Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 219 din 30 martie 2021  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 219 din 30 martie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 615 din 22 iunie 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Mirela Daniela Tănase în Dosarul nr. 2.231/1/2017/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.618D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Inspecţia Judiciară a depus la dosar note scrise prin care solicită judecarea în lipsă şi respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care arată, în esenţă, că aspectele esenţiale ale procedurii disciplinare în cazul magistraţilor sunt prevăzute în Legea nr. 317/2004, care reglementează în detaliu atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Inspecţiei Judiciare în cadrul răspunderii disciplinare a magistraţilor, precum şi etapele procedurii disciplinare.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 21 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.231/1/2017/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de recurenta-pârâtă Mirela Daniela Tănase, procuror, în cadrul acţiunii având ca obiect soluţionarea recursului declarat împotriva Hotărârii nr. 6P din 26 mai 2017 a Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori în materie disciplinară, prin care s-a admis în parte acţiunea disciplinară.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor art. 134 alin. (2) din Constituţie, deoarece legiuitorul are obligaţia de a reglementa prin lege organică procedura răspunderii disciplinare a magistratului, începând cu actul de sesizare şi până la pronunţarea Consiliului Superior al Magistraturii. Însă, în aplicarea prevederilor de lege criticate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 1.027 din 15 noiembrie 2012 pentru aprobarea Regulamentului privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 29 noiembrie 2012, norme care însă nu se regăsesc, aşa cum ar fi fost firesc, în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează statutul magistratului, respectiv răspunderea disciplinară. Fiind evident că noţiunea „lucrări de inspecţie“ include lucrările necesare pentru exercitarea acţiunii disciplinare, se susţine că legiuitorul a încălcat prevederile constituţionale invocate. Legea nr. 303/2004 reglementează răspunderea magistraţilor în titlul IV, stabilind faptele care constituie abateri disciplinare, formele de vinovăţie, sancţiunile care se pot aplica magistraţilor şi organul care aplică sancţiunile - Consiliul Superior al Magistraturii.
    6. Se mai susţine că, delegând atributul de stabilire a procedurii de sancţionare, legiuitorul a încălcat şi prevederile art. 1 alin. (4) din Constituţie, privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat (prin delegarea unei competenţe ce aparţine în exclusivitate legiuitorului către o altă autoritate), precum şi dispoziţiile art. 1 alin. (5), în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii. În acest sens, instanţa de contencios constituţional a sancţionat deja în jurisprudenţa sa delegarea de reglementare dată prin lege către alte autorităţi decât cele legiuitoare în chestiuni privind statutul acestora, cu referire specială la reglementarea procedurii şi sancţionării şi la evaluarea performanţelor profesionale, sens în care se invocă deciziile nr. 392 din 2 iulie 2014, nr. 803 din 24 noiembrie 2015 şi nr. 109 din 8 martie 2018.
    7. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate mai arată că Legea nr. 317/2004 conţine mai multe norme referitoare la procedura sancţionării judecătorilor şi procurorilor, dar aceste norme nu sunt cuprinse în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ci în Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Dar, dincolo de această chestiune ce ţine de tehnica legislativă, cu un anumit impact asupra calităţii legii, se susţine că normele sunt incomplete, deoarece nu reglementează: reguli esenţiale privind dreptul la apărare în cursul cercetării disciplinare; eventuale căi de atac împotriva actelor de începere a cercetării disciplinare, deşi consecinţa este gravă, deoarece îl îndepărtează pe judecător/procuror de la activitatea sa de bază şi îi produc preocupări noi; modalităţile de rezolvare a situaţiilor de incompatibilitate sau de lipsă de părtinire a inspectorilor judiciari; sancţiunea actelor de cercetare disciplinară efectuate cu încălcarea procedurii. În concluzie, completarea normelor din lege cu norme regulamentare care să acopere aspectele enunţate este contrară dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi (5) şi ale art. 134 alin. (2) din Constituţie.
    8. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători şi-a exprimat opinia în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate, considerând că acestea conferă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii atribuţia de a reglementa numai activitatea cu caracter administrativ desfăşurată la nivelul Inspecţiei Judiciare, în timp ce procedura răspunderii disciplinare este reglementată prin Legea nr. 317/2004, cu respectarea dispoziţiilor art. 134 alin. (2) din Constituţie.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 65 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, care, la data ridicării excepţiei, aveau următorul cuprins: „Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie se aprobă, la propunerea inspectorului-şef, prin regulament adoptat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.“ Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, textul de lege criticat a fost modificat prin art. I pct. 70 din Legea nr. 234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018, având în prezent următorul cuprins: „Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie se aprobă de către inspectorul-şef, prin regulament.“ Întrucât în cauză sunt aplicabile însă prevederile de lege criticate în redactarea anterioară, care stabileau că normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie se aprobă prin regulament adoptat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii prevederilor art. 65 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 234/2018.
    13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi principiul legalităţii şi al supremaţiei Constituţiei şi art. 134 alin. (2) privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că statutul judecătorilor şi procurorilor este reglementat la nivel constituţional în art. 125 - pentru judecători şi în art. 132 - pentru procurori, dispoziţii care fac parte din titlul III Autorităţile publice, cap. VI Autoritatea judecătorească, iar la nivel infraconstituţional este reglementat prin Legea nr. 303/2004, care conţine dispoziţii specifice referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii, cariera judecătorilor şi procurorilor, drepturile şi îndatoririle judecătorilor şi procurorilor, precum şi răspunderea acestora.
    15. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit, cu valoare de principiu, că reglementarea statutului judecătorilor şi procurorilor trebuie să se realizeze prin lege organică (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 474 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 3 august 2016, Decizia nr. 588 din 21 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 20 octombrie 2017, paragraful 23, Decizia nr. 121 din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 9 iunie 2020, paragraful 17, sau Decizia nr. 454 din 24 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 24 iulie 2020, paragrafele nr. 25 şi 28).
    16. De asemenea, Curtea a stabilit că statutul juridic al unei categorii de personal este reprezentat de dispoziţiile de lege referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului juridic de muncă în care se află respectiva categorie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 19). În acelaşi sens, prin Decizia nr. 121 din 10 martie 2020, precitată, paragrafele 17 şi 28, Curtea a reţinut că elementele esenţiale referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raportului juridic de muncă al magistraţilor trebuie reglementate prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţie.
    17. Ţinând cont de jurisprudenţa sa constantă, Curtea constată că, întrucât regulile privind răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor ţin de executarea raportului de muncă al magistraţilor, putându-se ajunge chiar la încetarea raportului de muncă, elementele esenţiale referitoare la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor trebuie reglementate prin lege organică, urmând ca regulile specifice acestei proceduri să fie explicate şi detaliate prin act administrativ cu caracter normativ.
    18. În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor, atât prin Legea nr. 303/2004, cât şi prin Legea nr. 317/2004, legiuitorul a instituit reguli şi proceduri speciale, norme ce ţin de specificul statutului judecătorilor şi procurorilor. Specificul reglementării procedurii disciplinare aplicabile judecătorilor şi procurorilor este dat de existenţa Consiliului Superior al Magistraturii, care, potrivit art. 133 alin. (1) din Legea fundamentală, are rolul de garant al independenţei justiţiei, iar, potrivit art. 134 alin. (2), îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor.
    19. Astfel, Legea nr. 303/2004 reglementează în titlul IV - Răspunderea judecătorilor şi procurorilor atât norme privind răspunderea civilă şi penală, cât şi norme referitoare la răspunderea disciplinară. Capitolul II - Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor al acestui titlu stabileşte în art. 99 abaterile disciplinare, în art. 100 prevede sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, iar în art. 101 prevede că sancţiunile disciplinare se aplică de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.
