Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 205 din 30 martie 2017  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 235 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 205 din 30 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 235 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 785 din 4 octombrie 2017

┌────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru│- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├────────────────────┼────────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- magistrat-asistent│
└────────────────────┴────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 235 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, excepţie ridicată de Societatea „Bermas“ - S.A. din Şcheia, judeţul Suceava, în Dosarul nr. 4.163/86/2015 al Tribunalului Suceava - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 265D/2016.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Marcel Gaftoneanu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Societatea „Vivat Construct“ - S.R.L. din Şcheia, judeţul Suceava, a depus note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul apărătorului ales prezent, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, în raport cu temeiurile constituţionale invocate în susţinerea acesteia, respectiv dreptul la muncă şi prestarea unei activităţi economice. În acest sens, precizează că susţine pretinsa încălcare, prin prevederile criticate, a dreptului la muncă, deoarece în multe societăţi membrii consiliului director sunt şi membri ai consiliului de administraţie. Faptul că, potrivit legii, metoda votului cumulativ este obligatorie, urmând ca normele de procedură să se stabilească prin norme ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), afectează acest drept, pentru motivele prezentate pe larg în conţinutul motivării excepţiei. Totodată, învederează faptul că toate dispoziţiile legale privind alegerea şi funcţionarea consiliului de administraţie, înlocuirea, revocarea, răspunderea administratorilor, precum şi gestiunea pe care o fac sunt reglementate de legea societăţilor. Legea pieţei de capital conţine, ca lege specială, prevederi derogatorii de la legea generală, dar nu şi de la procedura de revocare şi funcţionare a consiliului de administraţie. Însă, prevede că, într-un caz special al unui acţionar semnificativ, această metodă a votului cumulativ, care presupune un consiliu de administraţie format din cel puţin cinci membri, ce se alege în bloc, este obligatorie. În condiţiile în care un act constitutiv s-a adoptat de către o adunare generală a acţionarilor într-o societate pe acţiuni, în baza legii societăţilor, cu un mandat de patru ani (deşi este de esenţa mandatului revocabilitatea), nu se poate admite ca, în timpul acestui mandat, datorită unei intervenţii legislative, să se modifice funcţionarea unei societăţi, fără ca, în prealabil, să se modifice numărul de membri din consiliul de administraţie. În acest context, face trimitere la opinii doctrinare în materie. Faţă de cele prezentate, consideră că este încălcat dreptul la muncă şi la mandatul de administrare pe care îl au administratorii societăţii, mai ales că procedura este stabilită de un organ administrativ, context în care face referire la dinamica legislativă, inclusiv normele metodologice adoptate în materie.
    5. De asemenea, prezintă unele aspecte din practică referitoare la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 235 din Legea nr. 297/2004, mai ales în ceea ce priveşte modul în care acestea sunt invocate de cei interesaţi la registrul comerţului. În final, susţine că prin normele legale criticate se afectează modalitatea de alegere a administratorilor, fiind necesară reglementarea acestui mecanism prin lege, iar nu prin norme secundare.
    6. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate; în situaţii diferite se justifică şi se impune un tratament juridic diferit. De asemenea, apreciază că prevederile criticate nu aduc atingere nici dreptului la muncă şi nici dreptului de proprietate privată.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    7. Prin Sentinţa civilă nr. 51 din 16 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 4.163/86/2015, Tribunalul Suceava - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 235 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital.
    8. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea „Bermas“ - S.A. din Şcheia, judeţul Suceava, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri prin care s-a solicitat constatarea nulităţii absolute a Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor Societăţii „Bermas“ - S.A. din Şcheia, judeţul Suceava; obligarea Societăţii „Bermas“ - S.A. şi a consiliului de administraţie al acesteia să convoace adunarea generală ordinară a acţionarilor în termen de 15 zile de la pronunţarea hotărârii judecătoreşti, în temeiul dispoziţiilor art. 235 din Legea nr. 297/2004, cu ordinea de zi solicitată de reclamantă, şi permiterea participării la vot a tuturor persoanelor cărora li s-au distribuit acţiuni în cadrul celor două asociaţii ale salariaţilor şi care primesc dividende pentru acţiunile lor; alegerea unui nou consiliu de administraţie al Societăţii „Bermas“ - S.A. prin vot cumulativ, cu un număr de cel puţin 5 membri, conform dispoziţiilor art. 235 din Legea nr. 297/2004; includerea în hotărârea judecătorească a unui termen strict de aplicare a acesteia, cu obligarea societăţii şi a administratorilor la plata unei amenzi civile de 1.000 lei pe zi de întârziere în cazul nepunerii în aplicare a hotărârii judecătoreşti de la pronunţarea sa.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 235 alin. (1) şi alin. (1^1) din Legea nr. 297/2004 sunt neconstituţionale şi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 45 şi art. 53, precum şi ale art. 6 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, art. 23 pct. l din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 15 alin. (1) din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, prin prisma art. 11, art. 20 şi art. 148 din Constituţie.
