Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 202 din 26 mai 2025 referitoare la interpretarea şi aplicarea art. 146 alin. (3) din Codul muncii şi art. 11 alin. (2) din Normele metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control şi al personalului de cercetare din învăţământul de stat, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.050/2021

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 202 din 26 mai 2025 referitoare la interpretarea şi aplicarea art. 146 alin. (3) din Codul muncii şi art. 11 alin. (2) din Normele metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control şi al personalului de cercetare din învăţământul de stat, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.050/2021

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 675 din 18 iulie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.777/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- pentru preşedintele  │
│Ionel Barbă   │Secţiei de contencios  │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Beatrice Ioana│- judecător la Secţia I│
│Nestor        │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- judecător la Secţia I│
│Ponea         │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mariana       │- judecător la Secţia I│
│Hortolomei    │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Florea  │- judecător la Secţia I│
│Burgazli      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Daniel Marian │- judecător la Secţia I│
│Drăghici      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Minodora      │- judecător la Secţia a│
│Condoiu       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ruxandra      │- judecător la Secţia a│
│Monica Duţă   │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cosmin Horia  │- judecător la Secţia a│
│Mihăianu      │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Valentina     │- judecător la Secţia a│
│Vrabie        │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ştefan Ioan   │- judecător la Secţia a│
│Lucaciuc      │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gabriela Elena│- judecător la Secţia  │
│Bogasiu       │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Luiza Maria   │- judecător la Secţia  │
│Păun          │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Alina Nicoleta│- judecător la Secţia  │
│Ghica-Velescu │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Vasile Bîcu   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ştefania      │- judecător la Secţia  │
│Dragoe        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.777/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.686/100/2023.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor; apelantul a formulat un punct de vedere la raport.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    7. Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin Încheierea din 20 noiembrie 2024, în Dosarul nr. 1.686/100/2023, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Interpretarea şi aplicarea art. 146 alin. (3) din Codul muncii şi art. 11 alin. (2) din Normele metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control şi al personalului de cercetare din învăţământul de stat, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.050/2021, în sensul de a se stabili dacă instituţia compensării în bani a concediului de odihnă neefectuat se aplică inclusiv în situaţia pretransferului prevăzut de art. 252 alin. (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 4 alin. (1) lit. j) din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2022-2023, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.578/2021."

    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării
    8. Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul muncii)
    "ART. 146
    (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.
    (2) În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parţial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.
    (3) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă."

    9. Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 1/2011)
    "ART. 252
    (...) (5) Cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar beneficiază, la cerere, de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar. Pretransferul este etapa de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar în cadrul căreia un cadru didactic titular în sistemul de învăţământ preuniversitar, la cererea acestuia, poate trece de la o unitate de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică/conexă la o altă unitate de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică/conexă, cu păstrarea statutului de cadru didactic în sistemul de învăţământ preuniversitar."

    10. Normele metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control şi al personalului de cercetare din învăţământul de stat, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.050/2021 (Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.050/2021)
    "ART. 4
    (1) Cadrelor didactice care, pe parcursul unui an şcolar/universitar, îşi desfăşoară activitatea succesiv în mai multe unităţi/instituţii de învăţământ li se acordă concediul de odihnă de către unitatea/instituţia la care funcţionează în momentul începerii vacanţei şcolare. În aceste situaţii, indemnizaţia de concediu este suportată de toate unităţile/instituţiile de învăţământ la care au fost încadrate, proporţional cu perioada lucrată la fiecare dintre acestea în cursul anului şcolar/universitar respectiv.
    ART. 11
    (...) (2) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă, exceptând situaţiile prevăzute la art. 4 alin. (1)."

    11. Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2022-2023, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.578/2021 (Metodologia-cadru aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.578/2021)
    "ART. 4
    (1) Etapele de mobilitate a personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar şi activităţile aferente acestora se organizează conform prezentei Metodologii şi sunt, în ordinea în care se desfăşoară, următoarele: (...)
    j) pretransferul consimţit între unităţile de învăţământ sau la cerere, după caz, pentru apropiere de domiciliu ori prin schimb de posturi al personalului didactic de predare titular şi al cadrelor didactice debutante prevăzute la art. 21 alin. (4) şi alin. (6), înscrise la examenul naţional pentru obţinerea definitivării în învăţământ, sesiunea 2022, urmat de modificarea repartizării cadrelor didactice angajate cu contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului/catedrei cărora nu li se poate constitui o normă didactică de predare completă conform deciziilor de repartizare pe post/catedră sau prin schimb de posturi;"

    III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept
    12. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă cu nr. 1.686/100/2023, reclamantul Sindicatul Liber din Învăţământ Maramureş, în numele şi pentru membrul de sindicat, a solicitat obligarea pârâtei Şcoala Gimnazială I.L. Caragiale Baia Mare la calcularea şi plata sumei reprezentând compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat şi a diferenţelor rezultate.
    13. Prin Sentinţa civilă nr. 271 din 11 martie 2024, Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă a respins acţiunea, ca neîntemeiată.
    14. Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că, în ipoteza pretransferului, nu sunt aplicabile normele care reglementează încetarea raportului de muncă şi compensarea în bani a zilelor de concediu neefectuate. În această situaţie, zilele de concediu neefectuate se acordă de noua instituţie la care angajatul urmează să îşi desfăşoare activitatea.
    15. Împotriva acestei sentinţe, reclamantul a declarat apel prin care a solicitat admiterea căii de atac şi schimbarea hotărârii atacate, în sensul admiterii acţiunii.
    16. În motivare a arătat că pretransferul presupune atât încetarea prin acordul părţilor a contractului individual de muncă cu unitatea de învăţământ la care cadrul didactic este titular, cât şi încheierea unui nou contract individual de muncă cu unitatea de învăţământ la care acesta s-a transferat.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii
    17. Instanţa de trimitere a apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    18. În acest sens a arătat că obiectul procesului se circumscrie domeniului de aplicare al art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    19. A mai menţionat că de lămurirea chestiunii de drept invocate depinde soluţionarea pe fond a cauzei având în vedere că reclamantul a solicitat obligarea unităţii de învăţământ la compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat în temeiul dispoziţiilor art. 146 alin. (3) din Codul muncii şi art. 11 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.050/2021.
    20. A mai reţinut că instanţa supremă nu a statuat asupra chestiunii de drept invocate, care nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    21. Numai intimata a prezentat un punct de vedere asupra chestiunii de drept, apreciind că pretransferul la o altă unitate de învăţământ nu poate fi asimilat cazului de încetare a raportului de muncă deoarece persoana transferată îşi păstrează calitatea de cadru didactic, fiind schimbată doar unitatea de învăţământ la care îşi desfăşoară activitatea.

    VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    22. Instanţa de trimitere a apreciat că instituţia pretransferului nu este vizată de dispoziţiile art. 146 alin. (3) din Codul muncii şi art. 11 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.050/2021, care prevăd compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat în cazul încetării contactului individual de muncă.
    23. Astfel, pretransferul la cerere reprezintă o facilitate acordată cadrului didactic, care se circumscrie principiului mobilităţii personalului didactic şi presupune mutarea la o altă unitate de învăţământ, cu păstrarea statutului de cadru didactic în sistemul de învăţământ preuniversitar, raporturile de muncă fiind continuate cu noua unitate de învăţământ.
    24. Ca atare, cadrul legal care permite pretransferul de la o unitate de învăţământ la altă unitate are ca fundament tocmai existenţa şi menţinerea raporturilor de muncă şi are în vedere statutul profesiei şi organizarea sistemului de învăţământ în baza principiului mobilităţii, iar nu încetarea raporturilor de muncă.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale
    25. Din răspunsurile transmise de către instanţele consultate au rezultat două opinii.
    26. Astfel, într-o opinie s-a apreciat că instituţia compensării în bani a concediului de odihnă neefectuat nu se aplică în situaţia pretransferului reglementat de art. 252 alin. (5) din Legea nr. 1/2011 şi art. 4 lit. j) din Metodologia-cadru aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.578/2021.
    27. S-a argumentat că este posibilă compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat numai în cazul în care cadrul didactic nu îşi mai desfăşoară activitatea în sistemul public de învăţământ. Or, pretransferul la cerere reprezintă o facilitate acordată cadrului didactic, care se circumscrie principiului mobilităţii personalului didactic şi presupune mutarea la o altă unitate de învăţământ, cu păstrarea statutului de cadru didactic în sistemul de învăţământ preuniversitar. Având în vedere că raporturile de muncă sunt continuate cu noua unitate de învăţământ, rezultă că personalul didactic pretransferat nu poate beneficia de compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat.
    28. Într-o altă opinie s-a considerat că instituţia compensării în bani a concediului de odihnă neefectuat se aplică inclusiv în situaţia pretransferului reglementat de art. 252 alin. (5) din Legea nr. 1/2011 şi art. 4 lit. j) din Metodologia-cadru aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.578/2021.
    29. S-a arătat că în cazul pretransferului încetează contractul de muncă cu unitatea de învăţământ la care cadrul didactic este titular, devenind astfel incidente dispoziţiile art. 146 alin. (3) din Codul muncii şi art. 11 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.050/2021, care prevăd compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat. Faptul că personalul didactic rămâne în sistemul de învăţământ de stat nu poate conduce la negarea dreptului său de a beneficia de compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat la fosta unitate de la care s-a transferat, dat fiind că noua unitate de învăţământ nu poate asigura realizarea concediului neefectuat.
    30. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    31. Prin Decizia nr. 1.236 din 22 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 noiembrie 2011, şi Decizia nr. 1.361 din 18 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 17 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 alin. (4) din Codul muncii.

    IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    32. Prin Decizia nr. 101 din 31 martie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 7 alin. (1) şi (2) şi art. 14 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare, indemnizaţia de concediu cuvenită salariatului transferat se calculează prin raportare la salariul avut la unitatea la care s-a transferat, corespunzător lunilor calendaristice în care se efectuează zilele de concediu de odihnă.

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    33. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    34. Temeiul sesizării este reprezentat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii prealabile în scopul asigurării unei practici judiciare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum şi în materia asigurărilor sociale, parţial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă.
    35. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, „prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal“, iar, conform alin. (3) al aceluiaşi articol, „prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică indiferent de natura şi obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) şi (2), de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze“.
    36. Conform art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ, „dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
    37. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiţii de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile:
    a) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească fie stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze;
    b) instanţa care sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să judece cauza în primă instanţă sau în calea de atac;
    c) existenţa unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei;
    d) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    38. Examinarea condiţiilor în care poate fi declanşat prezentul mecanism de unificare a practicii judiciare pune în evidenţă faptul că, în cazul concret al prezentei sesizări, doar unele dintre cerinţele legale mai sus enunţate sunt îndeplinite.
    39. Astfel, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea are ca obiect pretenţiile reclamantului de obligare a pârâtei la calcularea şi plata sumei reprezentând compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat la unitatea de învăţământ de la care s-a transferat. În consecinţă, pretenţiile deduse judecăţii se circumscriu domeniului de aplicare al art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    40. Cauza în care s-a dispus sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile se află pe rolul Curţii de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale.
    41. În ceea ce priveşte condiţia existenţei unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei, se constată că aceasta instituie o dublă condiţionare: pe de o parte, să existe o chestiune de drept, iar, pe de altă parte, să fie probată legătura necesară dintre dezlegarea chestiunii de drept identificate şi soluţionarea pe fond a cauzei.
    42. În raport cu obiectul concret al pretenţiilor deduse judecăţii, este îndeplinită condiţia referitoare la caracterul esenţial al chestiunii de drept pentru soluţionarea pe fond a cauzei, legătura indisolubilă care există între aceasta şi rezolvarea litigiului rezultând din împrejurarea că în soluţionarea pretenţiilor cu care a fost învestită instanţa de trimitere trebuie să stabilească dacă instituţia compensării în bani a concediului de odihnă neefectuat în condiţiile art. 146 alin. (3) din Codul muncii se aplică inclusiv în situaţia pretransferului prevăzut de art. 252 alin. (5) din Legea nr. 1/2011 şi art. 4 lit. j) din Metodologia-cadru aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.578/2021.
    43. Cât priveşte însă condiţia existenţei unei chestiuni de drept, în absenţa unei definiţii legale a noţiunii, examinarea îndeplinirii acestei condiţii trebuie realizată prin raportare la jurisprudenţa dezvoltată de instanţa supremă în mecanismul hotărârii prealabile reglementat de art. 519-521 din Codul de procedură civilă prin care, în mod constant, s-a subliniat că, pentru a se putea vorbi de existenţa unei „chestiuni de drept“, este necesar ca sesizarea să vizeze „o problemă de drept care necesită cu pregnanţă a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul realizării de principiu a chestiunii de drept şi al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii“ (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, şi Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023).
