Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, în forma anterioară modificării prin Legea nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 209 din 9 aprilie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, în forma anterioară modificării prin Legea nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 571 din 11 iulie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, în forma în vigoare la data de 12 iunie 2015, excepţie ridicată de Szocs Laszlo în Dosarul nr. 234/43/2015/a4 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 407D/2018.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Peter Zoltan, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, şi consilierul juridic din partea Agenţiei Naţionale de Integritate, cu delegaţie depusă la dosar, procedura de citare fiind legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Agenţia Naţională de Integritate a depus concluzii scrise la dosarul cauzei, în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, arătând că se încalcă principiul egalităţii şi cel al nediscriminării prevăzute de Constituţie, pentru că este aplicat tratament diferenţiat unor situaţii similare.
    5. Criteriul tratamentului diferenţiat nu este obiectiv, având în vedere că autorul niciodată nu a săvârşit niciun act de comerţ din perspectiva căruia să fie considerat profesionist în terminologia actuală. Din punctul de vedere al criteriului subiectiv, membrii întreprinderii familiale se află în situaţie identică cu asociaţii unei societăţi cu răspundere limitată, societăţi pe acţiuni şi cu asociaţii comanditaţi ai societăţii în comandită simplă şi cu asociaţii comanditaţi ai societăţii în comandită pe acţiuni. Cu toate acestea, doar membrul întreprinderii familiale este considerat profesionist ope legis. În aceste condiţii, autorul s-a găsit într-o situaţie de incompatibilitate care îi îngrădeşte dreptul de a candida în alegerile locale.
    6. În final, arată că excepţia se impune a fi admisă şi dintr-o perspectivă teleologică, respectiv a faptului că legiuitorul a abrogat în mod implicit, în decembrie 2016, soluţia legislativă criticată.
    7. Având cuvântul, consilierul juridic pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Prevederea legală este expresă şi concisă şi poate fi privită din perspectiva scopului Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, şi anume integritatea în exercitarea funcţiei publice. Prevederea criticată nu conţine norme discriminatorii, aplicându-se în mod egal tuturor categoriilor vizate de ipoteza sa. Cu privire la comercianţii persoane fizice, nu există analogie între membrii întreprinderii familiale, pe de o parte, şi acţionarii şi asociaţii persoanelor juridice, pe de altă parte, întrucât aceştia din urmă nu pot desfăşura activităţi economice, nu participă în mod direct la conducerea societăţii şi nu răspund cu patrimoniul personal pentru prejudiciul respectivei societăţi.
    8. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că nu se încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, textul criticat aplicându-se tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    9. Prin Încheierea din 26 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 234/43/2015/a4, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, în forma în vigoare la data de 12 iunie 2015. Excepţia a fost ridicată de Szocs Laszlo, recurent-reclamant într-o cauză având ca obiect anularea unui raport de evaluare al Agenţiei Naţionale de Integritate de constatare a existenţei unei incompatibilităţi.
    10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia a criticat prevederile tezei întâi a art. 31 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, în forma în care era în vigoare la data de 12.06.2015, în măsura în care calitatea de comerciant conferită prin lege se referă la membrul asociaţiei familiale. Apreciază că este discriminat faţă de persoanele fizice care au calitatea de asociaţi sau acţionari în societăţile (comerciale) reglementate prin Legea nr. 31/1990, dar care nu au calitate de comerciant, potrivit legii.
    11. În opinia autorului excepţiei, situaţia juridică a membrului asociaţiei familiale este similară cu situaţia asociaţilor sau acţionarilor în societăţile (comerciale) reglementate prin Legea nr. 31/1990, mai precis cu cea a asociaţilor sau acţionarilor comanditari, în sensul că ei nu efectuează acte de comerţ în reprezentarea sau în numele formelor asociative în care au calitatea respectivă, în condiţiile în care reprezentantul desemnat al asociaţiei familiale, respectiv administratorii şi asociaţii comanditaţi sunt cei care efectuează acte şi fapte de comerţ prin definiţie, ei fiind calificaţi drept comercianţi, respectiv profesionişti, în actuala terminologie juridică.