    10. Dispoziţiile criticate sunt contrare, în principal, prevederilor constituţionale privind dreptul la muncă şi libertatea economică a administratorilor care au optat în cunoştinţă de cauză pentru un mandat de o anumită durată şi cu anumite responsabilităţi, în măsura în care prevederile legale sunt aplicabile la simpla solicitare a unui acţionar semnificativ, fără a fi modificat în prealabil actul constitutiv al societăţii, în ceea ce priveşte durata mandatului şi/sau responsabilităţile administratorului/administratorilor. Prin aplicarea ad-litteram a prevederilor criticate este îngrădit dreptul la muncă al administratorului, care nu poate anticipa încetarea imprevizibilă a mandatului său, şi este înfrântă garanţia constituţională a accesului liber al persoanei la o activitate economică şi libera iniţiativă.
    11. În considerarea faptului că legea pieţei de capital este o lege specială, care derogă de la dispoziţiile legii generale, se arată că legiuitorul are obligaţia de a spori garanţiile ce însoţesc încetarea raporturilor de mandat pentru administratorii numiţi conform actului constitutiv al societăţii, pentru a asigura nu numai caracterul obiectiv al acestei măsuri cu ample consecinţe pentru administratorul căruia i se aplică, dar şi faptul că intervine în cazuri bine fundamentate, cât mai puţin supuse incertitudinilor. În acest sens, în ipoteza legală reglementată de art. 235 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, iniţiativa încetării mandatului de administrator şi revocarea consiliului de administraţie, concomitent cu numirea altui consiliu de administraţie pentru aplicarea obligatorie a votului cumulativ, pare lăsată în totalitate la latitudinea unui acţionar semnificativ, care nu întotdeauna este şi acţionarul principal sau majoritar. Având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care sa statuat că principiul constituţional al egalităţii nu presupune uniformitate, iar situaţii juridice diferite justifică, uneori, un tratament juridic diferit, se susţine că legiuitorul este liber să stabilească condiţii diferite cu privire la alegerea administratorilor, cu aplicarea metodei votului cumulativ doar dacă are în vedere categorii socioprofesionale diferite, care nu se află în situaţii comparabile. Or, în cazul unei societăţi admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată există situaţii comparabile, pentru că nu este vorba despre categorii socio-profesionale diferite faţă de administratorii numiţi conform Legii societăţilor nr. 31/1990, astfel că elementul distinctiv al calităţii acţionarului semnificativ nu justifică obiectiv obligativitatea aplicării metodei votului cumulativ faţă de situaţia-premisă a posibilităţii date acţionarilor, prin decizia forului suprem (adunarea generală) de a fi liber în a aplica sau nu metoda votului cumulativ, în acord cu dispoziţiile actului constitutiv şi ale hotărârii adunării generale a acţionarilor.
    12. De asemenea, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 279 din 23 aprilie 2015, prin care s-a statuat că dreptul la muncă este un drept complex, ce implică diferite aspecte, se menţionează că şi în cazul mandatului unui administrator de societate, reglementat prin prevederile alin. (1) şi (1^1) al art. 235 din Legea nr. 297/2004, care se supune principiului libertăţii economice, se afectează însăşi substanţa accesului liber la o activitate economică şi garantarea exercitării acesteia în condiţiile legii, dreptul acordat acţionarului semnificativ de a cere instanţei convocarea unei adunări generale a acţionarilor fiind discreţionar. Astfel, dispoziţiile criticate vin în contradicţie şi cu dispoziţiile art. 53 din Constituţia României, nefiind îndeplinite cerinţele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, prin prisma textului de proporţionalitate.