    20. Legea nr. 317/2004 reglementează în capitolul IV - Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii secţiunea a 4-a - Atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor reguli privind acţiunea disciplinară, după cum urmează: acţiunea disciplinară în cazul judecătorilor se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar în cazul procurorilor se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie [art. 44 alin. (3)-(5), în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2018]; este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către Inspecţia Judiciară [art. 44 alin. (6), în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2018].
    21. Aşa cum a reţinut Curtea prin Decizia nr. 611 din 17 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din 9 decembrie 2020, procedura stabilirii răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor prevăzută de Legea nr. 317/2004 comportă mai multe etape. Astfel, procedura debutează cu o sesizare privitoare la posibila săvârşire de către un judecător sau procuror a unei abateri disciplinare, sesizare care se poate realiza din oficiu de către Inspecţia Judiciară sau poate fi formulată de orice persoană interesată [art. 45 alin. (2), în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2018]. Urmează apoi efectuarea unor verificări prealabile cu privire la aspectele semnalate prin sesizare, a căror finalitate este aceea de a determina dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare [art. 45 alin. (3)]. În acest scop, inspectorii judiciari pot solicita, în condiţiile legii, inclusiv conducătorilor instanţelor sau parchetelor, orice informaţii, date, documente sau pot face orice verificări pe care le consideră necesare [art. 73 alin. (4)]. La finalul acestor verificări sunt posibile trei ipoteze, după cum urmează: (i) dacă se constată că sesizarea nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situaţia de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se clasează şi se comunică răspuns în acest sens [art. 47 alin. (1) lit. b), în forma anterioară modificării prin Legea nr. 234/2018]; (ii) dacă, în urma verificărilor prealabile, se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare [art. 45 alin. (4) lit. b), în forma anterioară modificării prin Legea nr. 234/2018]; (iii) în cazul în care, în urma verificărilor prealabile, se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluţie, începerea cercetării disciplinare [art. 45 alin. (5) lit. c), în forma anterioară modificării prin Legea nr. 234/2018]. Această a treia ipoteză marchează debutul cercetării disciplinare, în cadrul căreia se stabilesc faptele şi urmările lor, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei magistratului cu privire la care se desfăşoară procedura disciplinară [art. 46 alin. (1), în forma anterioară modificării prin Legea nr. 234/2018]. Soluţiile la care se poate ajunge în urma cercetării disciplinare sunt fie admiterea sesizării, prin exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii [art. 47 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 317/2004, anterior modificării prin Legea nr. 234/2018], fie respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii [art. 47 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 317/2004, anterior modificării prin Legea nr. 234/2018]. Aşadar, cercetarea disciplinară se finalizează cu exercitarea acţiunii disciplinare, asupra căreia se va pronunţa apoi secţia pentru judecători sau, după caz, pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, care va aprecia cu privire la săvârşirea unei abateri disciplinare şi aplicarea unei sancţiuni corespunzătoare gravităţii acesteia [art. 49 alin. (6) din Legea nr. 317/2004, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2018]. În soluţionarea acţiunii disciplinare în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, se citează în mod obligatoriu, ca părţi, atât judecătorul sau procurorul împotriva căruia se exercită acţiunea disciplinară, cât şi Inspecţia Judiciară ori, după caz, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie [art. 49 alin. (1) din Legea nr. 317/2004]. Acţiunea disciplinară este susţinută în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii de către inspectorul judiciar care a exercitat-o [art. 49 alin. (2) din Legea nr. 317/2004]. Părţile au dreptul să ia cunoştinţă de toate actele dosarului şi pot solicita administrarea de probe [art. 49 alin. (4) din Legea nr. 317/2004]. Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară pot fi atacate cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători [art. 51 alin. (3)]. Hotărârea pronunţată în recurs de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători este definitivă [art. 51 alin. (5)].
    22. Având în vedere toate aceste reglementări, Curtea constată că elementele esenţiale referitoare la răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor sunt prevăzute prin lege organică - Legea nr. 303/2004 şi Legea nr. 317/2004.
    23. Autoarea excepţiei susţine însă că regulile esenţiale ale cercetării disciplinare nu ar fi reglementate prin lege organică, ci prin regulament adoptat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, aşa cum prevăd dispoziţiile criticate. Referitor la această susţinere, Curtea constată că cercetarea disciplinară este o etapă a procedurii disciplinare şi este efectuată de Inspecţia Judiciară, structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Potrivit art. 65 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, Inspecţia Judiciară acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecătoreşti, parchetele de pe lângă acestea şi în relaţia cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate, în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia. Astfel, art. 74 alin. (1) din aceeaşi lege prevede atribuţiile inspectorilor judiciari care, în materie disciplinară, dispun şi efectuează cercetarea disciplinară în vederea exercitării acţiunii disciplinare faţă de judecători, procurori, inclusiv faţă de cei care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi faţă de magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi verifică sesizările adresate Inspecţiei Judiciare sau se sesizează din oficiu în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor, procurorilor, inclusiv a celor care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii şi a magistraţilor-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ori în legătură cu încălcarea obligaţiilor profesionale ale acestora.
    24. Totodată, Curtea observă că art. 46 din Legea nr. 317/2004, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2018, stabileşte regulile esenţiale ale desfăşurării cercetării disciplinare - ca etapă a procedurii disciplinare, după cum urmează: în cadrul cercetării disciplinare se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei; ascultarea celui în cauză şi verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii; refuzul judecătorului sau al procurorului cercetat de a face declaraţii ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea cercetării; judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare [art. 46 alin. (1)]; cercetarea disciplinară se desfăşoară cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la informaţiile clasificate şi la protecţia datelor cu caracter personal [art. 46 alin. (2)]; cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva judecătorului sau procurorului cercetat s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale pentru aceeaşi faptă [art. 46 alin. (3)]; organul de urmărire penală este obligat să comunice Consiliului Superior al Magistraturii şi Inspecţiei Judiciare, într-un termen rezonabil, actul prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale [art. 46 alin. (4)]; suspendarea cercetării disciplinare se dispune de inspectorul judiciar prin rezoluţie şi operează până când soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă [art. 46 alin. (5)]; cercetarea prealabilă se efectuează în termen de 60 de zile de la data dispunerii acesteia, cu excepţia situaţiei în care intervine suspendarea. Cercetarea disciplinară se poate prelungi cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură [art. 46 alin. (6)]; acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care fapta a fost săvârşită [art. 46 alin. (7)]. De asemenea, art. 47 din Legea nr. 317/2004, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 234/2018, prevede că inspectorul judiciar stabileşte soluţiile cu privire la cercetarea disciplinară (admiterea sesizării sau respingerea sesizării), prin rezoluţie scrisă şi motivată, şi prevede că rezoluţia de respingere a sesizării poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.
    25. Prin Regulamentul din 15 noiembrie 2012 privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.027/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 29 noiembrie 2012 (denumit în continuare Regulament), a fost detaliată procedura de soluţionare a sesizărilor privind activitatea şi conduita judecătorilor, procurorilor şi a magistraţilor-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (capitolul II). Astfel în secţiunea 1 - Procedura efectuării verificărilor prealabile, Regulamentul prevede modalităţile de sesizare a Inspecţiei Judiciare (art. 10), reguli privind desemnarea inspectorilor judiciari (art. 11), reguli referitoare la desfăşurarea verificărilor prealabile (art. 12-14) şi dispoziţii privind finalizarea verificărilor prealabile (art. 15-23). În secţiunea a 2-a - Cercetarea disciplinară, Regulamentul prevede dispoziţii generale (art. 24 şi 25), reguli privind procedura cercetării disciplinare (art. 26-30) şi dispoziţii privind finalizarea cercetării disciplinare (art. 31-37).
    26. Din analiza prevederilor cuprinse în Regulament, Curtea reţine că acesta detaliază normele procedurale şi explicitează modul de efectuare a lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, neputându-se susţine că aspectele esenţiale ale procedurii disciplinare sunt prevăzute în Regulament, iar nu în lege. Printre normele procedurale referitoare la lucrările de inspecţie, norme cuprinse în Regulament, se află invitarea magistratului faţă de care s-a dispus începerea cercetării disciplinare [art. 26 alin. (1)], căruia i se pune la dispoziţie dosarul cuprinzând probele administrate în cursul verificărilor prealabile, după care este ascultat [art. 29 alin. (1) şi (2)], iar apoi inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari procedează la verificarea apărărilor şi la administrarea probelor solicitate în apărare [art. 30 alin. (1)]. După administrarea tuturor probelor, inspectorul judiciar sau echipa de inspectori judiciari prezintă persoanei cercetate toate probele administrate în cursul efectuării cercetării disciplinare, aspect care este consemnat în procesul-verbal de efectuare a cercetării disciplinare, iar persoana cercetată poate formula obiecţii [art. 30 alin. (7) şi (8)]. La finalizarea cercetării disciplinare se întocmeşte un proces-verbal de efectuare a cercetării disciplinare, în care se menţionează toate activităţile realizate pe parcursul cercetării disciplinare, precum şi orice alte aspecte relevante pentru modalitatea de desfăşurare a procedurii [art. 31 alin. (1) din Regulament]. Prin rezoluţie, inspectorul judiciar sau, după caz, echipa de inspectori judiciari dispune una dintre următoarele soluţii: a) admiterea sesizării, prin exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii; b) respingerea sesizării, în cazul în care se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii disciplinare (art. 32 şi 33). Aceste rezoluţii sunt supuse avizării de către directorul de direcţie şi confirmării de către inspectorul-şef [art. 33 alin. (3)]. Rezoluţia de admitere a sesizării, confirmată de inspectorul-şef, precum şi rezoluţia emisă de inspectorul-şef se comunică magistratului cercetat şi se înaintează secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii (art. 34). Rezoluţia de respingere a sesizării, confirmată de inspectorul-şef, precum şi rezoluţia emisă de inspectorul-şef se comunică persoanei care a formulat sesizarea, magistratului vizat şi, după caz, instituţiilor care au transmis sesizarea, prin adresă semnată de inspectorul-şef (art. 35). Rezoluţiile de respingere a sesizării prevăzute de art. 35 pot fi contestate de persoana care a făcut sesizarea, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile, la Secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti [art. 36 alin. (1)].
    27. Din analiza comparativă a normelor privind răspunderea disciplinară a magistraţilor cuprinse în legea organică (Legea nr. 303/2004 şi Legea nr. 317/2004) şi în Regulament, Curtea constată că elementele esenţiale ale răspunderii judecătorilor şi procurorilor sunt prevăzute în legea organică (atât în Legea nr. 303/2004, cât şi în Legea nr. 317/2004), în deplină concordanţă cu dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. l) şi ale art. 134 alin. (2) din Constituţie. Faptul că normele privind efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară sunt stabilite printr-un regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii - act cu caracter administrativ inferior legii organice - nu contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi (5) din Constituţie.
    28. În final, Curtea constată că nu se poate reţine nici critica raportată la dispoziţiile art. 134 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor. Faptul că textul criticat prevede că normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii nu afectează competenţa acestuia de a aplica sancţiunile disciplinare corespunzătoare abaterilor săvârşite, conform procedurii stabilite de Legea nr. 317/2004. De altfel, împotriva hotărârii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară se poate face recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, iar aceasta se poate pronunţa atât asupra legalităţii, cât şi a temeiniciei sancţiunii aplicate, putând chiar schimba în tot sau în parte hotărârea Consiliului.
    29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mirela Daniela Tănase în Dosarul nr. 2.231/1/2017/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători şi constată că dispoziţiile art. 65 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 30 martie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016