Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 207 din 9 aprilie 2025 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 160/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, precum şi pentru completarea art. 25 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 207 din 9 aprilie 2025 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 160/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, precum şi pentru completarea art. 25 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 430 din 9 mai 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 160/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, precum şi pentru completarea art. 25 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996 (Pl-x nr. 620/2020), obiecţie formulată de un număr de 56 de deputaţi.
    2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost transmisă prin email, fiind înregistrată la Registratura Jurisdicţională a Curţii Constituţionale cu nr. 3.597 din 27 martie 2025, şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.248A/2025.
    3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia descriu parcursul legislativ al legii criticate, arătând, în esenţă, că, într-un prim ciclu legislativ, după adoptarea acesteia de cele două Camere ale Parlamentului, Preşedintele României a solicitat reexaminarea legii, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţie. După reexaminare, Preşedintele României a sesizat Curtea Constituţională în vederea exercitării controlului a priori asupra legii astfel aprobate. Prin Decizia nr. 18 din 15 februarie 2023, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că legea este neconstituţională, ca urmare a depăşirii limitelor cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituţie.
    4. Un al doilea ciclu legislativ a decurs în mod similar, fiind finalizat cu Decizia nr. 724 din 13 decembrie 2023, prin care Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat, din nou, că legea în discuţie este neconstituţională.
    5. Ca urmare a publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei Curţii Constituţionale, legea a fost reexaminată de Parlament în temeiul art. 147 alin. (2) din Constituţie, fiind adoptată cu modificări şi completări de Senat la data de 14 octombrie 2024 şi de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, la 26 martie 2025. Autorii sesizării precizează că, la aceeaşi dată, legea ar fi fost depusă la secretarul general al Camerei Deputaţilor pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituţionalităţii acesteia.
    6. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate, autorii obiecţiei susţin, în esenţă, că legea supusă controlului este neconstituţională în ansamblul său, întrucât legiuitorul a ignorat Decizia Curţii Constituţionale nr. 724 din 13 decembrie 2023, ceea ce a condus la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (4), ale art. 77 alin. (2) şi ale art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală.
    7. Astfel, textul legii adoptate conţine aceleaşi vicii pe care Curtea Constituţională le-a sesizat prin decizia menţionată, art. I pct. 1 din lege fiind afectat de aceleaşi carenţe constatate de instanţa de contencios constituţional. În acest sens, având în vedere identitatea de raţiune care stă la baza prezentei sesizări şi a considerentelor Curţii Constituţionale, autorii sesizării învederează că noua redactare a normei este, de asemenea, esenţialmente diferită de cea criticată iniţial de Preşedintele României şi permisivă în ceea ce priveşte standardele de selecţie pentru ocuparea unei funcţii în organele administraţiilor portuare ale statului. Or, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională în paragraful 54 din Decizia nr. 18 din 15 februarie 2023, respectiv în paragraful 88 din Decizia nr. 724 din 13 decembrie 2023, „noua redactare are valoarea unei noi prevederi adoptate de Parlament, care denotă o nouă voinţă politică, exprimând o altă viziune decât cea cuprinsă în legea adoptată iniţial. O astfel de situaţie echivalează cu crearea de novo a unei dispoziţii legale, într-o modalitate care eludează cadrul constituţional, constituindu-se într-o revenire a Parlamentului asupra propriilor decizii, fără să existe o solicitare în acest sens, pe de o parte, şi, pe de altă parte, fiind sustrasă mecanismelor democratice instituite la nivel constituţional care asigură, în spiritul art. 1 alin. (4) din Constituţie, separaţia puterilor în stat, dar şi echilibrul şi controlul reciproc, astfel că Preşedintele va fi privat de dreptul său constituţional consacrat de art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală de a solicita o eventuală reexaminare a acelei prevederi legale care nu a figurat în legea ce i-a fost iniţial transmisă spre promulgare“.
    8. De asemenea, se face referire şi la paragrafele 55 şi 56 din Decizia nr. 18 din 15 februarie 2023, prin care Curtea Constituţională a reţinut, în esenţă, că soluţia corectă care conciliază rolul preeminent al Parlamentului în procesul de legiferare şi rolul Preşedintelui României de a sancţiona punerea în executare a legii este aceea ca dezbaterea parlamentară să fie reluată în limitele cererii de reexaminare. Această soluţie se sprijină pe dialogul constituţional dintre cele două autorităţi publice, ce implică separarea şi echilibrul dintre funcţiile statului pe care acestea le exercită, pe necesitatea respectării rolului lor constituţional şi pe colaborarea constituţională loială dintre acestea.
    9. Însă, în cazul legii criticate prin prezenta obiecţie de neconstituţionalitate, Parlamentul nu a procedat la reanalizarea legii prin prisma observaţiilor formulate în considerentele deciziilor nr. 18 din 15 februarie 2023 şi nr. 724 din 13 decembrie 2023, fiind nesocotită astfel forţa obligatorie a deciziilor Curţii Constituţionale, statuată prin art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală. De asemenea, prin negarea dreptului Preşedintelui României de a uza de dreptul său constituţional consacrat de art. 77 alin. (2) din Constituţie, în sensul solicitării unei eventuale reexaminări a prevederii legale care nu a figurat în legea ce i-a fost iniţial transmisă spre promulgare, sunt încălcate şi prevederile art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală.
    10. Se susţine, în concluzie, că viciile de neconstituţionalitate intrinseci ce privesc legea criticată nu pot fi complinite de către Parlament, aceasta fiind contrară dispoziţiilor constituţionale menţionate, motiv pentru care autorii sesizării solicită Curţii Constituţionale să admită obiecţia şi să constate neconstituţionalitatea legii în ansamblul său.
    11. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a-şi exprima punctele lor de vedere.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctul lor de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate.
    13. Termenul iniţial pentru soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a fost stabilit pentru data de 10 aprilie 2025. Prin Încheierea din 9 aprilie 2025, Curtea, ţinând seama de necesitatea desfăşurării în bune condiţii a activităţii jurisdicţionale a Curţii Constituţionale, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 230 din Codul de procedură civilă, a dispus preschimbarea termenului de judecată de la data de 10 aprilie 2025 pentru data de 9 aprilie 2025, dată la care a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    examinând obiecţia de neconstituţionalitate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 160/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, precum şi pentru completarea art. 25 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996.
    15. În susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate, autorii sesizării invocă dispoziţiile din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 77 alin. (2) care consacră posibilitatea Preşedintelui României de a cere Parlamentului, înainte de promulgare, reexaminarea legii şi în art. 147 alin. (4) privind caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
    16. În prealabil examinării obiecţiei de neconstituţionalitate, Curtea are obligaţia să verifice îndeplinirea condiţiilor privitoare la legalitatea sesizării, precum şi a celor referitoare la admisibilitatea acesteia.
    17. Cu privire la legalitatea sesizării, instanţa de control constituţional reţine că, potrivit art. 7 alin. (3) teza întâi din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 5 din 30 ianuarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 7 februarie 2025 (denumit în continuare Regulament), constituirea dosarelor pe rolul Curţii se face numai pe baza actelor de sesizare prezentate în original, cuprinzând semnătura olografă, sau în copie certificată pentru conformitate cu originalul ori transmise pe orice fel de suport dacă sunt semnate cu semnătură electronică.
    18. Ţinând seama de redactarea art. 7 alin. (3) teza întâi din Regulament, care stabileşte exigenţe sporite în privinţa calificării înscrisurilor ca acte de sesizare a instanţei constituţionale, precum şi de necesitatea atestării certe a identităţii persoanei care iniţiază o procedură în faţa instanţei constituţionale, Curtea a constatat, în jurisprudenţa sa, că textul antereferit are în vedere utilizarea semnăturii electronice calificate, care, conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 214/2024 privind utilizarea semnăturii electronice, a mărcii temporale şi prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 8 iulie 2024, produce aceleaşi efecte juridice ca semnătura olografă, fără nicio condiţionare (a se vedea, în acest sens, hotărârile 2, 3 şi 4* din 8 martie 2025, nepublicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunţării prezentei decizii).
    * Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 4 din 8 martie 2025 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 17 aprilie 2025.

    19. În cauză, obiecţia de neconstituţionalitate a fost transmisă prin e-mail, fiind însoţită de un tabel scanat cuprinzând semnăturile olografe ale celor 56 de deputaţi care au formulat sesizarea, neîndeplinind, aşadar, cerinţa imperativă ca, în cazul transmiterii pe cale electronică, actele de sesizare a Curţii Constituţionale să cuprindă semnătura electronică a autorilor acestora, cerinţă ce se constituie într-o condiţie de formă de ordine publică ce trebuie strict respectată în cazul tuturor sesizărilor înaintate Curţii Constituţionale. Curtea observă, totodată, că în cuprinsul e-mailului prin care a fost transmisă obiecţia de neconstituţionalitate autorii acesteia au precizat că urmează să depună actul de sesizare şi în original, în format fizic, afirmaţie neconcretizată în practică.