    13. De asemenea, se arată că, subsecvent şi suplimentar faţă de cele arătate mai sus, prevederile art. 235 alin. (2) şi (2^1) din Legea nr. 297/2004 contravin dispoziţiilor art. 44, art. 53, art. 135 şi art. 136 din Constituţie. Astfel, obligativitatea impusă de lege ca administrarea unei societăţi admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată să fie realizată de un consiliu de administraţie format din minimum 5 membri, pentru a proteja interesele unui acţionar semnificativ, sunt neconstituţionale, prin prisma testului de proporţionalitate. În acest sens, se arată, în esenţă, că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales cele sociale şi economice, de o marjă de apreciere, dar dispoziţiile legale adoptate nu trebuie să contravină drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în speţă fiind vorba de prevederile constituţionale referitoare la dreptul de proprietate coroborate cu cele privind dreptul la muncă şi liberul acces al unei persoane la o activitate economică.
    14. În continuare, se consideră că prevederile art. 235 alin. (3) din Legea nr. 297/2004 încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 61 alin. (1) raportat la art. 73, deoarece, deşi Legea nr. 31/1990 este legea generală şi conţine norme-cadru în materia societăţilor, prin Legea nr. 297/2004, care este lege specială, se creează posibilitatea ca printr-o normă de trimitere a legii speciale să fie lăsată la latitudinea unei autorităţi administrative autonome (Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare) reglementarea unor aspecte aplicarea metodei votului cumulativ.
    15. Tribunalul Suceava - Secţia a II-a civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    16. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    17. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 235 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 29 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:
    - Art. 235:
    "(1) Membrii consiliului de administraţie al societăţilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată pot fi aleşi prin metoda votului cumulativ. La cererea unui acţionar semnificativ, alegerea pe baza acestei metode se va face în mod obligatoriu.
(1^1) În cazul în care alegerea prin metoda votului cumulativ nu este aplicată ca urmare a cererii formulate de un acţionar semnificativ, acesta are dreptul de a solicita în instanţă convocarea de îndată a unei adunări generale a acţionarilor.
(2) Administrarea unei societăţi la care se aplică metoda votului cumulativ se va realiza de către un consiliu de administraţie format din cel puţin 5 membri.
(2^1) Prevederile alin. (1), (1^1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul alegerii membrilor consiliului de supraveghere, în situaţia în care societatea admisă la tranzacţionare pe o piaţă reglementată este administrată în sistem dualist.
(3) Reglementările privind aplicarea metodei votului cumulativ se stabilesc de C.N.V.M."


    21. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, art. 41 alin. (1) referitor la neîngrădirea dreptului la muncă, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 referitor la libertatea economică, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 61 alin. (1) cu privire la rolul Parlamentului, art. 73 referitor la categorii de legi, art. 135 privind economia şi art. 136 privind proprietatea. De asemenea, sunt menţionate prevederile art. 6 [referitor la recunoaşterea şi garantarea de către statele părţi a dreptului la muncă] din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, art. 23 pct. l [privind dreptul la muncă şi la ocrotirea împotriva şomajului] din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 15 alin. (1) [cu privire la libertatea de alegere a ocupaţiei şi dreptul la muncă] din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, prin prisma art. 11 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană din Constituţie.
    22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că Legea nr. 297/2004 reglementează înfiinţarea şi funcţionarea pieţelor de instrumente financiare, cu instituţiile şi operaţiunile specifice acestora, precum şi a organismelor de plasament colectiv, în scopul mobilizării disponibilităţilor financiare prin intermediul investiţiilor în instrumente financiare [art. 1 din Legea nr. 297/2004].
    23. Totodată, Legea nr. 297/2004 prevede şi dispoziţii speciale privind societăţile admise la tranzacţionare, din care fac parte şi prevederile criticate în prezenta cauză. Astfel, potrivit art. 235 din această lege, membrii consiliului de administraţie al societăţilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată pot fi aleşi prin metoda votului cumulativ, iar, la cererea unui acţionar semnificativ, alegerea pe baza acestei metode se va face în mod obligatoriu. În cazul în care alegerea prin metoda votului cumulativ nu este aplicată ca urmare a cererii formulate de un acţionar semnificativ, acesta are dreptul de a solicita în instanţă convocarea de îndată a unei adunări generale a acţionarilor. Administrarea unei societăţi la care se aplică metoda votului cumulativ se va realiza de către un consiliu de administraţie format din cel puţin 5 membri. Această modalitate/metodă de alegere a membrilor consiliului de administraţie se aplică în mod corespunzător şi în cazul alegerii membrilor consiliului de supraveghere, în situaţia în care societatea admisă la tranzacţionare pe o piaţă reglementată este administrată în sistem dualist.
    24. Reglementările privind alegerea membrilor consiliului de administraţie prin aplicarea metodei votului cumulativ se stabilesc de C.N.V.M. În acest context, este de menţionat faptul că autoritatea competentă să aplice prevederile Legii nr. 297/2004 este C.N.V.M., prin exercitarea prerogativelor stabilite în statutul său [art. 1 alin. (3) din Legea nr. 297/2004]. În ceea ce priveşte activitatea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, în virtutea art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, „Autoritatea de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F., se înfiinţează ca autoritate administrativă autonomă, de specialitate, cu personalitate juridică, independentă, autofinanţată, care îşi exercită atribuţiile potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, prin preluarea şi reorganizarea tuturor atribuţiilor şi prerogativelor Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (C.S.A.) şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (C.S.S.P.P.).“ În virtutea prevederilor legale care abilitează C.N.V.M să emită reglementări, cu privire la operaţiunile care se desfăşoară pe o piaţă financiară şi serviciile de investiţii financiare, în aplicarea legii, acesta a adoptat o serie de reglementări, cum ar fi Regulamentul nr. 1/2006 privind emitenţii şi operaţiunile cu valori mobiliare, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 23/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 şi 312 bis din 6 aprilie 2006, şi Regulamentul nr. 31/2006 privind completarea unor reglementări ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, în vederea implementării unor prevederi ale directivelor europene, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 106/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 4 ianuarie 2007. Aceste regulamente transpun mai multe directive.
    25. Prevederile criticate au fost modificate/introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi societăţile de administrare a investiţiilor, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital. Astfel, în preambul ordonanţei de urgenţă se arată că aceasta a fost adoptată având în vedere angajamentul Guvernului de a continua reformele, inclusiv prin integrarea acquis-ului comunitar în legislaţia naţională, ca urmare a expirării termenului de transpunere în legislaţia naţională (1 iulie 2011) a prevederilor Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare, ale Directivei 2010/43/UE a Comisiei din 1 iulie 2010 de punere în aplicare a Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele organizatorice, conflictele de interese, regulile de conduită, administrarea riscului şi conţinutul acordului dintre depozitar şi societatea de administrare şi ale Directivei 2010/44/UE a Comisiei din 1 iulie 2010 de punere în aplicare a Directivei 2009/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte anumite dispoziţii referitoare la fuziunea fondurilor, structurile de tip „master/feeder“ şi procedura de notificare, respectiv netranspunerea în regim de urgenţă a prevederilor directivelor sus-menţionate ar reprezenta pierderea credibilităţii reformei organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, având în vedere faptul că de la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare, la nivel comunitar au fost adoptate o serie de acte normative relevante în materie, cu impact asupra pieţei de capital, a căror transpunere necesită adoptarea de dispoziţii la nivelul legislaţiei primare, ţinând cont de faptul că situaţiile concrete apărute în practică ulterior adoptării Legii pieţei de capital reclamă modificarea, în regim de urgenţă, a unor prevederi existente, astfel încât să se asigure un grad mai ridicat de protecţie a investiţiilor şi a investitorilor pe piaţa de capital.
    26. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/2012 au fost transpuse inclusiv dispoziţiile art. 5 alin. (1) primul şi al treilea paragraf şi alin. (4) partea introductivă, art. 7 alin. (3) a treia teză, art. 8 alin. (1) partea introductivă, art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1) prima teză şi alin. (3), art. 12 prima teză şi art. 15 al doilea paragraf din Directiva 2007/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 iulie 2007 privind exercitarea anumitor drepturi ale acţionarilor în cadrul societăţilor comerciale cotate la bursă, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 184 din 14 iulie 2007.
    27. Astfel, potrivit art. 124 din Regulamentul nr. 1/2006 privind emitenţii şi operaţiunile cu valori mobiliare, aprobat prin Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 23/2006, prin metoda votului cumulativ, fiecare acţionar are dreptul de a-şi atribui voturile cumulate (voturile obţinute în urma înmulţirii voturilor deţinute de către orice acţionar, potrivit participării la capitalul social, cu numărul administratorilor ce urmează să formeze consiliul de administraţie) uneia sau mai multor persoane propuse pentru a fi alese în consiliul de administraţie. Un acţionar care deţine individual ori, după caz, acţionarii care deţin împreună cel puţin 5% din capitalul social sau o cotă mai mică, dacă în actul constitutiv se prevede astfel, poate/pot solicita, cel mult o dată într-un exerciţiu financiar, în condiţiile art. 243 alin. (11) din Legea nr. 297/2004, cu modificările şi completările ulterioare, convocarea unei adunări generale a acţionarilor, având pe ordinea de zi alegerea administratorilor, cu aplicarea metodei votului cumulativ. Administratorii în funcţie până la data adunării generale sunt înscrişi de drept pe lista candidaţilor pentru alegerea în noul consiliu de administraţie. Aplicarea metodei votului cumulativ presupune alegerea întregului consiliu de administraţie, format din cel puţin cinci membri, în cadrul aceleiaşi adunări generale a acţionarilor. Administratorii în funcţie la data adunării generale, care nu sunt reconfirmaţi prin vot cumulativ în noul consiliu de administraţie, sunt consideraţi revocaţi, mandatul lor încetând pe cale de consecinţă.
    28. În situaţia în care adunarea generală a acţionarilor unei societăţi admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată a fost convocată, acţionarii pot face, în scris, propuneri adresate administratorilor, pentru alegerea membrilor consiliului de administraţie prin aplicarea metodei votului cumulativ, cu respectarea prevederilor art. 7 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Regulamentul nr. 6/2009 privind exercitarea anumitor drepturi ale acţionarilor în cadrul adunărilor generale ale societăţilor comerciale, aprobat prin Ordinul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 44/2009, cu modificările şi completările ulterioare. Aplicarea acestei metode este supusă votului în cadrul adunării generale doar în cazul în care solicitarea este făcută de acţionari care nu au deţineri semnificative. Nicio prevedere a actelor constitutive ale societăţilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată nu poate anula, modifica sau restrânge dreptul acţionarilor de a solicita şi obţine aplicarea metodei votului cumulativ în condiţiile Legii nr. 297/2004 şi ale Regulamentului nr. 1/2006. Dispoziţiile din actele constitutive ale acestor societăţi, care au ca scop sau ca efect restrângerea aplicabilităţii votului cumulativ, nu sunt opozabile acţionarului care a solicitat, în condiţiile legii, aplicarea acestei metode pentru alegerea administratorilor [art. 125 din Regulamentul nr. 1/2006].
    29. În exercitarea votului cumulativ acţionarii pot să acorde toate voturile cumulate unui singur candidat sau mai multor candidaţi. În dreptul fiecărui candidat acţionarii menţionează numărul de voturi acordate. Numărul de voturi cumulate la care are dreptul fiecare acţionar este înscris într-un talon primit la intrarea în sală sau, după caz, transmis acţionarului la cererea sa, în condiţiile în care acesta doreşte să voteze prin corespondenţă, urmând a fi ataşat buletinului de vot, în formă finală. La adunarea generală a acţionarilor numărul de voturi cumulate poate fi înscris direct pe buletinul de vot, în formă finală, distribuit fiecărui acţionar. Numărul de voturi exprimate de un acţionar pe buletinul de vot nu poate fi mai mare decât numărul voturilor cumulate ale acţionarului respectiv, sub sancţiunea anulării buletinului de vot. Persoanele care au obţinut cele mai multe voturi cumulate în cadrul adunării generale a acţionarilor sunt declarate alese ca membri ai consiliului de administraţie al respectivei societăţi admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată. În situaţia în care două sau mai multe persoane propuse a fi alese ca membri în consiliul de administraţie obţin acelaşi număr de voturi cumulate, este declarată aleasă ca membru în consiliul de administraţie persoana care a fost votată de un număr mai mare de acţionari. Criteriile de alegere a membrilor consiliului de administraţie, în situaţia în care două sau mai multe persoane propuse obţin acelaşi număr de voturi cumulate, exprimate de acelaşi număr de acţionari, sunt stabilite de adunarea generală a acţionarilor, conform propunerilor înscrise pe ordinea de zi din convocator, şi sunt precizate în procesul-verbal al acesteia [art. 126 din Regulamentul nr. 1/2006, cu modificările şi completările ulterioare].
    30. Cu privire la pretinsa discriminare şi principiul egalităţii, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a stabilit că discriminarea este rezultatul unui tratament juridic diferit aplicabil aceleiaşi categorii de subiecte de drept sau unor situaţii care nu se deosebesc în mod obiectiv şi rezonabil (a se vedea Decizia nr. 263 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 18 martie 2009), iar principiul egalităţii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).
    31. Egalitatea de tratament a acţionarilor este un principiu statuat în capitolul II - Adunarea Generală a Acţionarilor din Directiva 2007/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 iulie 2007 privind exercitarea anumitor drepturi ale acţionarilor în cadrul societăţilor comerciale cotate la bursă, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 184 din 14 iulie 2007, care, la art. 4 - Egalitatea de tratament a acţionarilor, prevede că „Societatea comercială asigură tratamentul egal pentru toţi titularii de acţiuni care se află în situaţii similare în ceea ce priveşte participarea şi exercitarea drepturilor de vot în cadrul adunării generale“.
    32. Aplicând aceste considerente de principiu la prevederile criticate, raportat la susţinerile autoarei excepţiei de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte o pretinsă discriminare în cadrul Legii nr. 297/2004, respectiv prin art. 235, Curtea observă că aceasta este neîntemeiată, deoarece aceste prevederi legale se aplică deopotrivă tuturor celor care cad sub incidenţa ipotezei respective. În ceea ce priveşte pretinsa discriminare între cele două categorii de membri/administratori ai consiliilor de administraţie, respectiv cei numiţi conform Legii societăţilor nr. 31/1990 şi cei numiţi potrivit prevederilor art. 235 din Legea nr. 297/2004, Curte observă că procedura reglementată de Legea nr. 297/2004 este una specială, iar membrii consiliului de administraţie al societăţilor admise la tranzacţionare sunt o categorie aparte, atât în contextul reglementărilor cu privire la societăţi în general, cât şi prin prisma reglementărilor privind piaţa de capital. Ca atare, procedura de vot pentru numirea membrilor consiliului de administraţie al societăţilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată ţine opţiunea legiuitorului, care are competenţa de a adopta norme în materie în funcţie de tipologia societăţii admise la tranzacţionare.
    33. Referitor la prevederile art. 41 alin. (1) din Constituţie, Curtea a statuat că dreptul la muncă este un drept complex, ce implică diferite aspecte, dintre care libertatea alegerii profesiei şi a locului de muncă reprezintă numai una dintre componentele acestui drept. Astfel, odată dobândit un loc de muncă, acesta trebuie să se bucure de o serie de garanţii care să îi asigure stabilitatea, neputând fi de conceput că prevederile constituţionale ar asigura libertatea de a obţine un loc de muncă, dar nu şi garantarea păstrării acestuia, cu respectarea, evidentă, a condiţiilor şi limitelor constituţionale. Cea mai importantă garanţie pentru exercitarea dreptului la muncă o constituie stabilirea limitativă, prin lege, a cazurilor în care şi a motivelor pentru care încetarea raporturilor juridice de muncă poate avea loc din iniţiativa şi din voinţa unilaterală a angajatorului (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 383 din 7 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 31 august 2005, şi Decizia nr. 279 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 17 iunie 2015).
    34. Din analiza prevederilor criticate, Curtea reţine că acestea reglementează cu privire la modalitatea în care pot fi aleşi membrii consiliului de administraţie al societăţilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, iar nu cu privire la exercitarea dreptului la muncă în sensul celor prevăzute de art. 41 din Constituţie şi dezvoltate prin jurisprudenţa precitată a Curţii Constituţionale. De altfel, prin alegerea consiliului de administraţie într-o societate are loc o desemnare a unor membri, neputându-se considera că acest aspect ţine de garantarea unor drepturi preconstituite, în speţă dreptul la muncă, ci ţine mai degrabă de posibilitatea şi eventualitatea acordării votului acţionarilor.
