Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată din oficiu, de către Judecătoria Timişoara - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 22.403/325/2016 al acestei instanţe. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.431D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, apreciază că prevederile legale criticate nu încalcă dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, consacrat de art. 22 din Constituţie, aşa cum susţine autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, ci subliniază rolul activ pe care instanţa de judecată trebuie să îl manifeste în administrarea probelor, în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal. Învederează, totodată, faptul că prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, astfel încât, fiind vorba despre un proces civil guvernat, printre altele, de principiul disponibilităţii, ceea ce presupune că instanţa de judecată nu poate să schimbe situaţia de fapt calificată juridic, aceasta fiind opţiunea exclusivă a celui care formulează cererea. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 4 aprilie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 22.403/325/2016 al Judecătoriei Timişoara - Secţia I civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Excepţia a fost ridicată din oficiu, de către instanţa de judecată, într-o cauză civilă având ca obiect o plângere contravenţională. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Judecătoria Timişoara - Secţia I civilă apreciază că prevederile art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 sunt neconstituţionale în măsura în care nu permit schimbarea încadrării faptei contravenţionale de către instanţa de judecată. Învederează, astfel, că art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 prevede că, în cadrul soluţionării plângerii contravenţionale, instanţa verifică legalitatea şi temeinicia procesului-verbal de contravenţie, fără a exista însă posibilitatea schimbării încadrării juridice. În acest context, menţionează că atât doctrina, cât şi practica judiciară au reţinut că în cazul unei încadrări juridice greşite de către agentul constatator, soluţia care se impune este anularea procesului-verbal de contravenţie, având în vedere că reglementarea criticată nu permite schimbarea încadrării de către judecător. Or, în opinia instanţei de judecată, o asemenea abordare legislativă contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 22 alin. (1), prin aceea că posibile fapte periculoase, acuzaţii în materie penală - conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului - vor rămâne nesancţionate. 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest context, reţine faptul că din coroborarea prevederilor art. 15 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 cu cele ale art. 16, art. 17 şi cele ale art. 31 din acelaşi act normativ se constată faptul că art. 34 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă precitată reglementează posibilitatea instanţei care judecă plângerea contravenţională de a reaprecia sancţiunea aplicată, cuantumul acesteia, despăgubirile acordate prin procesul-verbal şi cuantumul acestora, precum şi legalitatea măsurii confiscării. Aşadar, instanţa de judecată dispune de o marjă largă de apreciere asupra actului atacat, fără însă, ca principiu de bază al materiei contravenţionale, a se putea substitui atribuţiilor agentului constatator prin schimbarea încadrării juridice a faptei constatate de acesta. 8. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, având în vedere că instanţa de judecată critică, de fapt, lipsa reglementării unor aspecte care vizează modul de interpretare şi de aplicare a prevederilor criticate din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, împrejurare care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excedează competenţei Curţii Constituţionale. 9. Cu toate acestea, în subsidiar, consideră că imposibilitatea instanţei de judecată de a schimba încadrarea juridică a faptei contravenţionale poate prezenta aspecte de neconstituţionalitate din perspectiva dispoziţiilor art. 124 din Constituţie privind înfăptuirea justiţiei, întrucât împiedică judecătorul să ducă la îndeplinire actul de justiţie, în virtutea rolului său activ. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „Instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcuto şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării. Dispoziţiile art. 236^1 şi ale art. 405 din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile.“ 13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 22 alin. (1), potrivit cărora dreptul la viaţă, precum şi la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate. 14. Raportat la situaţia de fapt din prezenta cauză, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată, din oficiu, de către instanţa de judecată, cu prilejul examinării unei acţiuni civile formulate de petentul Giuchin Marcel, în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliţie Judeţean Timiş şi intervenienţii Carpatica Asig. - S.A., Uniqua Asigurări - S.A. şi Dănilă Vasile, având ca obiect o plângere contravenţională împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. Astfel, petentul Giuchin Marcel a solicitat instanţei de judecată anularea procesului-verbal de contravenţie întrucât, în opinia sa, acesta nu ar reflecta starea de fapt reală, iar sancţiunile aplicate sunt netemeinice şi nelegale. Acesta a solicitat, totodată, ca instanţa de judecată să dispună schimbarea încadrării juridice a faptei, din neacordare de prioritate şi conducere sub influenţa alcoolului, în neasigurare la schimbarea direcţiei de mers. În acest context, instanţa competentă să soluţioneze plângerea contravenţională, Judecătoria Timişoara - Secţia I civilă, a invocat, din oficiu, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, apreciind că acestea sunt neconstituţionale în măsura în care nu permit schimbarea încadrării faptei contravenţionale de către instanţă, împrejurare ce este contrară, în opinia sa, dispoziţiilor art. 22 alin. (1) din Constituţie. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, având în vedere modul general în care aceasta este formulată, nu se poate deduce care sunt, în concret, motivele pentru care instanţa de judecată consideră că prevederile criticate ar fi neconstituţionale, raportat la dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Legea fundamentală, aceasta limitându-se doar la a menţiona, cu titlu generic, faptul că „încălcarea normelor de circulaţie se soldează adesea cu pierderea vieţilor şi cu rănirea participanţilor la trafic“, iar „posibile fapte periculoase, acuzaţii în materie penală, conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, vor rămâne nesancţionate“. O atare abordare nu satisface condiţia motivării excepţiei, astfel cum rezultă din cerinţa art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 şi, prin urmare, Curtea nu poate exercita controlul de constituţionalitate, deoarece nu se poate substitui autoarei excepţiei în ceea ce priveşte motivarea acesteia, excepţia de neconstituţionalitate fiind, astfel, inadmisibilă. 16. De asemenea, circumstanţiat situaţiei de fapt din speţă, Curtea consideră că invocarea dispoziţiilor art. 22 alin. (1) din Legea fundamentală nu are relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată din oficiu de către Judecătoria Timişoara - Secţia I civilă în Dosarul nr. 22.403/325/2016 al acestei instanţe. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Timişoara - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 aprilie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
