind să sublinieze astfel că doar chestiunile cu un anumit grad de dificultate în drept (şi nu orice chestiuni de drept) sunt cele care pot fi obiectul procedurii speciale reglementate de ordonanţă, în acord cu întreaga jurisprudenţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dezvoltată începând cu anul 2013, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, care a instituit acest mecanism de unificare a priori a jurisprudenţei instanţelor naţionale.
    45. Raţiunea instituirii condiţiilor formale anterior arătate ale sesizării constă în asigurarea îndeplinirii scopului pentru care a fost introdus acest mecanism procedural, respectiv uniformizarea jurisprudenţei şi asigurarea predictibilităţii acesteia, fără ca folosirea sa să genereze suspendarea nejustificată a judecării unei cauze, printr-o interpretare arbitrară a necesităţii declanşării procedurii de către instanţa de judecată, cu consecinţa prelungirii nejustificate a duratei procesului civil şi, din această perspectivă, a afectării dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    46. În consecinţă, art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu instituie în sarcina instanţelor specializate în materia prevăzută de art. 1 din ordonanţă obligaţia de a declanşa mecanismul pronunţării unei hotărâri prealabile în orice situaţie în care este identificată o chestiune de drept ce nu a primit o rezolvare de principiu din partea instanţei supreme, ci numai în acele cazuri în care chestiunea de drept în discuţie reflectă acele trăsături, cu excepţia caracterului noutăţii, pe care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept le-a subliniat în mod constant în jurisprudenţa dezvoltată în aplicarea dispoziţiilor art. 519-521 din Codul de procedură civilă, cu care ordonanţa se completează.
    47. În situaţia contrară, s-ar ajunge la o delegare, nepermisă, a funcţiei jurisdicţionale a judecătorului cauzei în favoarea instanţei supreme, chemată astfel, nu să dea dezlegări de principiu asupra unor chestiuni de drept dificile, ci să dea rezolvare unor raporturi juridice concrete, aplicând norma de drept asupra situaţiilor factuale punctuale.
    48. În ceea ce priveşte cerinţa existenţei unei chestiuni de drept reale, dificile, în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au reţinut următoarele:
    - chestiunea de drept care necesită cu pregnanţă a fi lămurită prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii (Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015; Decizia nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016; Decizia nr. 62 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 9 octombrie 2017; Decizia nr. 18 din 5 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 17 aprilie 2018; Decizia nr. 34 din 24 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 7 iulie 2021, paragraful 59; Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021, paragraful 46; Decizia nr. 50 din 14 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021, paragraful 41; Decizia nr. 74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021, paragraful 42);
    – chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să fie o chestiune care ridică serioase dificultăţi de interpretare a unor dispoziţii legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, iar nu realizarea unor operaţiuni de interpretare şi aplicare a unui text de lege în raport cu circumstanţele particulare ce caracterizează fiecare litigiu ori existenţa unor simple obstacole care ar putea fi înlăturate printr-o reflexie mai aprofundată a judecătorului cauzei (Decizia nr. 9 din 20 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 10 aprilie 2017, paragrafele 62 şi 65; Decizia nr. 62 din 24 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 30 octombrie 2018, paragraful 37; Decizia nr. 34 din 24 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 7 iulie 2021, paragraful 61; Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021, paragraful 37);
    – pentru a ne afla în prezenţa unei veritabile chestiuni de drept, caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum şi dificultatea completului în a-şi însuşi o anumită interpretare trebuie să fie reflectate în încheierea de sesizare, care trebuie să fie motivată, aptă să releve reflecţia asupra diferitelor variante de interpretare posibile, cu argumentele aferente, şi de o manieră în care să se întrevadă explicit pragul de dificultate al întrebării şi în ce măsură aceasta depăşeşte obligaţia ordinară a instanţei de a interpreta şi aplica legea în cadrul soluţionării unui litigiu, întrucât simpla dilemă cu privire la sensul unei norme de drept nu poate constitui temei pentru declanşarea mecanismului hotărârii prealabile (Decizia nr. 2 din 22 ianuarie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 februarie 2018, paragraful 42; Decizia nr. 62 din 24 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 30 octombrie 2018, paragrafele 38, 39 şi 41; Decizia nr. 32 din 30 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 26 iunie 2020, paragraful 50; Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021, paragraful 37; Decizia nr. 50 din 14 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 3 septembrie 2021, paragraful 41; Decizia nr. 74 din 18 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1174 din 13 decembrie 2021, paragraful 42). Sub acest aspect, s-a reţinut că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu se substituie atributului fundamental al instanţelor, de interpretare şi aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităţilor ori dificultăţilor unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021, paragraful 46).

    49. Cu privire la sesizarea Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată nu îndeplineşte cerinţa de a reprezenta o veritabilă chestiune de drept, în sensul celor anterior enunţate, nefiind dedusă dintr-un text de lege incomplet sau neclar, susceptibil de interpretări contradictorii, de natură a fi supusă dezlegării în cadrul procedurii hotărârii prealabile.
    50. Prin încheierea de sesizare, instanţa de trimitere formulează următoarele întrebări:
    "1. Dacă pentru drepturile care formează obiectul acţiunii este datorată contravaloarea inflaţiei şi, în caz afirmativ, pentru ce interval, respectiv de la data la care sumele reprezentând CASS au fost reţinute până la data la care acestea au fost restituite sau pentru un alt interval?
2. Dacă pentru aceste sume reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate, care au fost reţinute şi în privinţa cărora s-a dispus restituirea ca efect al deciziei Curţii Constituţionale, dar şi eşalonarea restituirii prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2023, este datorată dobândă şi, în caz afirmativ, pentru ce interval şi ce tip de dobândă, respectiv dobândă moratorie sau penalizatoare?, susţinând că problema de drept care reflectă şi dificultatea sa stă în apariţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2023, prin care s-a dispus în privinţa restituirii eşalonate a CASS reţinute, în acest act normativ neprevăzându-se nimic referitor la actualizarea sumelor de bani în privinţa cărora s-a legiferat restituirea eşalonată şi la acordarea dobânzii legale, astfel că pornind de la această modalitate de legiferare, instituţiile care au obligaţia restituirii susţin faptul că nu pot fi obligate la ceea ce legea, printr-un act normativ care priveşte chiar pretenţiile deduse judecăţii, nu prevede cu privire la respectivele pretenţii. Distinct de această chestiune a datorării/nedatorării contravalorii dobânzii legale şi a actualizării debitului principal, a arătat că în cauză prezintă relevanţă şi perioada pentru care aceste două tipuri de debite accesorii ar trebui calculate."

    51. Răspunsurile transmise de instanţele consultate relevă o abordare cvasiunitară cu privire la aceste chestiuni de drept, fiind conturată o opinie consolidată la nivel naţional, în sensul exprimat şi de către autorul sesizării.
    52. Or, chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziţii legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare sau că şi-ar putea extinde efectele după data abrogării lui (prin ultraactivitate), fie că ar intra în coliziune cu principii fundamentale ale dreptului.
    53. Ceea ce este definitoriu pentru această procedură este deci dezlegarea de principiu pe care o poate da instanţa supremă în legătură cu sensul normei de drept, cu cea mai adecvată interpretare a lui, atunci când este susceptibil de mai multe înţelesuri, astfel încât ulterior, printr-o aplicare corespunzătoare din partea instanţelor, jurisprudenţa să capete coerenţă şi unitate.
    54. Este vorba, aşadar, despre o interpretare în drept cu caracter de principiu asupra unei norme legale (îndoielnică, neclară), stabilită ca incidentă cauzei de către instanţa de trimitere, aptă să ducă la dezlegarea raportului litigios, iar nu de interpretarea, în concret, a acestei norme de către instanţa supremă, căreia ulterior instanţa de trimitere să îi facă aplicare punctuală la speţă, întrucât nu acesta este scopul mecanismului instituit prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    55. În cauză nu este identificată o problemă de drept care să necesite promovarea acestui mecanism de unificare a practicii, instanţa de trimitere limitându-se la a reda obiectul cererii de chemare în judecată.
    56. Concluzionând, noţiunii de „chestiune de drept“ nu îi poate fi subsumat obiectul cererii de chemare în judecată şi nu se poate cere instanţei supreme dezlegarea sa în cadrul procedurii întrebării prealabile, întrucât, în acest caz, „dezlegarea“ ar semnifica chiar „soluţionarea fondului“, ceea ce legea nu permite în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare.
    57. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu se substituie atributului fundamental al instanţelor judecătoreşti de interpretare şi aplicare a legii în cauzele deduse judecăţii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităţilor ori dificultăţilor întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021).
    58. În atare situaţie, nefiind întrunită cerinţa unei chestiuni de drept, nu se poate reţine admisibilitatea accesării mecanismului de unificare a practicii judiciare.

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 36.210/3/2022, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
    "1. dacă pentru drepturile care formează obiectul acţiunii este datorată contravaloarea inflaţiei şi, în caz afirmativ, pentru ce interval, respectiv de la data la care sumele reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate au fost reţinute până la data la care acestea au fost restituite sau pentru un alt interval?
2. dacă pentru aceste sume reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate, care au fost reţinute şi în privinţa cărora s-a dispus restituirea ca efect al Deciziei nr. 650 din 15 decembrie 2022 a Curţii Constituţionale, dar şi eşalonarea restituirii prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2023 privind stabilirea unor măsuri de restituire a unor contribuţii de asigurări sociale de sănătate, este datorată dobândă şi, în caz afirmativ, pentru ce interval şi ce tip de dobândă, respectiv dobândă moratorie sau penalizatoare?"

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 iunie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Georgiana Toader

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 220 din 16 iunie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 220 din 16 iunie 2025 referitoare la sumele reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 220 din 16 iunie 2025 referitoare la sumele reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate