Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 213 din 16 iunie 2025 referitoare la interpretarea art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1 alin. (3^1) şi (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative şi a Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 78/2017

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 213 din 16 iunie 2025 referitoare la interpretarea art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1 alin. (3^1) şi (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative şi a Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 78/2017

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 747 din 11 august 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.789/1/2024


┌───────────────┬──────────────────────┐
│               │- vicepreşedintele    │
│Mariana        │Înaltei Curţi de      │
│Constantinescu │Casaţie şi Justiţie - │
│               │preşedintele          │
│               │completului           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Carmen Elena   │- preşedintele Secţiei│
│Popoiag        │I civile              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Adina Oana     │- preşedintele Secţiei│
│Surdu          │a II-a civile         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- preşedintele Secţiei│
│Elena Diana    │de contencios         │
│Tămagă         │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristina       │- judecător la Secţia │
│Truţescu       │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Ileana Ruxandra│- judecător la Secţia │
│Tirică         │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihai Andrei   │- judecător la Secţia │
│Negoescu-Gândac│I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dorina Zeca    │- judecător la Secţia │
│               │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Liviu │- judecător la Secţia │
│Zidaru         │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mărioara Isailă│- judecător la Secţia │
│               │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Roxana Popa    │- judecător la Secţia │
│               │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Rodica Zaharia │- judecător la Secţia │
│               │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Ianina         │- judecător la Secţia │
│Blandiana      │a II-a civilă         │
│Grădinaru      │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Diana Manole   │- judecător la Secţia │
│               │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Luiza Maria    │de contencios         │
│Păun           │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Carmen Mihaela │de contencios         │
│Voinescu       │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Cristinel Grosu│de contencios         │
│               │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Mădălina-Elena │de contencios         │
│Vladu-Crevon   │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Veronica       │de contencios         │
│Dumitrache     │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
└───────────────┴──────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.789/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Georgiana Toader, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 482/90/2024.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, fiind formulate puncte de vedere la raport de către Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vâlcea şi de către Sindicatul Poliţiştilor Europeni „Europol“.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    7. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin Încheierea din 1 noiembrie 2024, în Dosarul nr. 482/90/2024, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă în interpretarea art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1 alin. (3^1) şi (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative şi a Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 privind condiţiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, precum şi activităţile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, poliţiştii planificaţi să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, beneficiază de majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcţie, acordată în conformitate cu prevederile legale în vigoare, şi începând cu 1 ianuarie 2018 pentru perioada în care asigură continuitatea."

    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 10 decembrie 2024, cu nr. 2.789/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 16 iunie 2025.

    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării
    9. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare
    "ART. 38
    (1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017. (…)
    (3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale:
    a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; (...)"

    10. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative
    "ART. 1
    (1) În perioada 1 martie-31 decembrie 2017, se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. (…)"

    11. Legea nr. 115/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative (în vigoare din 1.06.2017).
    - Art. I pct. 2
    "La articolul (1), după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatul (3^1 şi (3^2), cu următorul cuprins:

    (3^1) Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, beneficiază pentru această perioadă de o majorare de 40% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie, acordată în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

    (3^2) Condiţiile de acordare a majorării prevăzute la alin. (3^1), inclusiv activităţile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, se stabilesc prin ordin al conducătorilor instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională."

    12. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 privind condiţiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, precum şi activităţile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, emis în baza art. 1 alin. (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative
    "ART. 3
    (1) Majorarea se acordă personalului M.A.I. care asigură continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, pentru următoarele activităţi:
    a) intervenţia în mediul rural efectuată de personalul din cadrul secţiilor de poliţie rurală, poliţiilor comunale şi posturilor de poliţie comunală, la sesizările Sistemului unic naţional pentru apeluri de urgenţă şi alte evenimente semnalate privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, când nu se poate asigura îndeplinirea atribuţiilor specifice în program de lucru în ture sau schimburi;
    b) cercetarea la faţa locului şi intervenţia specializată pentru prinderea în flagrant, efectuate de către personalul din structurile de poliţie judiciară, criminalistică şi de suport operativ, organizate în cadrul Poliţiei Române şi Poliţiei de Frontieră Române, când nu se poate asigura îndeplinirea atribuţiilor specifice în program de lucru în ture sau schimburi.
    (2) Majorarea prevăzută la art. 1 se acordă şi poliţiştilor încadraţi pe funcţii de medici în spitalele din reţeaua sanitară proprie, care sunt nominalizaţi să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, pentru asistenţa medicală de urgenţă.
    ART. 4
    (1) Majorarea se acordă personalului M.A.I. dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
    a) există o planificare a personalului să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, care se încadrează în activităţile prevăzute la art. 3, întocmită conform competenţelor şi regulilor privind circuitul documentului stabilite la nivelul unităţii şi aprobată de conducătorul unităţii sau, după caz, de persoanele delegate potrivit competenţelor;
    b) se asigură încadrarea în cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul fiecărui ordonator de credite.
    (2) Pentru acordarea majorării, personalul M.A.I. se nominalizează în ordin/dispoziţie de personal întocmit(ă) în acest scop de structura de resurse umane.
    (3) Personalul M.A.I. prevăzut la alin. (1) lit. a) nu beneficiază de majorare în perioada în care desfăşoară efectiv activităţile prevăzute la art. 3. În această situaţie se acordă drepturile corespunzătoare activităţilor desfăşurate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
    (4) Asigurarea continuităţii îndeplinirii atribuţiilor specifice în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, nu reprezintă muncă desfăşurată în durata normală a timpului de muncă şi nici muncă suplimentară în perioada în care nu sunt desfăşurate efectiv activităţile prevăzute la art. 3, iar orele stabilite în volumul de timp lunar planificat, astfel cum este reglementat la art. 2 lit. b), nu se compensează cu timp liber corespunzător.
    (5) Perioada în care personalul M.A.I. este planificat lunar să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, nu poate depăşi numărul de ore aferent duratei normale a timpului de muncă din luna respectivă.
    ART. 5
    Cuantumul majorării se determină prin aplicarea următoarei formule:
    M = 40% x Sb/Sf x Vtlp/Dntm, în care:
    M = cuantumul majorării acordate lunar;
    Sb/Sf = cuantumul lunar al salariului de bază sau al salariului de funcţie ori, după caz, al soldei de funcţie;
    Vtlp = volum de timp lunar planificat;
    Dntm = durata normală a timpului de muncă stabilită lunar.
    ART. 6
    (1) Cuantumul majorării determinat potrivit art. 5 se plăteşte lunar.
    (2) Plata se face pe baza centralizatorului lunar al numărului de ore aferent perioadei în care personalul M.A.I. a fost planificat în luna respectivă să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, al cărui model este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
    (3) Centralizatorul lunar se întocmeşte de şeful nemijlocit, se avizează de către persoanele abilitate conform competenţelor şi regulilor privind circuitul documentului stabilite la nivelul unităţii, se aprobă de conducătorul unităţii sau, după caz, de persoanele delegate potrivit competenţelor şi se comunică structurii financiar-contabile, până la data de 5 a lunii pentru luna precedentă.
    (4) Prin excepţie de la art. 4 şi 5, în cazul personalului prevăzut la art. 3 alin. (2), majorarea se acordă şi se determină conform reglementărilor aplicabile personalului din familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate», iar în acest sens, referirile la salariul de bază se consideră a fi făcute la salariul de funcţie."

    III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept
    13. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea - Secţia a II-a civilă la data de 20 octombrie 2023, reclamantul Sindicatul Poliţiştilor Europeni „Europol“ pentru mai mulţi membri de sindicat, printre care şi membrul de sindicat A, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vâlcea, ca prin hotărârea ce se va pronunţa: (i) să se dispună obligarea pârâtului la plata majorării de 40% reglementată prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, ce se acordă personalului care asigură continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, începând cu data de 1 ianuarie 2018 şi până în prezent; (ii) să se constate că perioada serviciului de permanenţă constituie timp de lucru; (iii) să se dispună obligarea pârâtului să îi calculeze şi să îi plătească orele aferente timpului de lucru din cadrul serviciului de permanenţă care depăşesc perioada normală de lucru de 8 ore în timpul zilelor lucrătoare, precum şi pe durata zilelor de sâmbătă, duminică şi sărbători legale.
    14. Reclamantul a precizat că începând cu 1 ianuarie 2018 a încetat doar plata sporului reglementat de Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, nu şi planificarea poliţiştilor din timpul liber la asigurarea continuităţii îndeplinirii atribuţiilor specifice de la domiciliu.
    15. S-a arătat că motivul sistării plăţii acestui drept a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, care nu îl mai prevede.
    16. Reclamantul a susţinut că sistarea plăţii sporului este abuzivă şi contrară prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, care obligau angajatorul la plata acestui drept şi începând cu 1 ianuarie 2018.
    17. Pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vâlcea a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, a fost un act normativ cu aplicare limitată, iar Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 a devenit inaplicabil începând cu data de 1 ianuarie 2018. Pe cale de consecinţă, majorarea salarială pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, s-a acordat numai în perioada în care a fost reglementată prin acte normative.
    18. Prin Sentinţa civilă nr. 98 din 13 februarie 2024, Tribunalul Vâlcea a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.
    19. Prin Sentinţa nr. 350 din 17 mai 2024 a Tribunalului Gorj - Secţia contencios administrativ şi fiscal s-a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamantul Sindicatul Poliţiştilor Europeni „Europol“, pentru membrul său de sindicat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vâlcea.
    20. Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative a fost un act normativ cu aplicare limitată, pentru reglementarea salarizării personalului din sectorul bugetar pentru anul 2017.
    21. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 a fost emis în aplicarea dispoziţiilor alin. (3^2) al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 introduse prin Legea nr. 115/2017, astfel că şi acest ordin a avut aplicabilitate limitată în timp, pentru anul 2017, iar începând cu data de 1 ianuarie 2018 nu mai este aplicabil.
    22. Prin urmare, majorarea salarială pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, s-a acordat numai în perioada în care a fost reglementată prin acest act normativ.
    23. Începând cu 1 iulie 2017 a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar prin aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 s-au menţinut în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
    24. Având în vedere că majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie a avut caracter temporar, s-a concluzionat că dispoziţiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu prelungesc acordarea acestei majorări după data de 31 decembrie 2017, în lipsa unei dispoziţii legale exprese în acest sens, astfel că este nefondat petitul privind obligarea pârâtului la plata sporului de 40% reglementat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 (personalului Ministerului Afacerilor Interne care asigură continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu) pentru reclamant, începând cu data de 1 ianuarie 2018 şi până în prezent.
    25. Reclamantul a declarat recurs împotriva acestei hotărâri, susţinând că instanţa de fond a făcut o aplicare greşită a normelor de drept material, arătând că sistarea plăţii sporului este abuzivă şi contrară prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, care obligau angajatorul la plata acestui drept şi începând cu 1 ianuarie 2018, deoarece toate drepturile aflate în plată trebuiau menţinute până în anul 2022 inclusiv.
    26. În plus, a mai arătat că Legea-cadru nr. 153/2017 a preluat, aşa cum rezultă din art. 38, în perioada aplicării etapizate salarizarea existentă în luna iunie 2017, astfel că poliţiştii sunt îndreptăţiţi să primească majorarea prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 până la aplicarea în integralitate a Legii-cadru nr. 153/2017.
    27. S-a mai arătat că la art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu apare a fi abrogată şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, astfel că legiuitorul nu a înţeles să abroge începând cu 1 ianuarie 2018 şi acest act normativ.
    28. Intimatul-pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând apărările formulate la fond.
    29. La termenul de judecată din 1 noiembrie 2024, Curtea a pus în discuţia părţilor cererea formulată la 4 octombrie 2024 de recurentul-reclamant de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept ridicate de partea recurentă.
    30. Prin încheierea de şedinţă pronunţată la 1 noiembrie 2024, sesizarea a fost considerată admisibilă şi, în temeiul dispoziţiilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 raportat la art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus suspendarea judecăţii.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii
    31. Instanţa de trimitere a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu dispoziţiile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    V. Punctul de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    32. La data de 29 octombrie 2024, intimatul-pârât Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vâlcea a depus punct de vedere cu privire la sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care a arătat că solicitarea recurentuluireclamant nu este oportună deoarece Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 a fost un act normativ cu aplicare limitată, pentru reglementarea salarizării personalului din sectorul bugetar pentru anul 2017.
    33. Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 a fost emis în aplicarea dispoziţiilor alin. (3^2) al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, introdus prin Legea nr. 115/2017, astfel că şi acest ordin a avut aplicabilitate limitată în timp, pentru anul 2017, iar începând cu data de 1 ianuarie 2018 nu mai este aplicabil. Prin urmare, majorarea salarială pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, s-a acordat numai în perioada în care a fost reglementată prin acest act normativ.
    34. A mai arătat că, începând cu 1 iulie 2017, a intrat în vigoare Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar prin aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 s-au menţinut în plată, la nivelul acordat pentru luna iunie 2017 până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Însă, luând în considerare toate acestea, nu se poate aprecia că dispoziţiile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 prelungesc acordarea dreptului temporar şi după 31 decembrie 2017, în lipsa unei dispoziţii legale exprese.
    35. Prin urmare, ţinând cont de cele precizate mai sus, majorarea salarială de 40% acordată doar poliţiştilor, începând cu luna iunie 2017, pentru asigurarea continuităţii îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului de lucru, de la domiciliu, a fost aplicabilă doar până la 31 decembrie 2017, potrivit măsurilor fiscal-bugetare adoptate în cursul anului 2017, situaţie în care, începând cu luna ianuarie 2018, aplicarea corelativă a măsurilor adoptate atât în domeniul salarizării, cât şi domeniului fiscal nu va avea aceleaşi efecte pentru poliţiştii beneficiari precum cele precizate.
    36. Aşadar, arată că dispoziţiile legale sunt clare şi nu lasă loc de interpretări atât timp cât legiuitorul nu a mai emis acte normative care să prevadă acordarea sporului de 40% şi cu data de 1 ianuarie 2018.
    37. Pe cale de consecinţă, a apreciat că acest spor nu a mai putut fi acordat cu 1 ianuarie 2018, având în vedere că baza legală prin care a fost reglementat a avut aplicabilitate limitată în timp, acesta fiind acordat doar în perioada iunie 2017-decembrie 2017, strict pentru asigurarea continuităţii îndeplinirii atribuţiilor specifice de la domiciliu.