    44. Admisibilitatea învestirii instanţei supreme cu pronunţarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 trebuie raportată la condiţia existenţei unei chestiuni de drept reale, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanţei supreme cu lămurirea oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acţiunii deduse judecăţii, întrucât, într-o interpretare contrară, rolul instanţelor de sesizare s-ar rezuma la o simplă activitate de trimitere şi apoi de preluare, în hotărârile pronunţate, a dezlegărilor date în mecanismul hotărârii prealabile.
    45. Caracterul dificil al chestiunii de drept trebuie să rezulte din încheierea de sesizare, întrucât completul de judecată învestit cu soluţionarea pricinii este ţinut, în primul rând, să stabilească dacă există o problemă de interpretare care prezintă dificultate şi implică riscul unor dezlegări diferite.
    46. Or, analiza de conţinut a întrebării prealabile relevă faptul că instanţa de trimitere nu întâmpină nicio dificultate în a determina sensul normei în discuţie, aceasta reţinând că instituţia pretransferului nu este vizată de art. 146 alin. (3) din Codul muncii, respectiv art. 11 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.050/2021, care prevăd compensarea în bani a concediului neefectuat în cazul încetării contractului de muncă, câtă vreme pretransferul la cerere reprezintă o facilitate acordată cadrului didactic, care se circumscrie principiului mobilităţii personalului didactic şi presupune mutarea la o altă unitate de învăţământ, cu păstrarea statutului de cadru didactic în sistemul de învăţământ preuniversitar, iar raporturile de muncă sunt continuate cu unitatea de învăţământ la care are loc pretransferul. În acelaşi context, retine instanţa de trimitere, cadrul legal care permite trecerea de la o unitate de învăţământ la alta, cu referire la instituţia pretransferului, are ca fundament tocmai existenţa şi menţinerea raporturilor de muncă şi are în vedere statutul profesiei şi organizarea sistemului de învăţământ în baza principiului mobilităţii, iar nu încetarea raporturilor de muncă.
    47. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie subliniază că nu se poate substitui atributului fundamental al instanţelor, de interpretare şi aplicare a legii în cauzele deduse judecăţii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităţilor şi dificultăţilor întâmpinate în interpretarea unor texte de lege (Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021).
    48. Prin urmare, noţiunii de „chestiune de drept“ nu îi poate fi subsumată aplicarea legii la circumstanţele de fapt particulare ale procesului, deoarece în acest caz „dezlegarea“ ar însemna „soluţionarea fondului“ pricinii, atribuţie ce este ataşată funcţiei jurisdicţionale a judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei.
    49. În concluzie, sesizarea nu poate primi o dezlegare pe fond atât timp cât se tinde la o delegare a funcţiei jurisdicţionale a instanţei de trimitere - aceea de a aplica dreptul faptelor deduse judecăţii - către instanţa supremă, îndrituită doar să dea dezlegări de principiu asupra unor chestiuni de drept veritabile, iar nu să soluţioneze cauza pe fond.

    50. Pentru aceste motive, constatând că nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.686/100/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Interpretarea şi aplicarea art. 146 alin. (3) din Codul muncii şi art. 11 alin. (2) din Normele metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control şi al personalului de cercetare din învăţământul de stat, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.050/2021, în sensul de a se stabili dacă instituţia compensării în bani a concediului de odihnă neefectuat se aplică inclusiv în situaţia pretransferului prevăzut de art. 252 alin. (5) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 4 alin. (1) lit. j) din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2022-2023, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5.578/2021."

    Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 mai 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristian Balacciu

    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 202 din 26 mai 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"