Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi ale art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Constantin Iacob în Dosarul nr. 5.398/95/2016* al Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 616D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondată, arătând că drepturile băneşti constând în anumite ajutoare şi indemnizaţii acordate atunci când anumite categorii de persoane se pensionează nu au temei constituţional. În sprijinul acestor susţineri invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 366 din 30 mai 2017 şi nr. 681 din 2 noiembrie 2017. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 12 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 5.398/95/2016*, Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi ale art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Constantin Iacob, reclamant într-un litigiu având ca obiect acordarea indemnizaţiei prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul arată că prevederile art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, potrivit cărora „Judecătorii şi procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii“, sunt în vigoare şi nu pot fi aplicate discreţionar şi că „este de neînţeles cum un guvern străin care nu mai este şi a dat reglementări pentru o perioadă limitată de timp de două luni sub un alt guvern prin ordonanţa de urgenţă care va fi supusă aprobării Parlamentului“. Se mai arată că dispoziţiile legale trebuie aplicate tuturor celor care îndeplinesc condiţiile acestora, fără discriminare. 6. Tribunalul Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia este neîntemeiată. 7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru aşi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere, reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 366 din 30 mai 2017, nr. 443 din 21 iunie 2016 şi nr. 204 din 30 martie 2017, în sensul constituţionalităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 în ansamblul ei şi, în special, a prevederilor art. 11 din aceasta. 9. Cu referire la prevederile art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, Avocatul Poporului apreciază că sunt, de asemenea, constituţionale, deoarece drepturile băneşti constând în ajutoare sau, după caz, indemnizaţii acordate la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă reprezintă beneficii oferite anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituţional. Legiuitorul este liber să dispună cu privire la conţinutul, limitele şi condiţiile de acordare a acestora, precum şi să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea condiţiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală. De asemenea, menţionează că nu există o obligaţie constituţională a legiuitorului de a reglementa acordarea de ajutoare sau indemnizaţii la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. 10. Cu privire la caracterul previzibil al dispoziţiilor antereferite, Avocatul Poporului trimite la jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care s-a reţinut că persoanele care se pensionează se supun dispoziţiilor în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum, precum şi la jurisprudenţa Curţii prin care s-a constatat că nu se încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece persoanele vizate de art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu se află în aceeaşi situaţie cu persoanele vizate de art. 11 alin. (1) din acest act normativ. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, care au următorul cuprins: „În anul 2016, dispoziţiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.“ 14. Art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 din 22 decembrie 2016, are următorul conţinut: „În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, dispoziţiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.“ 15. Dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 sunt criticate în forma pe care acestea o aveau anterior abrogării lor prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Având însă în vedere că, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile din ordonanţe de urgenţă ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea este legal sesizată în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015. 16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile criticate contravin normelor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, cu referire la prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, că prin Decizia nr. 366 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 26 iulie 2017, a constatat constituţionalitatea acestora. Curtea a reţinut, raportându-se la jurisprudenţa sa anterioară care viza dispoziţii similare în conţinutul lor cu cele ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2015, că drepturile prevăzute de acestea reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituţional. Aşa fiind, Curtea a constatat că drepturile afectate de dispoziţiile criticate nu sunt consacrate la nivel constituţional, neavând în consecinţă un caracter fundamental, astfel încât dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale (a se vedea Decizia nr. 366 din 30 mai 2017, paragraful 21). 18. De asemenea, Curtea a reţinut că prevederile criticate nu creează discriminări între persoane aflate într-o situaţie identică, iar măsurile financiare dispuse nu aduc atingere înseşi substanţei drepturilor băneşti vizate, ci doar amână acordarea acestor indemnizaţii pe o durată limitată de timp, pentru a nu se crea o datorie bugetară dificil de suportat - un considerent care are o relevanţă particulară în vederea soluţionării prezentei cauze. Curtea a apreciat că măsurile financiare criticate sunt necesare într-o societate democratică, fiind, în acelaşi timp, proporţionale cu scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat). În egală măsură, Curtea a considerat că există un echilibru just între cerinţele de interes general ale colectivităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale individului (a se vedea Decizia nr. 366 din 30 mai 2017, paragraful 22). 19. În plus, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 nu sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, cu privire la previzibilitatea dispoziţiilor criticate (paragraful 25 al Deciziei nr. 154 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 6 august 2018), art. 47 din Constituţie referitor la nivelul de trai decent (paragrafele 23 şi 24 ale Deciziei nr. 366 din 30 mai 2017 şi paragraful 24 din Decizia nr. 154 din 27 martie 2018) şi nici prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie (paragrafele 27 şi 28 din Decizia nr. 366 din 30 mai 2017). 20. Referitor la prevederile art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, Curtea observă, mai întâi, că acestea au un conţinut similar cu dispoziţiile a căror constituţionalitate a fost anterior examinată. Singura diferenţă constă în intervalul pentru care fiecare dintre ele dispune că nu se acordă drepturile băneşti aflate în discuţie: 2016 [art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015] şi 1 ianuarie-28 februarie 2017 [art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016]. Ca atare, considerentele anterioare sunt în egală măsură valabile şi pentru acest din urmă act normativ. De altfel, Curtea a constatat constituţionalitatea art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 (deciziile nr. 284 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 26 iulie 2019, nr. 616 din 2 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 5 februarie 2019, nr. 349 din 23 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 16 octombrie 2019, şi nr. 814 din 5 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 10 martie 2020). 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Iacob în Dosarul nr. 5.398/95/2016* al Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi ale art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Gorj - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian Văduva -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