    20. Ulterior, la data de 3 aprilie 2025, secretarul general al Camerei Deputaţilor a transmis Curţii Constituţionale tot o formă scanată a sesizării, menţionând că autorii acesteia nu au depus şi originalul. Prin urmare, Curtea constată că, în lipsa însuşirii valide a sesizării astfel transmise, nu poate proceda la examinarea acesteia în cadrul activităţii sale jurisdicţionale exercitate în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie. Totodată, asemenea înscrisuri care nu îndeplinesc condiţiile anteferite nu pot fi înregistrate la Registratura Jurisdicţională a Curţii Constituţionale, având, în realitate, regimul juridic al unei petiţii ce face obiectul înregistrării la Compartimentul registratură şi arhivă generală a Curţii Constituţionale (a se vedea, în acelaşi sens, hotărârile 2, 3 şi 4 din 8 martie 2025, precitate).
    21. Pentru toate aceste motive, instanţa de control constituţional constată că nu a fost legal sesizată potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, astfel cum sunt dezvoltate prin art. 7 alin. (1) şi (3) din Regulament.
    22. Distinct de cele arătate, Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 15 alin. (2)-(4) din Legea nr. 47/1992, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunică Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la cel al Senatului. În cazul în care legea a fost adoptată cu procedură de urgenţă, termenul este de două zile. Data la care legea a fost depusă la secretarii generali ai Camerelor se aduce la cunoştinţă în plenul fiecărei Camere în termen de 24 de ore de la depunere. Depunerea şi comunicarea se fac numai în zilele în care Camerele Parlamentului lucrează în plen. Sesizarea făcută de parlamentari se trimite Curţii Constituţionale în ziua primirii ei, de către secretarul general al Camerei respective.
    23. Dispoziţii legale similare se regăsesc şi în art. 138 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, care la alin. (1) precizează că proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ca primă Cameră sesizată se semnează de preşedintele acesteia, iar la alin. (3) stabileşte că legea adoptată de Camera Deputaţilor cu privire la care Senatul s-a pronunţat ca primă Cameră sesizată ori, după caz, în calitate de Cameră decizională pentru unele prevederi, semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului, se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. Dacă legea este adoptată în procedură de urgenţă, termenul este de două zile. În plus, art. 138 alin. (5) din acelaşi regulament precizează, în plus, că după împlinirea termenelor de 5 sau, după caz, două zile, legea se trimite, sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor, Preşedintelui României în vederea promulgării.
    24. De asemenea, conform art. 153 alin. (1) din Regulamentul Senatului, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 9 ianuarie 2025, în cazul în care Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat fără modificări un proiect de lege sau o propunere legislativă primită de la Camera Deputaţilor, aceasta va fi semnată de preşedintele Senatului, va fi depusă la secretarul general al Senatului în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale şi va fi transmisă Camerei Deputaţilor pentru îndeplinirea formalităţilor de promulgare.
    25. Aşadar, din dispoziţiile legale şi regulamentare mai sus citate rezultă că sesizarea Curţii Constituţionale nu se poate face decât după ce legea cu privire la care se intenţionează declanşarea controlului de constituţionalitate a priori a fost depusă la secretarii generali ai celor două Camere ale Parlamentului, doar de la acest moment existând certitudinea cu privire la conţinutul normativ al acesteia, conferită de certificarea prin semnare de către preşedintele fiecărei Camere.
    26. În cauza de faţă, legea criticată a fost adoptată la 26 martie de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, şi la data de 31 martie 2025 a fost depusă la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor în vederea exercitării dreptului de sesizare de către subiectele de drept prevăzute de Legea nr. 47/1992. Prezenta sesizare a fost înaintată Secretariatului general al Camerei Deputaţilor anterior datei menţionate, şi anume la data de 27 martie 2025, în format electronic, prin intermediul poştei electronice, aşadar anterior depunerii legii la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor. La aceeaşi dată şi în aceeaşi manieră a fost primită şi înregistrată sesizarea formulată de cei 56 de deputaţi şi la registratura jurisdicţională a Curţii Constituţionale.
    27. Având în vedere această succesiune cronologică, Curtea constată că au fost nesocotite, de asemenea, şi prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992, ceea ce se constituie într-un aspect de neregularitate a sesizării (a se vedea Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012).
    28. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 160/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare, precum şi pentru completarea art. 25 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, formulată de 56 de deputaţi.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 9 aprilie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 207 din 9 aprilie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"