    12. Doar membrul asociaţiei familiale, fiind calificat comerciant de dispoziţiile criticate, deşi se află în situaţie identică cu ceilalţi membri ai societăţilor necomercianţi, se află în situaţie de incompatibilitate cu calitatea de ales local, funcţionar public sau demnitar, pe când aceştia din urmă pot avea calităţile menţionate.
    13. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal arată că există două categorii de profesionişti - noţiune care o înlocuieşte pe cea de comerciant folosită în legislaţia anterioară noului Cod civil. Astfel, există categoria profesioniştilor persoane fizice, al căror regim juridic este reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, şi cea a profesioniştilor persoane juridice, supuse Legii nr. 31/1990, ambele categorii având obligaţia de a îndeplini formalităţile de înregistrare prevăzute de Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, pentru a se înfiinţa şi pentru a asigura opozabilitatea faţă de terţi.
    14. Rezultă că regimul juridic aplicabil celor două categorii de profesionişti diferă după cum iniţiatorii acestora acţionează în mod individual sau ca membri ai unei întreprinderi individuale, în calitate de persoane fizice, ori aleg să se asocieze pentru a crea o societate cu personalitate juridică. Deosebirea de statut juridic dintre persoanele fizice care exploatează o întreprindere şi asociaţii sau acţionarii unor persoane juridice justifică în mod obiectiv aplicarea unui regim juridic diferit. Astfel, spre deosebire de persoana juridică, care încheie acte juridice în nume propriu, îşi asumă drepturi şi obligaţii în calitate de profesionist prin intermediul organelor sale de administrare şi răspunde pentru obligaţiile asumate cu patrimoniul propriu, asociaţii sau acţionarii neavând posibilitatea să participe în mod direct la conducerea ei, formele de organizare în care persoanele fizice pot deveni profesionişti instituie în sarcina acestora răspunderea nelimitată pentru obligaţiile asumate în virtutea calităţii de profesionist, care le este recunoscută în temeiul legii.
    15. Cu referire la consecinţele acestui regim juridic diferenţiat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie observă că, într-adevăr, în cazul comercianţilor persoane fizice, recunoaşterea acestei calităţi atât reprezentantului întreprinderii familiale, cât şi membrilor acesteia are ca efect restrângerea dreptului de a fi ales, în virtutea incompatibilităţilor instituite de lege, însă aceste persoane nu se află în situaţii analoage cu asociaţii şi acţionarii persoanelor juridice, întrucât aceştia din urmă nu pot desfăşura personal activităţi economice, nu participă în mod direct la conducerea societăţii şi nu răspund cu patrimoniul personal pentru datoriile societăţii.
    16. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Guvernul, Avocatul Poporului şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, concluziile orale şi cele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 31 teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări şi completări, prin Legea nr. 182/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 19 octombrie 2016, în forma pe care acestea o aveau anterior modificărilor aduse de Legea nr. 182/2016. Atâta vreme cât conţinutul dispoziţiilor normative aplicabile cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate este acela de la data de 12 iunie 2015, excepţia de neconstituţionalitate este admisibilă din perspectiva dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor (...) privind neconstituţionalitatea unei (...) dispoziţii (...) sau dintr-o ordonanţă în vigoare (...)“, aşa cum au fost acestea interpretate de Curtea Constituţională începând cu Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011. Prin urmare, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea dispoziţiilor art. 31 teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008: „Membrii întreprinderii familiale sunt comercianţi persoane fizice (...).“
    20. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 4 alin. (2) referitoare la interzicerea discriminării şi art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi.
    21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că cele două categorii de subiecţi de drept care, în opinia autorului, sunt tratate în mod diferenţiat de către legiuitor sunt, pe de o parte, membrii întreprinderii familiale şi, pe de altă parte, membrii unei societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, în particular membrii societăţilor în comandită simplă şi ai celor în comandită pe acţiuni. Regimul diferenţiat constă, în viziunea autorului, în faptul că legiuitorul le acordă doar membrilor întreprinderii familiale calitatea de comerciant, nu şi membrilor societăţilor în comandită simplă şi ai celor în comandită pe acţiuni. În opinia autorului, acest tratament diferenţiat îi discriminează pe membrii întreprinderilor familiale faţă de asociaţii societăţilor în comandită simplă şi ai celor în comandită pe acţiuni, având în vedere că aceste două categorii se află în situaţii asemănătoare.
    22. Pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate este necesară clarificarea a două chestiuni prealabile. Mai întâi, este necesară clarificarea deosebirilor dintre noţiunea de întreprindere familială şi cea de societate în comandită. În al doilea rând, este necesară clarificarea noţiunii de comerciant/ profesionist, în înţelesul dat acesteia de către legiuitor.
    23. Din coroborarea dispoziţiilor art. 2 lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, potrivit cărora întreprindere familială este întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de membrii unei familii, şi a dispoziţiilor art. 2 lit. f) din acelaşi act normativ, potrivit cărora întreprinderea economică este activitatea economică desfăşurată în mod organizat, permanent şi sistematic, combinând resurse financiare, forţă de muncă, materii prime, mijloace logistice şi informaţie, pe riscul întreprinzătorului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege, rezultă că întreprinderea familială nu este un subiect de drept distinct de membrii familiei care o compun. Întreprinderea familială nu este, cu alte cuvinte, o persoană juridică, ci o întreprindere economică angrenată într-o activitate economică, în înţelesul dat acestei din urmă noţiuni de dispoziţiile art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, potrivit cărora „activitate economică - activitate cu scop lucrativ, constând în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii“.
    24. În ceea ce priveşte stabilirea naturii juridice a societăţilor în comandită, sunt relevante dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Legea societăţilor nr. 31/1990, potrivit cărora „În vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ, persoanele fizice şi persoanele juridice se pot asocia şi pot constitui societăţi cu personalitate juridică, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi“, precum şi ale art. 2 din aceeaşi lege, potrivit cărora „Dacă prin lege nu se prevede altfel, societăţile cu personalitate juridică se constituie în una dintre următoarele forme: a) societate în nume colectiv; b) societate în comandită simplă; c) societate pe acţiuni; d) societate în comandită pe acţiuni şi e) societate cu răspundere limitată.“
    25. Dispoziţiile criticate stabilesc faptul că membrii întreprinderii familiale sunt comercianţi persoane fizice. Având însă în vedere dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora „Noţiunea «profesionist» prevăzută la art. 3 din Codul civil include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum şi orice alte persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice sau profesionale, astfel cum aceste noţiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil.“, precum şi faptul că dispoziţiile criticate se încadrează în noţiunea de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil, rezultă că, în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea va ţine seama de definiţia dată noţiunii de profesionist prin dispoziţiile art. 3 alin. (2) şi (3) din Codul civil, potrivit cărora „(2) Sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere. (3) Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ“.
    26. Legiuitorul acordă, în mod explicit, prin dispoziţiile criticate, calitatea de comerciant/profesionist membrilor întreprinderilor familiale. În schimb, nu există o dispoziţie similară cu referire la asociaţii societăţilor în comandită. Având în vedere criticile de neconstituţionalitate, Curtea va stabili dacă atribuirea de către legiuitor a calităţii de comerciant/profesionist, astfel cum tot legiuitorul o defineşte, doar membrilor întreprinderilor familiale şi nu şi asociaţilor societăţilor în comandită contravine dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Cu alte cuvinte, Curtea va stabili dacă aplicarea de către legiuitor a definiţiei date noţiunii de profesionist membrilor întreprinderilor familiale şi nu şi asociaţilor în comandită este discriminatorie, în sensul art. 16 alin. (1) din Constituţie.
    27. Curtea constată că activităţile membrilor întreprinderilor familiale reprezintă exploatare a unei întreprinderi, în sensul art. 3 alin. (3) din Codul civil, iar activităţile asociaţilor comanditari nu reprezintă exploatare a unei întreprinderi. Ca atare, cele două categorii de persoane nu se află în aceeaşi situaţie relevantă şi, astfel, legiuitorul este îndreptăţit să acorde calitatea de comerciant/profesionist doar membrilor întreprinderilor familiale.
    28. Se observă astfel că, în vreme ce întreprinderile familiale nu sunt persoane juridice, societăţile în comandită şi cele în comandită pe acţiuni sunt persoane juridice. În aceste condiţii, trebuie ţinut cont de conţinutul dispoziţiilor art. 193 alin. (1) din Codul civil, potrivit cărora „Persoana juridică participă în nume propriu la circuitul civil şi răspunde pentru obligaţiile asumate cu bunurile proprii, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel.“ Prin urmare, asociaţii comanditari ai societăţilor în comandită nu participă în nume propriu la circuitul civil. Ca atare nu ei sunt cei care exploatează o întreprindere, în sensul art. 3 alin. (2) şi (3) din Codul civil, ci însăşi societatea pe care au constituit-o.
    29. În schimb, nu se poate spune că întreprinderea familială participă în nume propriu la circuitul civil şi nici că răspunde pentru obligaţiile asumate cu bunurile proprii, pentru simplul motiv că, din principiu, întreprinderea familială, nefiind persoană juridică, nu are un patrimoniu distinct de al membrilor săi. Prin urmare, membrii întreprinderii familiale înşişi sunt cei care exploatează o întreprindere, în sensul art. 3 alin. (2) şi (3) din Codul civil.
    30. Situaţia nu se schimbă nici dacă sunt avute în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, potrivit cărora „(1) Întreprinderea familială se constituie printr-un acord de constituire, încheiat de membrii familiei în formă scrisă, ca o condiţie de validitate. Acordul de constituire va stipula, sub sancţiunea nulităţii, datele de identificare ale membrilor familiei şi ale reprezentantului desemnat din rândul acestora [...]. (2) Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire va gestiona interesele întreprinderii familiale în temeiul unei procuri speciale, sub forma unui înscris sub semnătură privată. Procura specială se semnează de către toţi membrii întreprinderii care au capacitate de exerciţiu deplină şi reprezentanţii legali ai celor cu capacitate de exerciţiu restrânsă“. Astfel, reprezentantul desemnat prin acordul de constituire nu este analog organelor de conducere ale societăţii în comandită, respectiv asociaţilor comanditaţi şi, deci, nu se poate deduce că întreprinderea familială este o persoană juridică.
    31. În concluzie, membrii întreprinderii familiale şi asociaţii societăţilor în comandită nu se află în aceeaşi situaţie, pentru a putea permite Curţii Constituţionale constatarea unei eventuale discriminări interzise de art. 16 alin. (1) din Constituţie. Aşa cum în mod repetat a subliniat Curtea în jurisprudenţa sa, o condiţie esenţială pentru a stabili neconformitatea cu art. 16 alin. (1) din Constituţie a unei măsuri prin care statul tratează în mod diferenţiat categorii de subiecţi de drept este ca acestea să se afle în aceeaşi situaţie. Astfel, în paragraful 44 al Deciziei nr. 24 din 16 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 18 februarie 2019, Curtea a reamintit cele reţinute în Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, după cum urmează: „[...] Egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituţie, îşi găseşte aplicare doar atunci când părţile se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică acelaşi tratament juridic şi deci instituirea aceluiaşi regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluţie legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunţat. Când criteriul în funcţie de care îşi găseşte aplicarea un regim juridic sau altul are caracter obiectiv şi rezonabil, şi nu subiectiv şi arbitrar, fiind constituit de o anumită situaţie prevăzută de ipoteza normei, şi nu de apartenenţa sau de o calitate a persoanei, privitor la care îşi găseşte aplicare, aşadar intuitu personae, nu există temei pentru calificarea reglementării deduse controlului ca fiind discriminatorie, deci contrară normei constituţionale de referinţă.“
    32. În aceste condiţii, având în vedere că membrii întreprinderilor familiale nu se află într-o situaţie analoagă cu cea a asociaţilor societăţilor în comandită, dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie permit legiuitorului să trateze în mod diferenţiat cele două categorii, respectiv să acorde calitatea de comerciant/profesionist doar membrilor întreprinderilor familiale, fără să acorde această calitate şi asociaţilor societăţilor în comandită.
    33. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Szocs Laszlo în Dosarul nr. 234/43/2015/a4 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 31 teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, în forma anterioară modificării prin Legea nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 9 aprilie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice