Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 218 din 29 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul unic de pensii Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 218 din 29 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul unic de pensii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 933 din 9 octombrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena  │-                 │
│Ionea              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul unic de pensii. Excepţia a fost ridicată de Victoria Iuşan în Dosarul nr. 1.226/112/2019 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 483D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că reglementarea elementelor care ţin de politica bugetară este în sarcina legiuitorului, care are competenţa de a stabili regulile şi condiţiile pe care le consideră necesare.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 9 decembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.226/112/2019, Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul unic de pensii. Excepţia a fost ridicată de Victoria Iuşan într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind recalcularea pensiei.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019, care abrogă dispoziţiile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice referitoare la majorarea anuală a punctului de pensie cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, sunt neconstituţionale, contravenind prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2), ale art. 44, 47, 52 şi 53. Susţine că, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 874 din 25 iunie 2010, cuantumul pensiei stabilite potrivit principiului contributivităţii nu poate fi diminuat. Faptul că Guvernul prin măsuri repetate nu a respectat creşterea valorii punctului de pensie în raport cu creşterea câştigului mediu brut pe ţară este o discriminare a pensionarilor faţă de salariaţi, ale căror salarii au fost majorate.
    6. Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că, potrivit celor reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, legiuitorul poate să stabilească regulile pe care le consideră necesare în privinţa elementelor care ţin de politica bugetară, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu.
    7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul unic de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019. Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au fost abrogate prin dispoziţiile art. 168 alin. (2) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, însă, având în vedere cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, precum şi aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019, Curtea urmează să supună controlului de constituţionalitate aceste dispoziţii de lege, care au următorul conţinut: „(1) La data intrării în vigoare a prevederilor art. 139 din prezenta lege se abrogă art. 102 şi art. 149 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare.“
    11. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituţie: art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale. De asemenea, susţine că sunt încălcate prevederile art. 1 privind proprietatea din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate prevăd abrogarea art. 102 şi a art. 149 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, la data intrării în vigoare a dispoziţiilor art. 139 din Legea nr. 127/2019, respectiv 12 iulie 2019. Autoarea excepţiei critică în mod special efectele acestor dispoziţii de lege în ceea ce priveşte abrogarea art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.
    13. Curtea constată că autorul excepţiei se raportează la dispoziţiile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, în redactarea pe care acest articol de lege a avut-o în urma modificării prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013. Curtea observă însă că, ulterior, legiuitorul a intervenit în intervalul 2015-2019 prin reglementări succesive care au stabilit derogări de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, aşa cum au fost art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 6 ianuarie 2017, sau art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Acest din urmă text de lege a prevăzut că, prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie se menţine la 1.100 lei şi, începând cu 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie se majorează cu 15% şi este de 1.265 lei.
    14. Ulterior, începând cu 1 septembrie 2019, reglementarea valorii punctului de pensiei a făcut obiectul Legii nr. 127/2019. În acest sens, art. 182 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 127/2019 a prevăzut că art. 183 alin. (1) din aceeaşi lege - care abroga dispoziţiile art. 102 din Legea nr. 263/2010 - va intra în vigoare la 3 zile de la data publicării acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv la data de 9 iulie 2019, iar prin art. 86 alin. (2) lit. a)-c) din acelaşi act normativ a reglementat creşterea periodică a valorii punctului de pensie începând cu 1 septembrie 2019.
    15. Prin urmare, Curtea constată că abrogarea dispoziţiilor art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 prin art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 nu a echivalat cu o „tăiere efectivă a majorării pensiei“, aşa cum susţine autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, ci cu o modificare a reglementării în materie şi a sediului acesteia.
    16. Cu privire la schimbările legislative în ceea ce priveşte punctul de pensie, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa. Astfel, în Decizia nr. 84 din 3 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 30 mai 2022, paragraful 20, Curtea a reţinut că punctul de pensie este un indicator crucial în determinarea cuantumului pensiilor din sistemul asigurărilor sociale de stat. Astfel, potrivit art. 94 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie. Prin urmare, cu cât valoarea punctului de pensie este mai mare, cu atât şi cuantumul pensiilor efectiv plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat va fi mai mare. Curtea a reamintit, la paragraful 21 al acestei decizii, că statul trebuie să deţină o anumită marjă de apreciere în configurarea dreptului la pensie. În acest sens, Curtea a reţinut că legiuitorul are libertatea de a stabili modul de calcul şi cuantumul valoric al acestor drepturi de asigurări sociale, în funcţie de resursele financiare disponibile (a se vedea Decizia nr. 410 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 534 din 17 iulie 2015, paragraful 18). Totodată, prin această ultimă decizie, Curtea a reţinut că modificările aduse valorii punctului de pensie sunt elemente ce ţin de politica bugetară, iar legiuitorul poate să stabilească regulile pe care le consideră necesare, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu, respectiv poate să decidă atât cu privire la existenţa unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât şi cu privire la alegerea modalităţilor de aplicare a acestuia, care să facă posibilă menţinerea unui echilibru între interesele aflate în joc, astfel cum prevede jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Decizia din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragrafele 41 şi 49).
    17. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut, de asemenea, că art. 47 alin. (2) din Constituţie nu oferă garanţii cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului pensiei în viitor. Din contră, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, precum şi indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile (Decizia nr. 1.016 din 14 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 711 din 10 octombrie 2011).
    18. Cât priveşte cele reţinute prin Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea observă că acestea nu au incidenţă în cauză, deoarece decizia amintită a avut ca obiect Legea privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, lege care prevedea diminuarea cuantumului pensiilor cu 15%. Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a stabilit că reducerea cuantumului pensiei contributive, indiferent de procent şi indiferent de perioadă, nu poate fi realizată. În cauza de faţă, însă, norma criticată nu prevede diminuarea pensiei, ci abrogă unele dintre dispoziţiile Legii nr. 263/2010 referitoare la stabilirea valorii punctului de pensie şi a modului de majorare a acestuia, instituindu-se, în acelaşi timp, în Legea nr. 127/2019, o nouă reglementare în materie.
    19. În sfârşit, în ceea ce priveşte susţinerea că dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii, Curtea observă că autorul excepţiei compară situaţia pensionarilor cu cea a salariaţilor. Însă, potrivit celor statuate în mod constant în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Prin aceeaşi jurisprudenţă s-a stabilit că ar fi contrar art. 16 alin. (1) din Constituţie să se pretindă uniformitate acolo unde există diferenţe clare şi obiective de situaţie sau, după caz, de regim juridic aplicabil (Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009).
    20. Aşa fiind, Curtea apreciază că, raportat la situaţia diferită în care se găsesc categoriile de persoane comparate de autorul excepţiei, critica privind încălcarea principiului egalităţii în drepturi este neîntemeiată.
    21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Victoria Iuşan în Dosarul nr. 1.226/112/2019 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 183 alin. (1) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul unic de pensii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 aprilie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia-Marilena Ionea


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 218 din 29 aprilie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016