Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 210 din 26 mai 2025 referitoare la interpretarea art. 107 şi art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 210 din 26 mai 2025 referitoare la interpretarea art. 107 şi art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 750 din 11 august 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 293/1/2025


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- pentru preşedintele  │
│Ionel Barbă   │Secţiei de contencios  │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Lavinia       │- judecător la Secţia I│
│Curelea       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Andreia Liana │- judecător la Secţia I│
│Constanda     │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Lavinia       │- judecător la Secţia I│
│Dascălu       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Denisa Livia  │- judecător la Secţia I│
│Băldean       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristina      │- judecător la Secţia I│
│Dobrescu      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Roxana Popa   │- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mirela        │- judecător la Secţia a│
│Poliţeanu     │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ianina        │- judecător la Secţia a│
│Blandiana     │II-a civilă            │
│Grădinaru     │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ştefan Ioan   │- judecător la Secţia a│
│Lucaciuc      │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Maria  │- judecător la Secţia a│
│Zarafiu       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Vasile Bîcu   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ştefania      │- judecător la Secţia  │
│Dragoe        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Veronica      │- judecător la Secţia  │
│Dumitrache    │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristina      │- judecător la Secţia  │
│Ardeleanu     │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Andreea       │- judecător la Secţia  │
│Bercaru       │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 293/1/2025, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Maria-Camelia Drăguşin, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.242/90/2024.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, nefiind formulate puncte de vedere la raport.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    7. Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă a dispus, prin Încheierea din 16 decembrie 2024, în Dosarul nr. 2.242/90/2024, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept, referitoare la interpretarea art. 107 şi art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: dacă, în situaţia punerii în executare de către casa teritorială de pensii a unei hotărâri judecătoreşti prin care aceasta este obligată să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului pe baza veniturilor lunare rezultate dintr-o adeverinţă emisă de fostul angajator, aferente unor perioade anterioare datei de 1.04.2001, este legală scăderea cuantumului pensiei ca urmare a faptului că veniturile din adeverinţă se dovedesc a fi mai mici decât cele care au stat la baza calculului iniţial al pensiei, preluate din carnetul de muncă, sau, dimpotrivă, într-o astfel de situaţie se impune menţinerea în plată a cuantumului pensiei stabilit anterior?

    II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile
    8. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare (denumită, în continuare Legea nr. 263/2010):
    " SECŢIUNEA a 7-a
    Stabilirea şi plata pensiilor
    (...) Art. 107. - (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
    (1^1) În situaţia asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. IV, care au depus declaraţia individuală de asigurare, dacă la definitivarea anului fiscal, pe baza datelor comunicate de organul fiscal central, se constată diferenţe între venitul lunar asigurat utilizat la stabilirea punctajelor lunare avute în vedere la calculul pensiei şi cel ales de contribuabil în declaraţia individuală de asigurare, casa teritorială de pensii operează, din oficiu, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire care se emite până la data de 31 decembrie a anului în curs pentru anul anterior.

    (2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) şi (1^1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.

    (2^1) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul unei erori materiale, de calcul sau al oricărei greşeli de redactare, omisiuni sau menţiuni greşite, intervenite în procesul administrativ de evaluare, prelucrare şi redactare a datelor în vederea emiterii deciziei de pensionare sau a datelor înscrise în aceasta ori în sistemul electronic de punere în plată a deciziei, termenul general de prescripţie nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de către casa teritorială de pensii competentă.

    (3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege şi prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.

    (4) Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare pot solicita recalcularea pensiei, în condiţiile legii.

    (5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea. (...)
    CAP. IX
    Dispoziţii tranzitorii
    (...) Art. 165. - (...) (2) La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare."

