Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 219 din 29 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 165 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 219 din 29 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 165 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 949 din 14 octombrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena  │-                 │
│Ionea              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, doamna procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 165 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă în Dosarul nr. 5.002/110/2017 şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 573D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. În acest sens, arată că instanţa de contencios constituţional nu poate modifica ori completa dispoziţiile legale şi nici nu poate impune interpretări unitare în raport cu jurisprudenţa instanţelor naţionale. Invocă şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 169 din 21 martie 2024.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 20 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 5.002/110/2017, Curtea de Apel Bacău – Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 165 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată într-o cauză având ca obiect o contestaţie formulată împotriva unei decizii de pensionare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa de judecată susţine, în esenţă, că interpretarea pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dat-o dispoziţiilor art. 165 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 este neconstituţională, întrucât contravine interpretării date de Curtea Constituţională aceloraşi dispoziţii de lege prin deciziile nr. 555 din 26 septembrie 2019, nr. 409 din 3 mai 2012 şi nr. 506 din 9 aprilie 2009. Astfel, în timp ce instanţa supremă a făcut referire la sintagma „baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale“, care nu se regăseşte nici în art. 165 din Legea nr. 263/2010, nici în pct. V din anexa nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, Curtea Constituţională a stabilit că legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili veniturile în raport cu care se calculează cuantumul pensiilor şi al altor ajutoare sociale, iar, aşa cum reiese din dispoziţiile de lege mai sus amintite, legiuitorul a prevăzut condiţia ca sporurile cu caracter permanent şi orice alte adaosuri la salariul brut sau net să fi făcut parte, după 1 aprilie 1992, din baza de calcul al pensiilor conform legislaţiei anterioare. Prin urmare, dezlegarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în această materie a fost dată cu încălcarea art. 519 din Codul de procedură civilă, a competenţelor constituţionale ale legiuitorului, precum şi ale Curţii Constituţionale, astfel că sunt înfrânte prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) - (5), ale art. 126 alin. (3), ale art. 142 alin. (1) şi ale art. 147 alin. (4).
    6. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 165 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, în interpretarea dată prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 165 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010, care au următorul cuprins:
    "(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:
    a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;
    b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;
    c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.
(2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare."

    10. Prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 165 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, s-au respins, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Constanţa - Secţia I civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 165 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010, în sensul de a se stabili dacă, în scopul verificării condiţiei ca anumite venituri suplimentare să fi făcut parte din baza de calcul al pensiei, trebuie avută în vedere noţiunea de „baza de calcul al pensiei“, astfel cum era definită de dispoziţiile art. 10 raportat la art. 21 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, în forma iniţială, respectiv în forma modificată prin art. III pct. 1 din Legea nr. 49/1992 pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale, după caz, raportat la cuprinsul anexei nr. 15 la Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare, sau verificarea trebuie să se raporteze la baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, conform legislaţiei în vigoare în perioada realizării veniturilor salariale, astfel cum este atestată de emitentul adeverinţei.
    11. Curtea constată că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, însă, având în vedere cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile de lege cu care a fost sesizată, care sunt incidente în cauza în care s-a formulat excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate apreciază că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) şi (5) privind statul de drept, separaţia puterilor în stat, precum şi obligativitatea respectării legilor, a Constituţiei şi a supremaţiei acesteia, art. 126 alin. (3) referitor la instanţele judecătoreşti, art. 142 alin. (1) referitor la structura Curţii Constituţionale şi art. 147 alin. (4) referitor la deciziile Curţii Constituţionale.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 165 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile, au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză, invocate de aceeaşi instanţă de judecată, respectiv Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă. Astfel, prin Decizia nr. 169 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 967 din 26 septembrie 2024, paragraful 18, referindu-se la susţinerea privind pretinsa încălcare de către instanţa supremă a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 506 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 1 iunie 2009, prin care s-a statuat că legiuitorul are o largă marjă de apreciere în stabilirea condiţiilor de acordare a dreptului la pensie, precum şi încălcarea prerogativei Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a ţării, Curtea Constituţională a reţinut că autoarea excepţiei pune în discuţie chestiuni care nu au natura unor veritabile critici de neconstituţionalitate. Curtea a apreciat că, în fapt, autoarea excepţiei critică modalitatea în care instanţa supremă şi-a exercitat prerogativa, care nu poate fi decât una flexibilă, şi nu mecanică, de a interpreta legislaţia primară, în dauna modalităţii în care legiuitorul şi-a exercitat prerogativa de a construi politica de asigurări sociale a statului. Curtea Constituţională nu îşi poate exercita competenţa de verificare a constituţionalităţii reglementării de drept primar prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituţie decât în condiţiile în care conduita autorităţilor faţă de care se exprimă nemulţumirea, în speţa de faţă a instanţei supreme, este criticată prin raportare la standarde constituţionale a căror incidenţă să fie temeinic argumentată de autorul criticii. Or, în cauza de faţă, instanţa de judecată s-a limitat la invocarea standardelor constituţionale care constituie şi delimitează atribuţiile autorităţilor implicate, instanţele judecătoreşti, Parlamentul, Curtea Constituţională şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pentru motivele mai sus arătate, Curtea a respins excepţia ca inadmisibilă, soluţie care, pentru identitate de raţiune, îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    14. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 165 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice în interpretarea dată prin Decizia nr. 57 din 9 decembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă în Dosarul nr. 5.002/110/2017.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 aprilie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,

                    semnează
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia Marilena Ionea

    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 219 din 29 aprilie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"