    VI. Punctul de vedere ale completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    38. Completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei a arătat că, în interpretarea art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 1 alin. (3^1) şi (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 şi Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, poliţiştii planificaţi să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, nu mai pot beneficia de majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie şi începând cu 1 ianuarie 2018 pentru perioada în care asigură continuitatea, întrucât dispoziţiile art. 1 alin. (3^1) şi (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative prin care s-a acordat majorarea au avut aplicabilitate temporară şi s-au aplicat doar la nivelul anului 2017, până la data de 31 decembrie 2017.
    39. S-a mai arătat că, în lipsa unei norme exprese de prelungire a dreptului stabilit de art. 1 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 şi ulterior datei de 1 ianuarie 2018, majorarea prevăzută de art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu putea viza decât cuantumul salariului de bază/soldei de funcţie/salariului de funcţie acordat cu caracter de continuitate în luna decembrie 2017, nu un cuantum majorat ocazional, în funcţie de realizarea anumitor condiţii, aşa cum este cazul majorării de 40% care se acordă doar dacă sunt realizate cumulativ condiţiile prevăzute în art. 3 şi 4 dinOrdinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017.
    40. Din modul în care este reglementată această majorare, doar în lunile în care poliţistul figurează în planificările întocmite pentru asigurarea continuităţii şi numai corespunzător volumului de timp lunar planificat, respectiv proporţional cu acesta, rezultă că aceasta nu face obiectul dispoziţiilor legale de menţinere în plată a cuantumului şi începând cu 1 ianuarie 2018, după încetarea efectelor actului normativ care a prevăzut-o.
    41. Aşadar, s-a apreciat că nu poate fi menţinut în plată începând cu 1 ianuarie 2018 cuantumul majorării acordate la nivelul lunii decembrie 2017, câtă vreme prin definiţie cuantumul lunar al acestui drept este variabil, iar acordarea sa a fost subordonată unor cerinţe, pe perioada de timp cât actele normative care l-au reglementat, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 şi Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, au fost în vigoare, respectiv anul 2017.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale
    42. La solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanţele naţionale au comunicat un număr redus de opinii teoretice exprimate de judecători în problema de drept ce face obiectul sesizării.
    43. Astfel, opiniile exprimate de cele mai multe dintre colectivele de judecători sunt în sensul că poliţiştii planificaţi să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, nu mai pot beneficia de majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie şi începând cu 1 ianuarie 2018 pentru perioada în care asigură continuitatea, întrucât dispoziţiile art. 1 alin. (3^1) şi (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, prin care s-a acordat majorarea, au avut aplicabilitate temporară şi s-au aplicat doar la nivelul anului 2017, până la data de 31 decembrie 2017.
    44. În lipsa unei norme exprese de prelungire a dreptului stabilit de art. 1 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 şi ulterior datei de 1 ianuarie 2018, sa apreciat că majorarea prevăzută de art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu poate viza decât cuantumul salariului de bază/soldei de funcţie/salariului de funcţie acordat cu caracter de continuitate în luna decembrie 2017, nu un cuantum majorat ocazional, în funcţie de realizarea anumitor condiţii, aşa cum este cazul majorării de 40% care se acordă doar dacă sunt realizate cumulative condiţiile prevăzute în art. 3 şi 4 dinOrdinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017.
    45. Aşadar, s-a apreciat că nu poate fi menţinut în plată începând cu 1 ianuarie 2018 cuantumul majorării acordate la nivelul lunii decembrie 2017, câtă vreme prin definiţie cuantumul lunar al acestui drept este variabil, iar acordarea sa a fost subordonată unor cerinţe, pe perioada de timp cât actele normative care l-au reglementat - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 şi Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 - au fost în vigoare, respectiv anul 2017.
    46. În acest sens au opinat Tribunalul Bucureşti, Tribunalul Ilfov, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Iaşi, Tribunalul Iaşi şi Tribunalul Vaslui.
    47. O singură instanţă - Tribunalul Braşov - a apreciat că poliţiştii planificaţi să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului de lucru, de la domiciliu, beneficiază de majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie, conform art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, coroborat cu art. 1 alin. (3^1) şi (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 şi Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017. Începând cu 1 ianuarie 2018, aceste dispoziţii reglementează expres faptul că personalul care asigură continuitatea activităţii prin permanenţă la domiciliu beneficiază de majorarea salarială de 40%, întrucât această activitate reprezintă o formă de muncă suplimentară desfăşurată în afara programului normal de lucru.
    48. Suplimentar acestei opinii teoretice, a fost identificată o singură sentinţă a Tribunalului Braşov, prin care acţiunea a fost admisă, considerându-se că permanenţa la domiciliu presupune obligaţia de a rămâne în contact cu unitatea şi disponibilitatea de a interveni, ceea ce constituie o restrângere a timpului liber şi un efort suplimentar care trebuie remunerat în conformitate cu legislaţia aplicabilă, astfel că poliţiştii care asigură continuitatea de la domiciliu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea majorării salariale de 40%.
    49. Soluţia în discuţie a fost însă supusă controlului judiciar, recursul fiind admis, cu consecinţa casării sentinţei recurate, iar în rejudecare acţiunea a fost respinsă.
    50. Aceeaşi este situaţia şi cu privire la practica identificată de Curtea de Apel Piteşti, care la nivelul tribunalului s-a concretizat într-o singură sentinţă de admitere în parte a pretenţiilor reclamanţilor, sentinţă care a fost reformată în calea de atac, iar pretenţiile vizând acordarea majorării de 40% au fost respinse ca neîntemeiate.
    51. Celelalte curţi de apel nu au identificat practică judiciară relevantă şi nici nu au comunicat opinii teoretice în problema de drept supusă dezlegării.
    52. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul de recursuri în interesul legii nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    53. Prezintă relevanţă pentru soluţionarea cauzei Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 20 ianuarie 2022, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, a stabilit că:
    "În interpretarea şi aplicarea unitară a art. 38 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2006, cu modificările ulterioare, şi a art. 150 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la stabilirea drepturilor băneşti cuvenite poliţiştilor de penitenciare pentru perioada concediului de odihnă trebuie avute în vedere sporurile pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de care aceştia au beneficiat în perioada de activitate, corespunzător timpului lucrat în locurile de muncă respective."

    54. Prin Decizia nr. 119 din 7 aprilie 2025, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 21 mai 2025, s-a admis sesizarea formulată de Tribunalul Bihor - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.997/111/2023 şi, în consecinţă, s-a stabilit că:
    "În interpretarea dispoziţiilor art. 7 lit. b), f) şi i) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 4 alin. (2) din capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, majorarea pentru munca suplimentară desfăşurată de poliţiştii de penitenciare în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, calculată potrivit dispoziţiilor art. 13 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare, nu influenţează calculul altor drepturi salariale şi nesalariale constând în sumă compensatorie, spor condiţii vătămătoare, spor condiţii periculoase, ore suplimentare, spor pericol ANP, indemnizaţie chirie, majorare de 50%."

    IX. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    55. Curtea Constituţională s-a pronunţat în repetate rânduri asupra constituţionalităţii art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017.
    56. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 461 din 15 octombrie 2024 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 10 februarie 2025, s-a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, constatându-se că acestea sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    57. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este admisibilă şi au propus o dezlegare pe fond conform celor ce succed.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    XI.1 Asupra admisibilităţii sesizării
    58. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, „Dacă, în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.“
    59. Conform art. 1 alin. (1) din acelaşi act normativ, „Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal“, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, „Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/ recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1).“
    60. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiţii de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile: a) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată; b) completul de judecată să fie învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac; c) să existe o chestiune de drept veritabilă, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei; d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    61. Este de observat că, spre deosebire de condiţiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile circumscrise prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiţia noutăţii chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită. Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate fi sesizată şi de către completele de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în primă instanţă sau în calea de atac. S-a derogat astfel de la condiţia ca sesizarea să fie dispusă doar de către completele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale curţilor de apel sau ale tribunalelor care sunt învestite cu soluţionarea cauzelor în ultimă instanţă.
    62. Evaluând elementele sesizării, în scopul de a stabili dacă sunt întrunite toate condiţiile anterior enunţate, se constată că primele două condiţii legale sunt îndeplinite.
    63. Astfel, cauza în care a fost formulată sesizarea se află în curs de soluţionare în recurs pe rolul Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, care judecă în ultimă instanţă, potrivit dispoziţiilor art. 96 pct. 2 coroborate cu art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă.
    64. Totodată, litigiul se înscrie în domeniul specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, fiind vorba despre un proces în care un sindicat al poliţiştilor solicită, pentru mai mulţi membri de sindicat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vâlcea, ca prin hotărârea ce se va pronunţa: (i) să se dispună obligarea pârâtului la plata majorării de 40% reglementată prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, ce se acordă personalului care asigură continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, începând cu data de 1 ianuarie 2018 şi până în prezent; (ii) să se constate că perioada serviciului de permanenţă constituie timp de lucru; (iii) să se dispună obligarea pârâtului să calculeze şi să plătească orele aferente timpului de lucru din cadrul serviciului de permanenţă care depăşesc perioada normală de lucru de 8 ore în timpul zilelor lucrătoare, precum şi pe durata zilelor de sâmbătă, duminică şi sărbători legale.
    65. De asemenea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat anterior pe calea unui recurs în interesul legii ori a unei alte hotărâri prealabile asupra chestiunii care formează obiectul sesizării.
    66. În ceea ce priveşte condiţia existenţei unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei, în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanţă a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, paragraful 37; Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023, paragraful 42).
    67. Jurisprudenţa consolidată în legătură cu această condiţie de admisibilitate rămâne de actualitate şi după intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că în preambulul acestei ordonanţe de urgenţă s-a ţinut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influenţa pozitiv activitatea instanţelor judecătoreşti, în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept.“ De asemenea, s-a arătat expres că noua soluţie legislativă se raportează la „configuraţia actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.“ În măsura în care prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu s-a derogat de la dispoziţiile art. 519 şi următoarele din Codul de procedură civilă în ceea ce priveşte condiţia existenţei unei chestiuni de drept, acestea rămân aşadar aplicabile, ca drept comun în materia sesizării pentru dezlegarea în prealabil a unei chestiuni de drept (Decizia nr. 111 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 31 ianuarie 2025, paragraful 56).
    68. Aşadar, scopul mecanismului de unificare a practicii judiciare constă în rezolvarea dificultăţilor reale de interpretare a respectivelor norme juridice, dificultăţi care ar putea constitui temeiul unor interpretări divergente şi, prin aceasta, al practicii judiciare neunitare, astfel cum s-a reţinut şi sub imperiul mecanismului reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 (Decizia nr. 111 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 31 ianuarie 2025, paragraful 60).
    69. Această condiţie este îndeplinită în cauză, întrucât normele juridice supuse interpretării au un caracter lacunar, chestiunea de drept supusă analizei nefiind reglementată într-o manieră neechivocă.
    70. Astfel, nu este lipsit de echivoc, faţă de prevederile art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, dacă majorarea de 40% reglementată prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, ce se acordă personalului care asigură continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, se aplică şi începând cu data de 1 ianuarie 2018.
    71. În acest sens, trebuie remarcat că au existat soluţii de admitere a pretenţiilor reclamanţilor, considerându-se că, prin aplicarea dispoziţiilor art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, majorarea de 40% reglementată prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, acordată personalului care asigură continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, se aplică şi începând cu data de 1 ianuarie 2018.
    72. Acelaşi raţionament este expus şi prin unele dintre opiniile teoretice exprimate de judecători, ceea ce relevă riscul apariţiei unei practici neunitare.

    XI.2. Asupra fondului sesizării
    73. Sesizarea de faţă este formulată într-o cauză în care reclamantul, funcţionar public cu statut special, solicită acordarea, şi după data de 1 ianuarie 2018, a majorării de 40% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie, prevăzută de art. 1 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 şi Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, invocând şi prevederile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    74. Ca urmare, prin sesizarea de faţă s-a solicitat a se lămuri: „Dacă în interpretarea art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 1 alin. (3^1) şi (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 şi Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, poliţiştii planificaţi să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, beneficiază de majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie, acordată în conformitate cu prevederile legale în vigoare, şi începând cu 1 ianuarie 2018, pentru perioada în care asigură continuitatea?“
    75. Pentru soluţionarea prezentei sesizări se impun, mai întâi, unele precizări privind continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, pentru a se stabili caracterele şi natura acesteia.
    76. Potrivit art. 44 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, poliţistul este obligat „să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum şi în afara acestuia, în situaţii temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.“
    77. Din aceste prevederi legale, precum şi din cele ale Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 577/2008 privind programul de lucru al poliţiştilor, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 22 august 2008, rezultă că programul de lucru al poliţiştilor este, de regulă, de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână, cu un repaus săptămânal de 2 zile, de regulă sâmbăta şi duminica [art. 2 alin. (1) din ordin], iar orele de serviciu prestate de poliţist peste durata prevăzută la art. 2 alin. (1) se consideră ore suplimentare.
    78. Reiese, de asemenea, că, dacă se impune efectuarea de muncă suplimentară, regula o constituie efectuarea de ore suplimentare la locul de muncă.
    79. Singura perioadă în care a fost reglementată expres pentru poliţişti remunerarea pentru continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, a fost perioada anului 2017, sub imperiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017.
    80. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, a instituit o serie de măsuri impuse, printre altele, „de faptul că în lipsa unei reglementări privind salarizarea personalului din sectorul bugetar pentru anul 2017, începând cu 1 martie 2017, s-ar aplica în integralitate prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, ceea ce ar genera inclusiv reduceri ale salariilor pentru unele categorii de personal“, astfel cum rezultă din preambulul său.
    81. Ordonanţa de urgenţă antereferită a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 115/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, care a prevăzut ca, la art. 1, după alin. (3) din ordonanţa de urgenţă, să se introducă două noi alineate, alineatele (3^1) şi (3^2), cu următorul cuprins:
    "(3^1) Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, beneficiază pentru această perioadă de o majorare de 40% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie, acordată în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(3^2) Condiţiile de acordare a majorării prevăzute la alin. (3^1), inclusiv activităţile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, se stabilesc prin ordin al conducătorilor instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională."

    82. Având în vedere dispoziţiile art. 1 alin. (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 115/2017, a fost emis Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 29 iunie 2017.
    83. Astfel cum se precizează în art. 1, ordinul reglementează condiţiile de acordare a majorării salariale, precum şi activităţile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice prevăzute de art. 1 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 115/2017, în cazul personalului Ministerului Afacerilor Interne.
    84. Din aceste prevederi rezultă, mai întâi, că activităţile pentru care se acordă majorarea analizată vizează continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, fiind aşadar vorba de o situaţie diferită de cele în care poliţistul asigură permanenţa de la locul de muncă.
    85. În acelaşi sens, art. 4 alin. (3) şi (4) din ordin arată că personalul M.A.I. prevăzut la alin. (1) lit. a) nu beneficiază de majorare în perioada în care desfăşoară efectiv activităţile prevăzute la art. 3, precizând că asigurarea continuităţii îndeplinirii atribuţiilor specifice în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, nu reprezintă muncă desfăşurată în durata normală a timpului de muncă şi nici muncă suplimentară în perioada în care nu sunt desfăşurate efectiv activităţile prevăzute la art. 3, orele stabilite în volumul de timp lunar planificat, astfel cum este reglementat la art. 2 lit. b), neputându-se compensa cu timp liber corespunzător.
    86. În consecinţă, majorarea analizată se acordă doar pentru acea perioadă de aşteptare în care poliţistul se află la domiciliu, dar nu este chemat să desfăşoare efectiv activităţile prevăzute la art. 3 din ordin.
    87. În cazul în care este chemat să efectueze activităţile prevăzute la art. 3 din ordin, devin incidente, pentru perioada efectuării acelor activităţi, prevederile legale referitoare, după caz, la munca efectuată peste programul normal de lucru sau la munca suplimentară desfăşurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, ceea ce nu face obiectul prezentei sesizări.
    88. Această concluzie este în acord cu Hotărârea CJUE din 21 februarie 2018, pronunţată în Cauza C-518/15, prin care s-a decis, conform punctului 4 din dispozitiv, că art. 2 din Directiva 2003/88 trebuie interpretat în sensul că timpul de gardă pe care un lucrător îl petrece la domiciliu cu obligaţia de a răspunde la apelurile angajatorului său într-un interval de opt minute, ceea ce restrânge în mod semnificativ posibilităţile de a avea alte activităţi, trebuie să fie considerat „timp de lucru“.
    89. La considerentul nr. 60 din hotărâre se precizează însă că, „În sfârşit, trebuie să se arate că situaţia este diferită în cazul în care lucrătorul efectuează o gardă potrivit sistemului de permanenţă conform căruia acesta trebuie să fie accesibil în permanenţă, fără a fi însă obligat să fie prezent la locul de muncă. Astfel, deşi se află la dispoziţia angajatorului său, în măsura în care trebuie să poată fi contactat, în această situaţie, lucrătorul îşi poate gestiona timpul cu mai puţine constrângeri şi se poate consacra propriilor interese. În aceste condiţii, numai timpul aferent prestării efective a serviciilor trebuie considerat «timp de lucru» în sensul Directivei 2003/88 (a se vedea în acest sens Hotărârea din 9 septembrie 2003, Jaeger, C-151/02, EU:C:2003:437, punctul 65 şi jurisprudenţa citată)“.
    90. În al doilea rând, din prevederile art. 3 dinOrdinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 rezultă cine sunt beneficiarii majorării de 40% şi care sunt activităţile punctuale pentru care se acordă aceasta.
    91. Astfel, de majorarea în discuţie putea beneficia doar personalul din cadrul secţiilor de poliţie rurală, poliţiilor comunale şi posturilor de poliţie comunală [art. 3 alin. (1) lit. a) din ordin], precum şi personalul din structurile de poliţie judiciară, criminalistică şi de suport operativ, organizate în cadrul Poliţiei Române şi Poliţiei de Frontieră Române [art. 3 alin. (1) lit. b) din ordin].
    92. De asemenea, mai puteau beneficia de această majorare poliţiştii încadraţi pe funcţii de medici în spitalele din reţeaua sanitară proprie [art. 3 alin. (2)].
    93. Activităţile pentru care se acordă majorarea sunt, potrivit art. 3 din ordin, fie intervenţia în mediul rural la sesizările Sistemului unic naţional pentru apeluri de urgenţă şi alte evenimente semnalate privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice, fie cercetarea la faţa locului şi intervenţia specializată pentru prinderea în flagrant.
    94. O altă condiţie este aceea de a nu se fi putut asigura îndeplinirea atribuţiilor specifice în program de lucru în ture sau în schimburi.
    95. De asemenea, prevederile alin. (2) al art. 4 din ordin arată că, „Pentru acordarea majorării, personalul M.A.I. se nominalizează în ordin/dispoziţie de personal întocmit(ă) în acest scop de structura de resurse umane.“
    96. Nu în ultimul rând, dispoziţiile ordinului mai reliefează şi faptul că acordarea majorării era condiţionată de existenţa unei planificări pentru asigurarea continuităţii îndeplinirii atribuţiilor specifice, precum şi încadrarea în cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul fiecărui ordonator de credite.
    97. Planificarea personalului desemnat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice despre care fac vorbire dispoziţiile art. 4 alin. (1) lit. a) dinOrdinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 presupune şi existenţa unui centralizator lunar al cărui model este prevăzut în anexa la actul evocat, centralizator care să evidenţieze numărul de ore aferent perioadei în care angajatul a fost planificat în luna respectivă să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice.
    98. Această planificare este necesară întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. (2) dinOrdinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, „Plata se face pe baza centralizatorului lunar al numărului de ore aferent perioadei în care personalul M.A.I. a fost planificat în luna respectivă să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, al cărui model este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.“
    99. Concluzionând, majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie prevăzută de dispoziţiile art. 1 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 şi Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 nu s-a acordat automat tuturor poliţiştilor, ci numai celor anume prevăzuţi de ordin.
    100. Chiar în cazul acestora din urmă, pentru a beneficia de majorarea analizată, trebuie îndeplinite o multitudine de alte condiţii, detaliate în precedent, fiind vorba, prin urmare, de un drept condiţionat.
    101. Totodată, nu este un drept fix, ci variabil, majorarea de 40% fiind calculată potrivit unei formule determinate prin prisma mai multor elemente, printre care şi volumul de timp lunar planificat, care este definit de art. 2 lit. b) din ordin ca fiind numărul de ore aferent perioadei în care personalul Ministerului Afacerilor Interne a fost planificat în luna respectivă să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, cu excepţia orelor în care s-au desfăşurat efectiv activităţile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice.
    102. Aşa fiind, cuantumul majorării poate fi diferit nu numai de la un poliţist la altul, dar poate fi diferit chiar şi în cazul aceluiaşi poliţist de la o lună la alta.
    103. Cu privire la efectele în timp a acestor prevederi, trebuie subliniat că, faţă de preambulul şi de cuprinsul său, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 (şi implicit dreptul conferit prin aceasta), a avut un caracter temporar, fiind aplicabilă doar în anul 2017, aspect care reiese şi din titlul său, respectiv ordonanţă „(…) privind unele măsuri bugetare în anul 2017“.
    104. Art. 68 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative dispune:
    "(1) Actele normative pot avea aplicare limitată în timp, în spaţiu sau privind obiectul reglementării.
(2) Prin acte normative ulterioare se poate prelungi, extinde sau restrânge durata actelor normative temporare, precum şi a celor cu aplicare limitată în spaţiu sau privind obiectul reglementării.
(3) Dispoziţia de prelungire a termenului de aplicare a actului normativ temporar trebuie să intervină înainte de expirarea termenului şi să indice, când este cazul, noul termen"

    105. În privinţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 nu a intervenit vreun act normativ ulterior prin care să se prelungească durata acesteia dincolo de decembrie 2017, singura perioadă în care a fost reglementată continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, fiind, aşa cum s-a arătat, anul 2017.
    106. Or, în cazul actelor normative emise pentru o durată determinată de timp, împlinirea termenului pentru care au fost emise respectivele acte normative are ca efect încetarea acţiunii normei juridice, încetarea producerii de efecte juridice, încetare care intervine ope legis, de drept.
    107. În ceea ce priveşte ordinele cu caracter normativ, instrucţiunile şi alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor şi ai celorlalte organe ale administraţiei publice de specialitate sau ai autorităţilor administrative autonome, acestea trebuie să fie emise în conformitate cu reglementările cu forţă juridică superioară, fiind acte cu caracter administrativ ce pot fi contestate în cadrul contenciosului administrativ, iar ieşirea din vigoare a actului normativ în executarea căruia au fost emise atrage şi încetarea efectelor actelor de reglementare secundară.
    108. Aşadar, ca urmare a ieşirii din vigoare a actului de reglementare primară, încetează nu numai efectele acestui act, dar şi efectele actului normativ de reglementare secundară, întrucât, conform normelor de tehnică legislativă cuprinse în art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă.
    109. Trebuie concluzionat, faţă de acestea, că la data de 1 ianuarie 2018 majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie prevăzută de dispoziţiile art. 1 alin. (3^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 şi ale Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 nu mai era prevăzută de vreun act normativ aflat în vigoare, după cum nu a fost prevăzută de vreun act normativ nici înaintea anului 2017.
    110. Acestea fiind stabilite, se pune problema dacă, pentru un poliţist care a îndeplinit toate condiţiile mai sus analizate şi care a beneficiat în anul 2017 de majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie, majorare prevăzută de prevederile legale amintite, acest drept subzistă şi de la data de 1 ianuarie 2018, sub imperiul Legii-cadru nr. 153/2017.
    111. Art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, intitulat „Aplicarea legii“, dispune:
    "(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.
(2) Începând cu data de 1 iulie 2017:
    a) se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; (...)
(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale:
    a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; (...)"

    112. Textul de lege citat prevede, aşadar, la alin. (2) lit. a) şi la alin. (3) lit. a), menţinerea în plată până la 31 decembrie 2017 şi, respectiv, majorarea, începând cu data de 1 ianuarie 2018, a cuantumului brut al acelor sporuri, indemnizaţii, compensaţii, prime, premii şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut/solda lunară/salariul lunar şi numai în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
    113. Din aceste prevederi rezultă că este necesar să fie vorba de sporuri, premii, alte elemente salariale care să aibă caracter permanent şi care să fie prevăzute şi după 1 ianuarie 2018.
    114. În acest context trebuie amintit faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a pronunţat Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021, în ale cărei considerente sunt consemnate dezlegări de principiu care pot fi aplicate mutatis mutandis şi în prezenta cauză, respectiv:
    "100. Pentru dezlegarea problemei de drept ce face obiectul prezentei sesizări trebuie a se face distincţia dintre sporurile cu caracter variabil şi cele cu caracter temporar.
101. Caracterul variabil al sporului priveşte cuantificarea, stabilirea valorii sale nominale prin aplicarea reperelor de cuantificare (în cauzele analizate, timpul efectiv lucrat), opuse sporurilor cu caracter variabil fiind sporurile fixe, iar nu sporurile cu caracter permanent. Altfel spus, caracterul variabil/fix al sporului vizează cuantificarea acestuia, în timp ce caracterul permanent/temporar vizează condiţiile de acordare a sporului, acestea fiind două aspecte distincte."

    115. Or, majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie la care se referă sesizarea de faţă a avut caracter temporar, astfel cum s-a argumentat în precedent, nemaifiind prevăzută după 1 ianuarie 2018 de Legea-cadru nr. 153/2017 şi nici de alte acte normative, astfel că nu intră sub incidenţa prevederilor art. 38 din actul evocat.
    116. Este de interes în soluţionarea prezentei sesizări şi Decizia nr. 119 din 7 aprilie 2025, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 2.478/1/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 21 mai 2025, prin care s-a stabilit:
    "În interpretarea dispoziţiilor art. 7 lit. b), f) şi i) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 4 alin. (2) din capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, majorarea pentru munca suplimentară desfăşurată de poliţiştii de penitenciare în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, calculată potrivit dispoziţiilor art. 13 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare, nu influenţează calculul altor drepturi salariale şi nesalariale constând în sumă compensatorie, spor condiţii vătămătoare, spor condiţii periculoase, ore suplimentare, spor pericol ANP, indemnizaţie chirie, majorare de 50%."

    117. Deşi în cauza respectivă s-a analizat calificarea juridică a majorării de 75% pentru munca suplimentară desfăşurată de poliţiştii de penitenciare în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, majorare care, spre deosebire de cea de faţă, are caracter permanent, şi nu temporar, prezintă interes pentru soluţionarea prezentei sesizări considerentele de la paragrafele 94-99, în special următoarele:
    "94. Din interpretarea gramaticală şi sistematică a textului de lege direct aplicabil, respectiv art. 13 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, la care normele de salarizare actuale fac trimitere, rezultă însă că majorarea acordată pentru activitatea desfăşurată în zilele nelucrătoare nu poate fi considerată ca modificând salariul de funcţie, întrucât nu este reglementată ca o majorare a salariului de funcţie cu 75%, ci ca o majorare calculată din baza reprezentată de salariul de funcţie.
95. Dacă legiuitorul ar fi intenţionat să majoreze salariul de funcţie prin aplicarea procentului de 75%, ar fi dispus în consecinţă, astfel cum a procedat, de exemplu, prin art. 16 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 când a utilizat sintagma «beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare cu până la 50%"

    118. S-a conchis că munca desfăşurată în zilele nelucrătoare se plăteşte cu o sumă de bani ce se calculează proporţional cu activitatea desfăşurată în situaţia respectivă, astfel că, neducând la o majorare a salariului de funcţie, nu va influenţa nici elementele componente ale salariului lunar calculate în raport cu salariul de funcţie.
    119. În mod similar, în circumstanţele din prezenta sesizare, majorarea acordată pentru continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, nu este reglementată ca o majorare a salariului de funcţie cu 40%, ci ca o majorare calculată din baza reprezentată de salariul de funcţie.
    120. Mai exact, acordarea majorării respective presupune adăugarea la salariu a unei sume reprezentând 40% din baza reprezentată de salariul de funcţie numai corespunzător perioadelor din lună când sunt îndeplinite cerinţele particulare pentru acordarea majorării, şi nu o majorare cu 40% a salariului de funcţie.
    121. Un argument în acelaşi sens se deduce şi din modul de calcul al acestei majorări cuprins în Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 78/2017, din care rezultă că majorarea în discuţie este o sumă concretă adăugată soldei de funcţie prin folosirea în formula de calcul a raportului dintre volumul de timp (de permanenţă la domiciliu) lunar planificat şi durata normală a timpului de lucru stabilită lunar şi, respectiv, a cuantumului lunar al salariului de bază sau al salariului de funcţie ori, după caz, al soldei de funcţie.
    122. În concluzie, deoarece reglementarea dreptului salarial în discuţie îl concepe ca pe o majorare (în sumă variabilă numai în funcţie de durata planificării de permanenţă din durata întregii luni) adăugată salariului/soldei de funcţie şi calculată prin aplicarea unui procent acestui salariu, acesta nu este inclus în enumerarea cuprinsă în art. 38 alin. (2) lit. a), respectiv alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, texte legale care prevăd menţinerea în plată după 1 iulie 2017 şi, respectiv, creşterea de la 1 ianuarie 2018 a cuantumurilor brute ale salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi a cuantumului brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar.
    123. Totodată, aceeaşi concluzie este susţinută şi de omisiunea legiuitorului de a prevedea acest drept în legislaţia aplicabilă ulterior perioadei în care a produs efecte Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017, cum s-a argumentat anterior.
    124. Având în vedere toate argumentele ce precedă, instanţa supremă opinează că dezlegarea prefigurată pentru problema de drept cuprinsă în sesizare trebuie să aibă în vedere nu doar dispoziţiile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, indicate de instanţa de trimitere - normă care reglementează creşterile salariale ce au avut loc începând cu data de 1 ianuarie 2018 -, ci şi prevederile art. 38 alin. (2) lit. a) din acelaşi act normativ, întrucât, în condiţiile în care dreptul în discuţie a fost prevăzut de un act normativ aplicabil în anul 2017, era necesar a se verifica dacă la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 (1 iulie 2017) acesta s-a regăsit între componentele salariale preluate cu ocazia aplicării etapizate a noii legi de salarizare.
    125. Or, art. 38 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 este norma care prevede care sunt drepturile salariale menţinute în plată începând cu data de 1 iulie 2017, iar art. 38 alin. (3) din lege se referă la creşteri salariale operate începând cu 1 ianuarie 2018, dar care se puteau aplica, prin definiţie, numai drepturilor menţinute de alineatul al doilea al textului.
    126. În consecinţă, Înalta Curte propune reformularea sesizării exclusiv prin includerea, între actele normative a căror interpretare este dată, a prevederilor art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017.

    127. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,
    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 482/90/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
    "În interpretarea art. 38 alin. (2) lit. a) şi a art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1 alin. (3^1) şi (3^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative şi a Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 78/2017 privind condiţiile de acordare a majorării salariale pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, precum şi activităţile pentru care se asigură continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, poliţiştii planificaţi să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, nu beneficiază de majorarea de 40% din salariul de bază/solda de funcţie şi începând cu 1 ianuarie 2018 pentru perioada în care asigură continuitatea."

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 iunie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Georgiana Toader

    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 213 din 16 iunie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"