    III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept
    9. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea la 22 august 2024, contestatoarea a formulat contestaţie împotriva deciziilor nr. 248.614/10.07.2024 şi nr. R173/22.07.2024 emise de intimata Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea, solicitând suspendarea şi anularea acestora şi obligarea intimatei la emiterea unei noi decizii privind stabilirea drepturilor de pensie, cu respectarea dispoziţiilor Sentinţei nr. 249/12.02.2024, pronunţată de Tribunalul Vâlcea în Dosarul nr. 2.213/90/2023.
    10. Prin sentinţa menţionată a fost admisă acţiunea formulată şi a fost obligată Casa Judeţeană de Pensii Vâlcea „să recalculeze pensia contestatoarei prin luarea în calculul punctajului mediu anual a veniturilor lunare brute, conform Adeverinţei nr. 8.261/9.03.2023, cu menţinerea valorificării venitului lunar brut, ce a fost avut în vedere la stabilirea sau recalcularea pensiei anterior, conform carnetului de muncă, pentru luna septembrie 1977 în care, potrivit adeverinţei menţionate (completate cu răspunsul nr. 39.558/8.12.2023), lipseşte statul de plată“.
    11. În executarea acestei sentinţe, intimata a emis Decizia de recalculare a pensiei contestatoarei nr. 248.614/10.07.2024, prin care numărul total de puncte realizate a scăzut de la 57,72674 la 56,31119, implicit scăzând şi cuantumul pensiei contestatoarei.
    12. Ca urmare a recalculării în minus a pensiei, a fost emisă şi Decizia de recuperare a sumelor încasate necuvenit nr. R173/22.07.2024, prin care contestatoarea a fost obligată la restituirea sumei de 1.956 lei.
    13. Prin contestaţia ce face obiectul cauzei în care s-a formulat sesizarea pendinte, contestatoarea susţine că cele două decizii emise în executarea Sentinţei nr. 249/12.02.2024 a Tribunalului Vâlcea sunt nelegale, întrucât intimata nu a respectat dispoziţiile statuate prin dispozitivul sentinţei şi nu a ţinut seama de veniturile indicate în adeverinţa emisă de fostul angajator, de asemenea indicată în dispozitivul sentinţei puse în executare. Se susţine şi că decizia de recuperare a fost emisă nelegal, mai înainte ca decizia de recalculare a pensiei să rămână definitivă.
    14. Prin întâmpinarea formulată în cauză intimata s-a apărat, în sensul că deciziile contestate au fost emise ca urmare a punerii în executare a Sentinţei nr. 249/12.02.2024 a Tribunalului Vâlcea, prin care a fost obligată să recalculeze pensia contestatoarei cu luarea în considerare a veniturilor brute din adeverinţa emisă de fostul angajator al acesteia, iar scăderea cuantumului pensiei se explică prin aceea că, pentru unele perioade, veniturile evidenţiate în adeverinţă au fost mai mici decât cele preluate din carnetul de muncă.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării, care susţin admisibilitatea procedurii
    15. Completul de judecată al instanţei de trimitere a apreciat, prin raportare la obiectul acţiunii deduse judecăţii, că domeniul de aplicare se circumscrie dispoziţiilor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, instanţa fiind învestită cu soluţionarea, în primă instanţă, a unei cauze ce are ca obiect stabilirea drepturilor de pensie ale contestatoarei, care anterior pensionării a fost angajată în cadrul unei instituţii publice (Spitalul Judeţean de Urgenţă Vâlcea), fiind aşadar plătită, în timpul vieţii active, din fonduri publice.
    16. Cu privire la condiţia existenţei unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei, instanţa de sesizare a reţinut că şi această condiţie de admisibilitate este îndeplinită, întrucât în speţă se pune problema dacă scăderea pensiei poate avea loc într-o procedură de recalculare la care casa de pensii a fost obligată printr-o hotărâre judecătorească teoretic favorabilă pensionarului.
    17. De asemenea, a reţinut că este întrunită şi cea din urmă condiţie de admisibilitate a sesizării, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat anterior asupra chestiunii de drept în discuţie şi nici nu a fost identificat vreun recurs în interesul legii în curs de soluţionare cu privire la această chestiune. S-a punctat şi că, cu toate că instanţa supremă a mai fost sesizată cu privire la modul de interpretare a dispoziţiilor art. 165 din Legea nr. 263/2010, în situaţia în care se solicită recalcularea pensiei pe baza veniturilor realizate de salariat în perioada anterioară anului 2001, atestate prin adeverinţe emise de fostul angajator, dar care sunt mai mici decât salariile înscrise în carnetul de muncă, prin Decizia nr. 84 din 20 noiembrie 2017 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă, fără ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra fondului acesteia.
    18. În plus, a reţinut instanţa de sesizare că situaţia de fapt şi de drept din speţă presupune un element de complexitate suplimentar, reprezentat de faptul că nu se pune problema modului de soluţionare a cererii de recalculare (care a fost deja admisă definitiv printr-o hotărâre anterioară), ci a posibilităţii legale ca în urma punerii în executare a hotărârii judecătoreşti prin care casa de pensii a fost obligată la recalculare să fie diminuată pensia solicitantului.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    19. Contestatoarea a susţinut că intimata nu a realizat o punere în executare corectă a hotărârii prin care casa de pensii a fost obligată la recalculare şi că scăderea pensiei sale este nelegală, iar intimata a arătat că nu a făcut decât să ducă la îndeplinire obligaţia stabilită prin hotărâre judecătorească, diminuarea pensiei contestatoarei fiind determinată de faptul că, pentru unele perioade, veniturile evidenţiate în adeverinţa emisă de fostul angajator au fost mai mici decât cele preluate din carnetul de muncă.

    VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    20. Completul de judecată al instanţei de trimitere consideră că, de principiu, procedura de recalculare a pensiei nu a fost concepută de legiuitor ca putând să aibă ca rezultat diminuarea pensiei solicitantului, din moment ce ea presupune adăugarea unor venituri sau stagii de cotizare suplimentare, ce nu fuseseră valorificate anterior la calcularea pensiei. Aşa fiind, o cerere de recalculare a cuantumului pensiei, întemeiată pe invocarea unor venituri atestate de adeverinţe emise de fostul angajator, ar trebui respinsă, în situaţia în care prin luarea în considerare a veniturilor din adeverinţă s-ar ajunge la diminuarea pensiei.
    21. Pe de o parte, în opinia instanţei de trimitere, nimic nu ar împiedica instituţia gestionară a sistemului de pensii ca, luând cunoştinţă, pe baza adeverinţei depuse de solicitant, de faptul că pensia acestuia a fost calculată pe baza unor venituri mai mari decât cele reale, să emită ulterior, din oficiu, o decizie de revizuire a pensiei, cu consecinţa scăderii cuantumului, pentru asigurarea efectivităţii principiului contributivităţii.
    22. În situaţia în care, precum în cauza de faţă, cererea de recalculare pe baza veniturilor din adeverinţa emisă de fostul angajator a fost deja admisă prin hotărâre judecătorească definitivă, iar casa de pensii a fost obligată să procedeze la recalculare, evident că nu se mai pune problema respingerii cererii de recalculare.
    23. Pe de altă parte, o recalculare în urma căreia să fie menţinut acelaşi nivel al pensiei (în cazul în care veniturile din adeverinţă ar fi mai mici decât cele avute în vedere anterior la stabilirea pensiei), urmată eventual de emiterea, din oficiu, a unei decizii de revizuire în scădere, ar constitui în opinia tribunalului o formalizare excesivă, din moment ce rezultatul ar fi acelaşi ca în situaţia recalculării pensiei în conformitate strictă cu veniturile atestate de adeverinţa invocată de contestator.
    24. În consecinţă, opinia instanţei este în sensul că este posibilă reducerea pensiei în situaţia punerii în executare a unei hotărâri judecătoreşti prin care casa de pensii a fost obligată la recalculare, dacă veniturile din adeverinţa depusă de solicitant se dovedesc a fi, în ansamblu, mai mici decât cele avute în vedere anterior la calcularea pensiei.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    25. Faţă de conţinutul întrebării adresate instanţei supreme, nu a mai fost necesară consultarea instanţelor cu privire la chestiunea de drept sesizată.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în mecanismele de unificare a practicii
    26. Nu au fost identificate decizii relevante pentru soluţionarea sesizării.

    IX. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    27. Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra constituţionalităţii textelor de lege supuse interpretării, respingând excepţiile de neconstituţionalitate ridicate (de exemplu, Decizia nr. 715 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 23 februarie 2018, Decizia nr. 169 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 967 din 26 septembrie 2024).

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    28. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea formulată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, nefiind îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    29. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, act normativ special care se completează cu dispoziţiile de drept comun, prevăzute de art. 519 şi următoarele din Codul de procedură civilă.
    30. Potrivit art. 1 alin. (2) din acest act normativ, „Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1).“, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol „Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică indiferent de natura şi obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) şi (2), de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze“.
    31. Conform art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ, „Dacă, în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
    32. Din analiza dispoziţiilor legale mai sus evocate rezultă că, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, declanşarea procedurii hotărârii prealabile este posibilă numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii de admisibilitate:
    a) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, circumscrisă domeniului de aplicare al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024;
    b) completul de judecată să fie învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac;
    c) existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei;
    d) chestiunea de drept să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    33. Evaluând elementele sesizării pendinte, se constată că tribunalul este învestit, conform legii, cu judecata în primă instanţă a unui proces privind anularea unei decizii de recalculare a pensiei, primele două condiţii de admisibilitate fiind îndeplinite.
    34. Cât priveşte cerinţa privind existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei, se constată că nu este îndeplinită.
    35. Astfel cum s-a statuat în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, premisa necesar a fi îndeplinită pentru formularea unei (oricărei) sesizări în vederea pronunţării de către instanţa supremă a unei hotărâri prealabile o constituie identificarea de către judecătorii cauzei a unei chestiuni de drept, noţiune autonomă care şi-a clarificat înţelesul în jurisprudenţa constituită în aplicarea normei generale prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă şi care, reluată fiind şi redată identic în cuprinsul normei speciale, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, are acelaşi înţeles (a se vedea deciziile indicate în Ghidul privind condiţiile de admisibilitate ale cererii de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile în materie civilă, pct. III.3, şi Ghidul privind condiţiile de admisibilitate a cererii de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile în materie litigiilor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţiile de asigurări sociale, pct. 3, disponibile pe www.scj.ro).
    36. Subsecvent identificării chestiunii de drept şi prealabil sesizării instanţei supreme, instanţa de trimitere are a statua şi a evidenţia prin actul de sesizare legătura dintre dezlegarea chestiunii de drept, în raport cu interpretările posibile prefigurate în privinţa textelor de drept apreciate a fi relevante judecăţii, şi soluţionarea cauzei, întrucât numai în aceste condiţii se pot demonstra utilitatea şi interesul în promovarea acestui demers, ştiut fiind şi faptul că declanşarea procedurii nu este posibilă pentru a se solicita dezlegarea unor probleme de drept teoretice, chiar dacă aceasta ar avea legătură cu materia litigioasă în care judecă (a se vedea deciziile indicate în Ghidul privind condiţiile de admisibilitate ale cererii de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile în materie civilă, pct. III.4, şi Ghidul privind condiţiile de admisibilitate a cererii de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile în materie litigiilor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţiile de asigurări sociale, pct. 4, disponibile pe www.scj.ro).
    37. Or, evaluând elementele sesizării pendinte, se constată că aceasta nu expune o chestiune de drept în înţelesul dat acestei noţiuni în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ci expune chiar obiectul procesului şi nelămuriri privind modul de soluţionare a acestuia.
    38. Potrivit lucrărilor dosarului, prin contestaţia dedusă judecăţii s-a cerut anularea deciziei de recalculare a pensiei, în considerarea faptului că, emisă fiind în executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive (titlu executoriu), decizia trebuia să respecte condiţiile şi limitele recalculării stabilite prin hotărâre, pensia rezultată în urma recalculării neputând fi mai mică decât pensia acordată/primită anterior.
    39. Prin modul de formulare a sesizării rezultă că instanţa de trimitere transferă instanţei supreme însăşi rezolvarea litigiului cu care a fost învestită, care presupune stabilirea înţelesului şi efectelor hotărârii judecătoreşti ce constituie titlu executoriu şi conformitatea deciziei de recalculare cu menţiunile acestuia.
    40. Or, noţiunii „chestiune de drept“ nu îi poate fi subsumat obiectul cererii de chemare în judecată, iar dezlegarea raportului juridic dedus în concret judecăţii, prin aplicarea legii la circumstanţele de fapt particulare ale cauzei şi pronunţarea soluţiei, este şi rămâne în puterea suverană a judecătorului cauzei, fiind o atribuţie înglobată funcţiei jurisdicţionale pe care acesta are a o îndeplini independent.
    41. Pentru aceste motive, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept apreciază că prezenta sesizare este inadmisibilă.

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.242/90/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept, referitoare la interpretarea art. 107 şi art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: dacă, în situaţia punerii în executare de către casa teritorială de pensii a unei hotărâri judecătoreşti prin care aceasta este obligată să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului pe baza veniturilor lunare rezultate dintr-o adeverinţă emisă de fostul angajator, aferente unor perioade anterioare datei de 1.04.2001, este legală scăderea cuantumului pensiei ca urmare a faptului că veniturile din adeverinţă se dovedesc a fi mai mici decât cele care au stat la baza calculului iniţial al pensiei, preluate din carnetul de muncă, sau, dimpotrivă, într-o astfel de situaţie se impune menţinerea în plată a cuantumului pensiei stabilit anterior?
    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 mai 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Maria-Camelia Drăguşin

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 210 din 26 mai 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 210 din 26 mai 2025 referitoare la interpretarea art. 107 şi art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 210 din 26 mai 2025 referitoare la interpretarea art. 107 şi art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010