    35. În ceea ce priveşte prevederile constituţionale cu privire la libertatea economică, Curtea, în jurisprudenţa sa, a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 45 din Constituţie, atât accesul liber al persoanei la o activitate economică, cât şi exercitarea acestuia se desfăşoară în condiţiile legii, aşadar, libertatea economică nu este absolută, ci trebuie exercitată în condiţiile legii (Decizia nr. 929 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007). O atare limitare este permisă dacă se aplică în mod nediscriminatoriu, este justificată de un interes general, este necesară obiectivului urmărit de legiuitor şi este proporţională cu scopul propus (Decizia nr. 186 din 6 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 25 aprilie 2007, şi Decizia nr. 230 din 14 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 5 aprilie 2007).
    36. Aplicând aceste considerente de principiu la textele criticate, Curtea constată că dispoziţiile criticate nu sunt contrare prevederilor art. 45 din Constituţie, deoarece alegerea membrilor consiliului de administraţie al societăţilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată prin diferite metode, în cauză fiind vorba de metoda votului cumulativ, şi posibilitatea de a solicita instanţei de judecată convocarea de îndată a unei adunări generale a acţionarilor, nu conduc la încălcarea libertăţii economice, cu atât mai mult cu cât această lege are la bază principiile transparenţei, egalităţii, proporţionalităţii şi protecţiei drepturilor investitorilor.
    37. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 44, art. 135 şi art. 136 din Constituţie, Curtea observă că acestea nu au incidenţă în cauză, întrucât dispoziţiile criticate în mod punctual, respectiv art. 235 alin. (2) şi (2^1) din Legea nr. 297/2004, nu reglementează cu privire la dreptul de proprietate sau la economie în sensul prevederilor constituţionale, ci cu privire la faptul că administrarea unei societăţi la care se aplică metoda votului cumulativ se va realiza de către un consiliu de administraţie format din cel puţin 5 membri, iar această procedură de administrare şi de alegere a membrilor consiliului de administraţie al societăţilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul alegerii membrilor consiliului de supraveghere, în situaţia în care societatea admisă la tranzacţionare pe o piaţă reglementată este administrată în sistem dualist.
    38. Faţă de cele prezentate, Curtea nu poate reţine nici pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 53 din Constituţie, întrucât nu s-a constatat încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, astfel cum sunt prevăzute de prevederile constituţionale.
    39. Cu privire la pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 235 din Legea nr. 297/2004 în raport cu art. 61 alin. (1) raportat la art. 73 din Legea fundamentală, deoarece, „deşi Legea nr. 31/1990 este legea generală şi conţine norme-cadru în materia societăţilor, prin Legea nr. 297/2004, care este lege specială, se creează posibilitatea ca, printr-o normă de trimitere a legii speciale, să fie lăsată la latitudinea unei autorităţi administrative autonome reglementarea unor aspecte aplicarea metodei votului cumulativ“, Curtea reţine că aceasta este neîntemeiată, întrucât legiuitorul are deplina legitimitate de a stabili atât norme cu caracter general, special, cât şi reglementări derogatorii [a se vedea art. 14 şi art. 15 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010]. Astfel, Legea societăţilor nr. 31/1990 este o lege ce reglementează aspecte ce ţin de constituirea, organizarea şi funcţionarea societăţilor în general, iar Legea nr. 297/2004 este o lege specială, care prevede aspecte ce ţin de piaţa de capital, iar legiuitorul, prin art. 235 alin. (3) din Legea nr. 297/2004, a îndrituit Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, în calitate de autoritate competentă să aplice prevederile acestei legi, să emită reglementările privind aplicarea metodei votului cumulativ ce poate fi utilizată în cazul alegerii membrilor consiliului de administraţie al societăţilor admise la tranzacţionate pe o piaţă reglementată, în condiţiile legii, aspect ce nu poate conduce la încălcarea dispoziţiilor constituţionale mai sus menţionate.
    40. Faţă de cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 235 din Legea nr. 297/2004 urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, în raport cu dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate în susţinerea acesteia.
    41. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea „Bermas“ - S.A. din Şcheia, judeţul Suceava, în Dosarul nr. 4.163/86/2015 al Tribunalului Suceava - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 235 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Suceava - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 30 martie 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice