Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 210 din 29 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 210 din 29 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1100 din 27 noiembrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin     │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mariana Manoilă în Dosarul nr. 3.667/97/2018 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 111D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii, sens în care menţionează, spre exemplu, Decizia nr. 227 din 23 aprilie 2024 sau Decizia nr. 427 din 29 septembrie 2022.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 15 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.667/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Mariana Manoilă într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat în cadrul unei acţiuni de asigurări sociale cu privire la recalcularea pensiei.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele de lege criticate trebuie să asigure aplicabilitatea legii, şi nu ambiguitatea acesteia, respectiv să oblige judecătorii să se supună unor interpretări limitative şi ambigue pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin interpretările date unor texte de lege, sintagme, chestiuni de drept sau întrebări prejudiciale. Interpretarea unitară dată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este pentru legi, iar nu pentru chestiuni de drept. Prevederile legale criticate limitează dreptul de apreciere a fondului cauzei trimiţând la „lămurire“ în vederea soluţionării pe fond a cauzei respective, la obligativitatea interpretărilor date de instanţa supremă care este de natură a interfera cu judecarea proceselor de către celelalte instanţe de judecată şi, respectiv, de către judecătorii din sistemul judiciar care nu intră în componenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    6. Prin obligativitatea aplicării deciziilor luate de instanţa supremă în soluţionarea unor chestiuni de drept se încalcă art. 1 din Constituţie, în interpretarea unitară pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o dă în chestiunile de drept, şi nu în cadrul legilor, observându-se imixtiunea acestei instanţe în judecarea cauzelor ce au ca obiect recalcularea pensiilor, de vreme ce pensiile reprezintă un segment juridico-social de strictă specialitate, care este dat spre competenţa secţiilor specializate în asigurări sociale ale instanţelor judecătoreşti.
    7. Autoarea apreciază că interpretările date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unor dosare ce au ca obiect pensiile ar trebui să fie limitate, întrucât nu pot fi aplicate unor categorii de persoane care au drepturile de pensie deja stabilite în baza unor acte normative care au operat în timp şi ale căror efecte se prelungesc pe perioada vieţii, cât timp instanţa supremă nu judecă litigii privind drepturi de pensie în nicio cale de atac.
    8. Se menţionează, în susţinerea celor arătate, Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.
    9. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Curtea observă că prevederile legale criticate au fost modificate prin art. I pct. 64 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018. Având în vedere critica formulată, precum şi data Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1307 din 6 decembrie 2018, la care face referire autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea va reţine ca obiect al acesteia art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 310/2018, dispoziţii legale care au următorul cuprins: „(3) Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţa care a solicitat dezlegarea de la data pronunţării deciziei, iar pentru celelalte instanţe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.“
    14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind principiul statului de drept şi principiul legalităţii, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 124 - Înfăptuirea justiţiei şi în art. 126 alin. (1) şi (3) privind instanţele judecătoreşti.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile de lege criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, prin prisma unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 191 din 6 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 30 iunie 2023, paragrafele 19-22, Curtea a constatat constituţionalitatea competenţei instanţelor de a solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe hotărâri prin care să dea rezolvări de principiu chestiunilor de drept de a căror clarificare depinde soluţionarea pe fond a cauzelor şi cu privire la care judecătorii, în cursul judecăţii, consideră că este necesar să solicite concursul instanţei supreme, care să tranşeze cu titlu definitiv problema în discuţie. Curtea a reţinut că această nouă competenţă a instanţei supreme a fost reglementată prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă în scopul prevenirii apariţiei jurisprudenţei neunitare la nivelul instanţelor naţionale, prin oferirea de soluţii care se impun cu forţă obligatorie atât instanţei care a solicitat pronunţarea unei astfel de hotărâri prealabile, cât şi celorlalte instanţe confruntate cu probleme de drept similare, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având, în toate cazurile, efecte doar pentru viitor.
    16. De asemenea, Curtea Constituţională a mai arătat că analiza instanţei supreme poartă exclusiv asupra problemei punctuale indicate de judecătorul cauzei, care, anticipând dificultatea chestiunii şi riscul ca aceasta să genereze interpretări diferite în momentul în care diverse instanţe ar ajunge să examineze respectiva chestiune de drept, solicită instanţei supreme să statueze într-o manieră care să clarifice şi să fixeze o optică unitară, generalizată la nivelul tuturor instanţelor din ţară. Funcţia preventivă şi unificatoare a acestei proceduri este benefică actului de justiţie, asigurând realizarea premiselor pentru întrunirea caracteristicilor unui proces echitabil, ca exigenţă a statului de drept izvorâtă din prevederile art. 21 din Legea fundamentală, dar şi din cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Aceasta, deoarece se evită interpretările diferite pe care diverse instanţe le-ar putea da aceleiaşi problematici, iar părţile din proces beneficiază de certitudinea previzibilităţii dispoziţiilor legale aplicabile situaţiei de fapt conflictuale în care se află. Totodată, prin această procedură se asigură şi respectarea principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice, procesele urmând să fie soluţionate în baza unor prevederi legale interpretate unitar, astfel încât persoanele implicate în litigii aflate pe rolul unor instanţe diferite vor beneficia de un tratament juridic egal.
    17. Mai mult, Curtea a statuat că, potrivit textului de lege criticat şi în cauza de faţă, soluţia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se impune cu forţă obligatorie tuturor judecătorilor, însă acest lucru nu aduce atingere independenţei acestora, întrucât, în cadrul proceselor pe care le soluţionează, judecătorul îşi menţine prerogativa decizională neştirbită, în sensul că va aprecia întregul ansamblu probatoriu în mod obiectiv, în absenţa oricăror influenţe exterioare care să îi afecteze libertatea de a ajunge la o soluţie bazată exclusiv pe propria argumentare raţională. Interpretarea obligatorie dată de instanţa supremă se integrează în esenţa textului de lege interpretat, explicând înţelesul acestuia, clarificând modul său de aplicare şi evidenţiind semnificaţia corectă a conţinutului său normativ, fără să impună însă judecătorilor care urmează să îl aplice soluţii prestabilite pentru situaţii date, ci permiţând coroborarea acestuia, în cadrul procesului de interpretare şi aplicare a legii la speţă, cu toate celelalte elemente de fapt şi de drept pe care judecătorul îşi va fonda raţionamentul care va conduce la soluţionarea litigiului.
    18. Cele statuate în jurisprudenţa citată îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă, neintervenind elemente noi, de natură să justifice modificarea soluţiei pronunţate.
    19. În concluzie, competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a pronunţa hotărâri prealabile este una de rang constituţional, având în vedere prevederile art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit cărora instanţa supremă asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti. Totodată, prin această atribuţie se asigură nu doar dreptul la un proces echitabil şi egalitatea de tratament juridic, ci şi realizarea caracterului unic şi egal al justiţiei, astfel cum este prevăzut de art. 124 alin. (2) din Constituţie.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mariana Manoilă în Dosarul nr. 3.667/97/2018 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 29 aprilie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 210 din 29 aprilie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016