Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 211 din 26 mai 2025  referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 211 din 26 mai 2025 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 680 din 21 iulie 2025
    Dosar nr. 295/1/2025

┌─────────────────┬────────────────────┐
│ │- vicepreşedintele │
│Mariana │Înaltei Curţi de │
│Constantinescu │Casaţie şi Justiţie │
│ │- preşedintele │
│ │completului │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Carmen Elena │- preşedintele │
│Popoiag │Secţiei I civile │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- preşedintele │
│Adina Oana Surdu │Secţiei a II-a │
│ │civile │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- pentru │
│ │preşedintele Secţiei│
│Ionel Barbă │de contencios │
│ │administrativ şi │
│ │fiscal │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Beatrice Ioana │- judecător la │
│Nestor │Secţia I civilă │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marian │- judecător la │
│Drăghici │Secţia I civilă │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Liviu Eugen Făget│- judecător la │
│ │Secţia I civilă │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Mihai Andrei │- judecător la │
│Negoescu-Gândac │Secţia I civilă │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Gheorghe Liviu │- judecător la │
│Zidaru │Secţia I civilă │
├─────────────────┼────────────────────┤
│Iulia Manuela │- judecător la │
│Cîrnu │Secţia a II-a civilă│
├─────────────────┼────────────────────┤
│Roxana Popa │- judecător la │
│ │Secţia a II-a civilă│
├─────────────────┼────────────────────┤
│Virginia │- judecător la │
│Florentina │Secţia a II-a civilă│
│Duminecă │ │
├─────────────────┼────────────────────┤
│George Bogdan │- judecător la │
│Florescu │Secţia a II-a civilă│
├─────────────────┼────────────────────┤
│Ianina Blandiana │- judecător la │
│Grădinaru │Secţia a II-a civilă│
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- judecător la │
│Maria Hrudei │Secţia de contencios│
│ │administrativ şi │
│ │fiscal │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- judecător la │
│Andreea Marchidan│Secţia de contencios│
│ │administrativ şi │
│ │fiscal │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- judecător la │
│Andra Monica │Secţia de contencios│
│Asănică │administrativ şi │
│ │fiscal │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- judecător la │
│Andreea Bercaru │Secţia de contencios│
│ │administrativ şi │
│ │fiscal │
├─────────────────┼────────────────────┤
│ │- judecător la │
│Emilian-Constntin│Secţia de contencios│
│Meiu │administrativ şi │
│ │fiscal │
└─────────────────┴────────────────────┘


    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 295/1/2025, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Maria-Camelia Drăguşin, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 4.869/109/2023.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, fiind formulat un punct de vedere la raport de către pârâtă.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    7. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a dispus, prin Încheierea din 13 ianuarie 2025, în Dosarul nr. 4.869/109/2023, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu art. 6 alin. (1) şi art. 24 alin. (2) din Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv dacă beneficiul drepturilor prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 - plata indemnizaţiilor de maternitate - este condiţionat de împlinirea stagiului minim de asigurare pentru acordarea acestor drepturi - 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical - în raport cu data producerii evenimentului asigurat, respectiv data naşterii, sau împlinirea după momentul naşterii, însă înăuntrul termenului de 126 de zile de concediu medical pentru sarcină şi lăuzie, a stagiului minim de asigurare pentru acordarea acestor drepturi - 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical - dă dreptul solicitantului la acordarea concediului medical pentru sarcină şi lăuzie pentru perioada ulterioară îndeplinirii condiţiei privind stagiul minim.

    II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile
    8. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005)
    Capitolul I - Dispoziţii generale
    "ART. 2
    (1) Concediile medicale şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul asiguraţii, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, sunt: (...)
    c) concedii medicale şi indemnizaţii pentru maternitate; (...)
    ART. 7
    Stagiul minim de asigurare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d^1) este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical, în condiţiile prevăzute în normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă."


    9. Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare (Ordinul nr. 15/2018/1.311/2017)
    "ART. 1
    Se aprobă Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
    ART. 2
    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    ART. 3
    Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 60/32/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 16 februarie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice altă dispoziţie contrară."

    10. Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, cu modificările şi completările ulterioare (norme de aplicare)
    "ART. 6
    (1) Stagiul minim de asigurare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă certificatul de concediu medical iniţial. (...)
    ART. 24
    (...) (2) Pentru situaţiile în care medicul de specialitate din ambulatoriu are obligaţia întocmirii unui plan de urmărire a evoluţiei bolii, durata de acordare a concediului medical este cea prevăzută la art. 20 alin. (2) şi se împarte în cel puţin două etape, din care prima etapă este de maximum 15 zile calendaristice."


    III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept
    11. Prin Sentinţa civilă nr. 1.289 din 10 aprilie 2024, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis cererea reclamantei şi a obligat pârâta Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Argeş să îi plătească acesteia indemnizaţia de maternitate aferentă lunilor iunie, iulie, august şi septembrie 2023, până la împlinirea perioadei de 126 zile calendaristice, calculate de la data naşterii copilului, la care se adaugă dobânda legală.
    12. Tribunalul a reţinut că între reclamantă şi pârâtă s-a încheiat Contractul de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate nr. 153/23.11.2022, iar la data de 19 mai 2023 a fost încheiat Actul adiţional nr. 73/19.05.2023, reclamanta efectuând în perioada decembrie 2022-iulie 2023 plăţi reprezentând cotizaţie aferentă lunii anterioare.
    13. Având în vedere art. 2 alin. (1) lit. c), art. 6 alin. (6), art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 şi Ordinul nr. 15/2018/1.311/2017, instanţa a considerat că, întrucât reclamanta a achitat contribuţia conform contractului pentru perioada 22.12.2022-13.07.2023, în mod evident, faţă de dispoziţiile mai sus enunţate, a însumat 6 luni de plată a contribuţiei, stagiul de cotizare fiind împlinit la data de 23.05.2023.
    14. Prima instanţă a mai reţinut că la data emiterii Certificatului de concediu medical seria CCMAR nr. 5.966.858/12.06.2023 aferent perioadei 1.06.2023-30.06.2023, reclamanta îndeplinea stagiul minim de asigurare, întrucât Contractul de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate nr. 153/23.11.2022 s-a încheiat la data de 23.11.2022, dată de la care se calculează stagiul de asigurare.
    15. Totodată a apreciat instanţa că din interpretarea dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 reiese că stagiul de asigurare de 6 luni trebuie realizat anterior lunii pentru care se acordă concediul medical şi nu anterior lunii producerii riscului asigurat, aşa cum în mod eronat interpretează pârâta.
    16. Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta Casa Judeţeană de Pensii Argeş, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii
    17. În ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiei ca soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, instanţa de trimitere a constatat că aceasta este îndeplinită, chestiunea de drept ce necesită interpretare rezumându-se, în esenţă, la determinarea momentului la care se consideră împlinit stagiul minim de asigurare pentru acordarea drepturilor constând în plata indemnizaţiei de maternitate prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005.
    18. S-a reţinut că, în cauză, raportul juridic este grefat pe un contract de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, încheiat între casa de asigurări de sănătate, în calitate de asigurător, şi o persoană fizică, în calitate de asigurat. Obiectul contractului este reprezentat de asigurarea în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale şi indemnizaţii de maternitate. Disputa judiciară a fost generată de refuzul asigurătorului de a efectua plata indemnizaţiei de maternitate, motivat de faptul că reclamanta nu a realizat stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, în sensul că în luna mai a anului 2023, când a avut loc riscul asigurat (naşterea), nu avea îndeplinit un stagiu de cotizare de minimum 6 luni, realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.
    19. Prin urmare, ceea ce se pune în discuţie este dacă determinarea momentului la care se consideră împlinit stagiul minim de asigurare pentru acordarea drepturilor constând în plata indemnizaţiei de maternitate prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 îl reprezintă data eliberării fiecărui concediu medical sau data producerii evenimentului asigurat, respectiv data naşterii.
    20. În opinia instanţei de trimitere, de lămurirea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale invocate depinde soluţionarea pe fond a cauzei.
    21. În ceea ce priveşte condiţia ca problema de drept să nu fi fost anterior dezlegată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, instanţa de trimitere a constatat că prezenta chestiune de drept a cărei lămurire se cere prezintă caracter de noutate, asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. Completul de judecată al instanţei de trimitere a mai reţinut că prin Decizia nr. 12 din 20 februarie 2023 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 27 aprilie 2023, nu au fost date dezlegări de principiu care să poată fi aplicabile în prezenta cauză.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    22. Intimata-reclamantă a considerat că nu este necesară sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, întrucât problema nu vizează o chestiune de drept dificilă şi care să prezinte caracterul de noutate necesar pentru activarea mecanismului de pronunţare a hotărârii prealabile. A arătat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat cu privire la chestiunea de drept invocată de instanţă, prin două decizii: Decizia nr. 584 din 29 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 24 noiembrie 2015, şi Decizia nr. 12 din 20 februarie 2023, dată în Dosarul nr. 2.660/1/2022, pronunţată în şedinţa publică din data de 20 februarie 2023 şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 27 aprilie 2023.
    23. Apelantul-pârât a considerat că se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. În opinia sa, modalitatea de calcul al celor 6 luni de stagiu minim de asigurare realizate în ultimele 12 luni anterioare celei pentru care se acordă concediul medical este detaliată în art. 6 alin. (1) din normele de aplicare astfel că prima lună care se ia în calcul în intervalul de 12 luni este cea anterioară producerii riscului, în acest caz, luna anterioară naşterii copilului.

    VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    24. Completul de judecată al instanţei de trimitere a apreciat în sensul că, indiferent de momentul acordării concediului medical iniţial, chiar dacă acesta ar fi fost eliberat începând cu data naşterii copilului, pârâta avea obligaţia de a verifica, pentru fiecare concediu medical în parte, dacă reclamanta întruneşte stagiul de cotizare de minimum 6 luni. Se observă că art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 se referă la ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical, ceea ce înseamnă că pentru fiecare concediu medical emis se verifică condiţia stagiului de cotizare prin raportare la data emiterii concediului medical.
    25. Prin art. 6 alin. (1) din normele de aplicare s-a introdus condiţia ca ultimele 12 luni să fie anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical iniţial, ceea ce presupune ca asiguratul să nu mai poată beneficia de concediu medical indiferent dacă ulterior acordării concediului medical iniţial ar îndeplini condiţia privind stagiul de cotizare de minimum 6 luni.
    26. În cazul reclamantei, aceasta a împlinit stagiul minim de cotizare de 6 luni la data de 23.05.2023, iar riscul asigurat (naşterea) s-a realizat la data de 29.05.2023. Pentru concediul medical aferent lunii mai nu este îndeplinită condiţia stagiului minim, însă aceasta este îndeplinită pentru lunile iunie şi următoarele.
    27. Prin condiţia impusă în normele de aplicare, în sensul de a fi avut în vedere concediul medical iniţial, se ajunge să se reglementeze modul de calcul al stagiului de cotizare diferit de cel prevăzut de art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, fiind încălcat principiul ierarhiei actelor normative.
    28. Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „Actele normative se iniţiază, se elaborează, se adoptă şi se aplică în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, cu dispoziţiile prezentei legi, precum şi cu principiile ordinii de drept“, iar principiul ierarhiei actelor normative prevăzut de art. 4 din acelaşi act normativ impune ca actele normative să se elaboreze în funcţie de ierarhia lor, de categoria acestora şi de autoritatea publică competentă să le adopte, iar cele date în executarea legilor, ordonanţelor sau a hotărârilor Guvernului să se emită în limitele şi potrivit normelor care le ordonă.
    29. În ceea ce priveşte ordinele cu caracter normativ, dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 24/2000 prevăd că se emit numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului, iar potrivit art. 78 acestea trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora.
    30. Principiul de drept aplicabil în speţă este acela că actul normativ de nivel inferior trebuie să fie emis în limitele şi numai potrivit normelor care îl guvernează de nivel superior, punctând instanţa de trimitere că în cadrul Curţii de Apel Piteşti există o opinie unitară în sensul exprimat mai sus.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    31. În raport cu conţinutul întrebării adresate instanţei supreme nu s-a apreciat necesară consultarea instanţelor naţionale cu privire la chestiunea de drept sesizată.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în mecanismele de unificare a practicii
    32. Verificând jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu au fost identificate decizii relevante pentru soluţionarea sesizării.

    IX. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    33. Nu au fost identificate decizii relevante ale Curţii Constituţionale cu privire la chestiunea de drept sesizată.

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    34. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea formulată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, nefiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    35. Temeiul prezentei sesizări îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, act normativ special care se completează cu dispoziţiile de drept comun, prevăzute de art. 519 şi următoarele din Codul de procedură civilă, aşa cum trimite în mod expres art. 4 din ordonanţa de urgenţă.
    36. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal“, iar în conformitate cu alin. (3) al aceluiaşi articol, „Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică indiferent de natura şi obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) şi (2), de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze“.
    37. Conform art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ, „Dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
    38. Procedând la analiza admisibilităţii sesizării, se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile cerute cumulativ de prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    39. Pentru atingerea scopului acestui mecanism juridic special de prevenire a jurisprudenţei neunitare la nivelul instanţelor naţionale, legiuitorul a instituit mai multe condiţii de admisibilitate, ce pot fi grupate astfel: 
    - sesizarea să fie formulată în cadrul unui proces dintre cele enumerate, limitativ, la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, aflat în curs de judecată în primă instanţă sau în calea de atac;
    – sesizarea să expună o chestiune dificilă de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei;
    – verificările să releve faptul că asupra chestiunii de drept respective instanţa supremă nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    40. Totodată, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă „motivele care susţin admisibilitatea sesizării potrivit dispoziţiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată şi al părţilor“ [art. 520 alin. (1) teza finală din Codul de procedură civilă].
    41. Analizând îndeplinirea acestor condiţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată, primordial, că litigiul în care a fost declanşat prezentul mecanism al pronunţării unei hotărâri prealabile nu face parte din domeniul de aplicare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    42. Potrivit art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, acest act normativ face referire doar la procesele privitoare la stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, precum şi la litigiile referitoare la stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie şi a altor prestaţii de asigurări sociale ale acestui personal, ceea ce înseamnă că, inclusiv în cazul acestei ultime categorii de litigii, esenţial pentru a atrage aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 este ca părţile litigante să fie plătite din fonduri publice.
    43. În litigiul ce a condus la declanşarea prezentului mecanism al pronunţării unei hotărâri prealabile, reclamanta a solicitat obligarea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Argeş la plata indemnizaţiei de maternitate.
    44. Raportul juridic în discuţie în acel litigiu este grefat pe un contract de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, încheiat între casa de asigurări de sănătate, în calitate de asigurător, şi o persoană fizică, în calitate de asigurat.
    45. Se reţine că, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005: „Se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la alin. (1), pe bază de contract de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate“.
    46. Aşa cum rezultă din analiza coroborată a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, pot încheia contracte de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate doar acele persoane fizice care nu realizează venituri din desfăşurarea unei activităţi în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege şi nici alte venituri asimilate salariilor şi nici nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj.
    47. Având în vedere aceste coordonate, se observă că litigiul ce a condus la prezenta sesizare nu vizează ipoteza în care personalul plătit din fonduri publice solicită plata unor drepturi din categoria prestaţiilor de asigurări sociale, deoarece reclamanta nu are calitatea de salariat şi nici nu primeşte venituri asimilate salariilor din fonduri publice, ci derivă dintr-un contract de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate încheiat benevol de reclamantă cu Casa de Asigurări de Sănătate Argeş pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate.
    48. În consecinţă, se constată că nu este îndeplinită condiţia de admisibilitate ce rezultă din prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, motiv pentru care se impune respingerea sesizării, ca inadmisibilă.

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 4.869/109/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu art. 6 alin. (1) şi art. 24 alin. (2) din Normele de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv dacă beneficiul drepturilor prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 - plata indemnizaţiilor de maternitate - este condiţionat de împlinirea stagiului minim de asigurare pentru acordarea acestor drepturi - 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical - în raport cu data producerii evenimentului asigurat, respectiv data naşterii, sau împlinirea după momentul naşterii, însă înăuntrul termenului de 126 de zile de concediu medical pentru sarcină şi lăuzie, a stagiului minim de asigurare pentru acordarea acestor drepturi - 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical - dă dreptul solicitantului la acordarea concediului medical pentru sarcină şi lăuzie pentru perioada ulterioară îndeplinirii condiţiei privind stagiul minim.
    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 mai 2025.


                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Maria-Camelia Drăguşin


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016