Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 206 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 206 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 867 din 22 septembrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional Pro Lex, în numele membrului de sindicat Ion Purcaru, în Dosarul nr. 2.457/101/2020 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 819D/2021.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 27 februarie 2025, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul art. 57 şi al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 11 martie 2025 şi, ulterior, pentru data de 27 martie 2025, când, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 2 aprilie 2025 şi apoi, pentru 8 aprilie 2025, dată la care a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    3. Prin Încheierea din 3 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.457/101/2020, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Excepţia a fost ridicată Sindicatul Naţional Pro Lex, în numele membrului de sindicat Ion Purcaru, într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului împotriva unei hotărâri judecătoreşti prin care a fost respinsă cererea de anulare a unei decizii de sancţionare a funcţionarului public.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate contravin normelor constituţionale cuprinse în art. 73 alin. (3) lit. j) care rezervă funcţionarilor publici un statut reglementat prin lege organică. Astfel, se arată că modul de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, precum şi componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru ale acestora sunt elemente esenţiale care au legătură directă cu cariera funcţionarilor publici, având în vedere că aceste comisii propun sancţiunile aplicabile funcţionarilor publici, de la mustrare scrisă până la retrogradare din funcţia publică sau destituire, cea mai gravă sancţiune.
    5. În opinia autorului excepţiei, textul criticat încalcă şi dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, prin delegarea unei competenţe, ce aparţine în exclusivitate legiuitorului, către un membru al Guvernului.
    6. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, se arată că dispoziţiile art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 au preluat integral soluţia normativă prevăzută de art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, ale cărui dispoziţii legale au fost constatate a fi neconstituţionale prin Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020. Considerentele reţinute de Curtea Constituţională în decizia precitată justifică constatarea neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Curtea observă că, ulterior sesizării sale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 au fost abrogate prin art. I pct. 3 subpct. 5 din Legea nr. 153/2021 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2019 pentru completarea art. 61 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 8 iunie 2021.
    11. Însă, în aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituţionalitate dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, urmează să fie supuse controlului de constituţionalitate dispoziţiile art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, în redactarea care a produs efecte juridice în prezenta cauză, întrucât comisia de disciplină a fost constituită şi şi-a desfăşurat activitatea potrivit prevederilor art. 494 alin. (9) din Codul administrativ, care au următorul conţinut: „Modul de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, precum şi componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru ale acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.“
    12. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi în art. 73 alin. (3) lit. j), potrivit cărora statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege organică.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 494 alin. (9) din Codul administrativ preiau identic soluţia legislativă stabilită prin dispoziţiile art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici [abrogată potrivit art. 597 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ], conform cărora modul de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, precum şi componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru a acestora în cazul funcţionarilor publici se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Dispoziţiile art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 au format obiectul controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1189 din 7 decembrie 2020, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a decis că aceste norme legale sunt neconstituţionale.
    14. În aceste condiţii, întrucât prevederile art. 494 alin. (9) din Codul administrativ au un cuprins normativ identic celor deja constatate ca fiind neconstituţionale, Curtea urmează să reitereze considerentele care au fundamentat soluţia de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţată prin Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020, precitată, care îşi găsesc în mod corespunzător aplicabilitatea în prezenta cauză.
    15. Astfel, Curtea observă că statutul juridic al funcţionarului public se întemeiază pe un regim juridic statutar, reglementat prin norme de natura legii organice, şi care este distinct de regimul juridic contractual, al raporturilor de muncă al celorlalţi salariaţi, întemeiat pe contractul individual de muncă şi reglementat prin Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011 (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 392 din 2 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 11 septembrie 2014, paragraful 17, Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 24, Decizia nr. 803 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 18 ianuarie 2016, paragraful 15, Decizia nr. 172 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragraful 17, şi Decizia nr. 818 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 10 aprilie 2018, paragraful 13).
    16. În temeiul art. 5 lit. y) din Codul administrativ, funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul exercitării prerogativelor de putere publică de către autorităţile şi instituţiile publice. De asemenea, activităţile desfăşurate de funcţionarii publici implică exercitarea prerogativelor de putere publică (a se vedea art. 370 din Codul administrativ). Prin urmare, funcţionarul public este subiect al unui raport de serviciu, care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale, reglementate prin Codul administrativ (a se vedea partea VI, titlul II - Statutul funcţionarilor publici din Codul administrativ). În consecinţă, aşa cum s-a statuat în Decizia nr. 818 din 7 decembrie 2017, paragraful 14, elementele esenţiale referitoare la naşterea, executarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale unui funcţionar public se referă în mod intrinsec la statutul acestuia. Răspunderea disciplinară, odată angajată, afectează executarea raportului de serviciu al funcţionarului public, putându-se ajunge chiar la încetarea acestuia prin destituire din funcţia publică (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 803 din 24 noiembrie 2015, precitată, paragraful 18).
    17. Curtea observă că, potrivit art. 492 alin. (3) din Codul administrativ, sancţiunile disciplinare sunt: a) mustrarea scrisă; b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni; c) diminuarea drepturilor salariale cu 10-15% pe o perioadă de până la un an de zile; d) suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de la unu la 3 ani; e) retrogradarea într-o funcţie publică de nivel inferior, pe o perioadă de până la un an, cu diminuarea corespunzătoare a salariului; f) destituirea din funcţia publică. Potrivit art. 493 alin. (4) din Codul administrativ, sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 492 alin. (3) lit. b)-f) se aplică de conducătorul instituţiei publice, la propunerea comisiei de disciplină.
    18. Curtea reţine că, potrivit art. 494 alin. (1) lit. a) şi b) şi art. 493 alin. (1) din Codul administrativ, pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare şi propunerea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarilor publici, se constituie comisii de disciplină. Verificând normele prin care se reglementează răspunderea disciplinară, cuprinse în capitolul VIII din titlul II din Codul administrativ, Curtea reţine că procedura administrativă care se desfăşoară în faţa comisiilor de disciplină - şi care este obligatorie şi premergătoare emiterii ordinului sau deciziei de sancţionare - este reglementată lacunar, deşi sancţiunile disciplinare se aplică la propunerea comisiei de disciplină, pe baza raportului întocmit de aceasta. Astfel, prin efectul textului legal criticat, reguli esenţiale în materia efectuării cercetării administrative, de exemplu, normele privind constituirea, organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină, procedura disciplinară, aplicarea şi contestarea sancţiunii disciplinare, nu sunt reglementate prin norme de natura legii organice, ci se permite stabilirea acestora prin legislaţia secundară (a se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 13 noiembrie 2007, în vigoare la data emiterii deciziei de sancţionare disciplinară în cauză).
    19. În consecinţă, Curtea constată că prevederile art. 494 alin. (9) din Codul administrativ aduc atingere dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, deoarece permit reglementarea prin hotărâre a Guvernului în domeniul răspunderii disciplinare a funcţionarului public, care, odată angajată, afectează executarea raportului de serviciu al acestuia, putându-se ajunge chiar la destituire din funcţia publică.
    20. În acord cu jurisprudenţa sa, Curtea subliniază că aspectele esenţiale în materia efectuării cercetării administrative, anterior menţionate, ar fi trebuit să fie reglementate prin lege organică. În mod similar s-a pronunţat Curtea şi prin Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, precitată, paragraful 19, prin care a reţinut că, în privinţa funcţionarilor publici cu statut special, procedura disciplinară a cercetării prealabile a faptei şi activitatea consiliului de disciplină trebuie reglementate prin lege organică. Tot astfel, prin Decizia nr. 803 din 24 noiembrie 2015, precitată, paragraful 16, a reţinut că reguli esenţiale în materia efectuării cercetării prealabile, precum: stabilirea compunerii comisiei de disciplină, atribuţiile şi activitatea comisiei de disciplină, modul de sesizare şi procedura de lucru a comisiei, precum şi actele emise ca urmare a parcurgerii procedurii, nu sunt reglementate prin lege organică.
    21. De asemenea, Curtea constată că, drept urmare a constatării neconstituţionalităţii textului de lege criticat prin raportare la prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, potrivit considerentelor anterior expuse, acesta aduce atingere şi dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, prin delegarea reglementării prin act infralegal a unui domeniu referitor la statutul funcţionarului public, ce ţine de domeniul de reglementare a legislaţiei primare, precum şi art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta sa referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii, deoarece funcţionarul public vizat se va putea raporta numai la prevederile lacunare, incomplete, ale acesteia.
    22. În consecinţă, întrucât criticile de neconstituţionalitate formulate sunt întemeiate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 urmează să fie admisă.
    23. Distinct, Curtea observă că, în prezent, în conformitate cu dispoziţiile art. 494 alin. (8^1) din Codul administrativ, introduse prin art. I pct. 3 subpct. 4 din Legea nr. 153/2021, normele privind modul de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, precum şi componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura disciplinară sunt prevăzute în anexa nr. 7 la Codul administrativ.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Naţional Pro Lex, în numele membrului de sindicat Ion Purcaru, în Dosarul nr. 2.457/101/2020 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ sunt neconstituţionale.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 8 aprilie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 206 din 8 aprilie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016