Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 201 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 (în redactarea anterioară Legii nr. 135/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative), ale art. 33 şi ale art. 35, ale art. 38 alin. (3) lit. a), precum şi a sintagmei

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 201 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 (în redactarea anterioară Legii nr. 135/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative), ale art. 33 şi ale art. 35, ale art. 38 alin. (3) lit. a), precum şi a sintagmei "dacă nu are calitatea de participant" din cuprinsul art. 38 alin. (3) lit. b) (în redactarea anterioară Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 885 din 26 septembrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena  │-                 │
│Ionea              │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30, 33, 35 şi 38 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Excepţia a fost ridicată de Cosmina Larisa Lupu în Dosarul nr. 2.762/30/2020 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 276D/2021.
    2. Dezbaterile au avut loc la data de 28 ianuarie 2025, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel-Chiriazi, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în temeiul art. 57 şi al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat succesiv pronunţarea pentru datele de 27 februarie 2025, 11 martie 2025 şi 27 martie 2025. La data de 27 martie 2025, Curtea, având în vedere că nu au fost prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, potrivit art. 58 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 2 aprilie 2025, când, pentru aceleaşi motive, a amânat pronunţarea pentru data de 8 aprilie 2025, când a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    3. Prin Sentinţa civilă nr. 1.060/PI din 3 decembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.762/30/2020, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30, 33, 35 şi 38 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Excepţia a fost ridicată de Cosmina Larisa Lupu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de obligare a unei societăţi de administrare a fondurilor de pensii private la plata activului net ce se cuvenea tatălui defunct al autoarei.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, întrucât creează o discriminare, având drept criteriu vârsta, cu privire la obligaţia de a contribui la un fond de pensii administrat privat. De asemenea, susţine că dispoziţiile de lege criticate instituie interdicţia persoanelor care nu au împlinit vârsta de 35 de ani şi care contribuie la sistemul public de pensii de a se retrage şi de a renunţa la calitatea de participant la fondul de pensii private.
    5. Totodată, autoarea excepţiei susţine că dispoziţiile art. 38 din Legea nr. 411/2004 instituie o diferenţă de tratament juridic între cei care au calitatea de participanţi la un fond de pensii şi cei care nu au această calitate, întrucât doar cei din urmă pot obţine plata unică sau plata eşalonată în rate a activului personal net al defunctului.
    6. Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
    7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, dispoziţiile art. 30, 33, 35 şi 38 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007. Din analiza motivării excepţiei de neconstituţionalitate Curtea constată că, în ceea ce priveşte art. 38 din Legea nr. 411/2004, autoarea excepţiei critică doar soluţia legislativă cuprinsă în alin. (3) care conţine lit. a) şi b), iar în ceea ce priveşte lit. b) autoarea excepţiei vizează, prin critica sa, doar sintagma „dacă nu are calitatea de participant“. De asemenea, Curtea observă că dispoziţiile art. 38 alin. (3) din Legea nr. 411/2004 au fost modificate prin art. I pct. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 174/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1201 din 14 decembrie 2022. Curtea mai constată că, ulterior sesizării sale, dispoziţiile art. 30 alin. (3) din Legea nr. 411/2004 au fost modificate prin art. IV din Legea nr. 135/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 17 mai 2022, şi, ulterior, prin art. X din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 977 din 27 octombrie 2023. Având în vedere însă cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 411/2004 în redactarea anterioară Legii nr. 135/2022, iar pe cele ale art. 38 alin. (3) din Legea nr. 411/2004 în redactarea anterioară Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2022. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare:
    - Art. 30:
    "(1) Persoanele în vârstă de până la 35 de ani, care sunt asigurate potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi care contribuie la sistemul public de pensii, trebuie să adere la un fond de pensii.
(2) Persoanele, altele decât cele prevăzute la alin. (1), în vârstă de până la 45 de ani, care sunt deja asigurate şi contribuie la sistemul public de pensii, pot adera la un fond de pensii.
(3) Persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt exceptate de la prevederile alin. (1), în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028 inclusiv.;"

    – Art. 33:
    "(1) Persoana care nu a aderat la un fond de pensii în termen de 4 luni de la data la care este obligată prin efectul legii este repartizată aleatoriu la un fond de pensii de către instituţia de evidenţă.
(2) Repartizarea aleatorie a persoanelor se efectuează în cote egale pentru fiecare fond de pensii administrat privat, la data la care se face repartizarea.
(3) Instituţia de evidenţă notifică, în termen de 5 zile lucrătoare de la înregistrarea în Registrul participanţilor, în format electronic, fiecărui administrator în parte lista conţinând datele de identificare a persoanelor repartizate aleatoriu la fondul de pensii administrat de către acesta.
(4) Fiecare administrator informează, în scris, în termen de 30 de zile de la notificare, participanţii care au fost repartizaţi aleatoriu, la fondul aflat în administrarea sa, de către instituţia de evidenţă cu privire la denumirea fondului de pensii administrat privat şi a administratorului acestuia.;"

    – Art. 35:
    "(1) După aderare sau repartizare, participanţii sunt obligaţi să contribuie la un fond de pensii şi nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată perioada pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii, până la deschiderea dreptului la pensia privată.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) perioadele pentru care nu există obligaţia de plată a contribuţiei de asigurări sociale în sistemul public.
(3) În situaţia în care un participant încetează să contribuie, acesta rămâne participant cu drepturi depline la fondul de pensii.
(4) Drepturile participantului pot fi transferate în alte ţări în care acesta are domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.;"

    – Art. 38 alin. (3):
    "(3) Beneficiarul are dreptul, după caz, la:
    a) cumularea conturilor la un singur fond de pensii, dacă are calitatea de participant la un alt fond de pensii;
    b) plata unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, fără a datora penalităţi, dacă nu are calitatea de participant."

    11. Autoarea excepţiei consideră că aceste texte de lege sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, precum şi dispoziţiilor art. 1 privind interzicerea discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea apreciază că înainte de a proceda la controlul de constituţionalitate este necesară precizarea înţelesului unor termeni utilizaţi în cadrul Legii nr. 411/2004, care apar în conţinutul textelor de lege supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, Curtea reţine că, potrivit definiţiilor cuprinse în art. 2 din această lege, fondul de pensii administrat privat, denumit în continuare fond de pensii, reprezintă fondul constituit prin contract de societate civilă, încheiat între participanţi, în conformitate cu prevederile Codului civil referitoare la societatea civilă particulară şi cu dispoziţiile Legii nr. 411/2004. Activul personal este suma acumulată în contul unui participant, egală cu numărul de unităţi de fond deţinute de acesta, înmulţite cu valoarea la zi a unei unităţi de fond. Participantul este persoana care contribuie sau/şi în numele căreia s-au plătit contribuţii la un fond de pensii şi care are un drept viitor la o pensie privată. Beneficiarul este moştenitorul participantului, definit conform prevederilor Codului civil.
    13. În continuare, examinând textele de lege criticate, Curtea reţine că art. 30 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 reglementează obligaţia persoanelor în vârstă de până la 35 de ani, care sunt asigurate în sistemul public de pensii şi care contribuie la sistemul public de pensii, de a adera la un fond de pensii administrat privat. Pentru persoanele, altele decât cele aflate în ipoteza de mai sus, în vârstă de până la 45 de ani, care sunt deja asigurate şi contribuie la sistemul public de pensii, dispoziţiile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 411/2004 prevăd doar facultatea de a adera la un fond de pensii.
    14. Dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 411/2004 se referă la repartizarea persoanelor obligate să adere la un fond de pensii, în timp ce dispoziţiile art. 35 din aceeaşi lege prevăd obligaţia de contribuţie după aderare sau repartizare şi interdicţia retragerii din sistemul de pensii administrate privat pe toată perioada pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
    15. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate critică aceste dispoziţii de lege din perspectiva persoanei care este obligată să adere la un fond de pensii şi care este supusă unui tratament juridic diferit faţă de persoanele pentru care legea prevede doar facultatea de a adera la un astfel de fond, considerând că este supusă unui tratament discriminatoriu.
    16. Curtea observă însă că acţiunea în cadrul căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate are drept obiect cererea de obligare a unui fond de pensii de a-i plăti autoarei excepţiei, în calitate de beneficiar, sumele reprezentând activul personal al unui participant, după decesul acestuia. Acţiunea nu pune în discuţie obligaţia autoarei excepţiei de adera la un fond de pensii şi de a contribui la acesta ori intenţia de a se retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat, astfel că, având în vedere obiectul acţiunii, Curtea apreciază că dispoziţiile art. 30, 33 şi 35 din Legea nr. 411/2004 nu au legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. Prin urmare, nefiind întrunite condiţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau a unei ordonanţe în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului, potrivit art. 29 alin. (5) din aceeaşi lege, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30, 33 şi 35 din Legea nr. 411/2004 este inadmisibilă.
    17. În continuare, analizând dispoziţiile art. 38 alin. (3) din Legea nr. 411/2004, Curtea constată că acestea reglementează drepturile beneficiarului asupra activului personal al unui participant, după decesul acestuia. Aceste dispoziţii de lege sunt aplicabile în cauză, urmând să fie supuse controlului de constituţionalitate.
    18. Curtea reţine că dispoziţiile art. 38 alin. (1) din Legea nr. 411/2004 prevăd dreptul beneficiarilor de a prelua activele cuvenite participantului decedat dintr-un cont deschis la ultimul fond de pensii la care a contribuit acesta din urmă. Potrivit dispoziţiilor alin. (2) al aceluiaşi articol de lege, drepturile beneficiarilor sunt aceleaşi cu cele ale participanţilor la acel fond de pensii. Aşa cum dispun art. 48 şi 135 din aceeaşi lege, participantul este proprietarul activului personal din contul său şi are dreptul la pensie privată de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă. Prin urmare, şi beneficiarul are un drept de proprietate asupra sumelor reprezentând activele participantului moştenit.
    19. Dispoziţiile art. 38 alin. (3) lit. a) şi b) din Legea nr. 411/2004 instituie un tratament juridic diferit între beneficiari sub aspectul dreptului de a dispune de activele participantului decedat. Astfel, potrivit ipotezei prevăzute la lit. a), în măsura în care beneficiarul are el însuşi calitatea de participant la un fond de pensii, contul său personal se va cumula cu cel al participantului decedat. Consecinţa este aceea că sumele ce ar rezulta din activul participantului decedat nu vor putea fi valorificate decât atunci când beneficiarul va îndeplini condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie privată, respectiv la împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege. Din contră, potrivit ipotezei prevăzute la lit. b), în măsura în care beneficiarul nu este participant la un fond de pensii, acesta va putea să solicite imediat plata unică a sumelor cuvenite sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, fără a datora penalităţi.
    20. Autoarea excepţiei apreciază că acest tratament juridic este discriminatoriu, defavorizând persoanele mai tinere, cu o vârstă de până la 35 de ani, care sunt obligate să adere şi să contribuie la un fond de pensii, în raport cu cele care nu sunt ţinute de aceste obligaţii şi care pot avea acces imediat la activele care au aparţinut participantului moştenit.
    21. Examinând dispoziţiile de lege criticate, Curtea observă că diferenţa de tratament juridic pe care o acestea o instituie între persoanele care se încadrează în ipoteza art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 411/2004 în raport cu cele care se încadrează în ipoteza lit. b) din acelaşi alineat nu vizează în mod direct vârsta, ci calitatea de participant la un fond de pensii. Vârsta este un criteriu subsidiar, ce decurge din coroborarea dispoziţiilor art. 38 alin. (3) cu cele ale art. 30 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 411/2004, aceste din urmă dispoziţii de lege instituind obligaţia aderării la un fond de pensie pentru persoanele cu vârsta de până la 35 de ani, respectiv opţiunea aderării pentru persoanele în vârstă de până la 45 de ani, care sunt asigurate în sistemul public de pensii. Curtea observă însă că şi persoanele în vârstă de până la 45 de ani, la care se referă art. 30 alin. (2) din Legea nr. 411/2004, se pot plasa în ipoteza art. 38 alin. (3) lit. a) în măsura în care au optat pentru aderarea şi contribuţia la un fond de pensii. Prin urmare, nu vârsta este criteriul determinant în ceea ce priveşte tratamentul juridic aplicabil potrivit art. 38 alin. (3) din Legea nr. 411/2004, astfel că, în analiza criticii de neconstituţionalitate raportate la dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea va avea în vedere criteriul de departajare ce priveşte calitatea de participant la un fond de pensii.
    22. Cu privire la principiul egalităţii, Curtea Constituţională a reţinut în jurisprudenţa sa că situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, sau Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006). În acelaşi sens este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferenţă de tratament săvârşită de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage, diferenţă care nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă (de exemplu, Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunţată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, paragraful 33, şi Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunţată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, paragraful 60).
    23. Raportând aceste repere jurisprudenţiale la dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate, Curtea reţine că deţinerea calităţii de participant la un fond de pensii poate plasa persoanele în situaţii obiectiv diferite, care justifică un tratament juridic diferit.
    24. Astfel, cumularea contului personal al beneficiarului cu cel al participantului decedat poate fi realizată doar de un beneficiar participant la un fond de pensii. Prin urmare, dispoziţiile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 411/2004 care stabilesc posibilitatea acestui cumul doar pentru beneficiarii care au şi calitatea de participanţi reprezintă o soluţie justificată raţional de o situaţie obiectivă, fără a avea semnificaţia unei discriminări interzise de prevederile constituţionale şi convenţionale invocate de autoarea excepţiei.
    25. Cu toate acestea, Curtea observă că, în măsura în care calitatea de participant a beneficiarului nu constituie un criteriu decisiv pentru aplicarea tratamentului juridic specific, beneficiarul trebuie să se bucure de tratament juridic egal în privinţa drepturilor ce rezultă din această calitate.
    26. Or, Curtea apreciază că limitarea dreptului de a opta pentru o plată unică sau eşalonată a contravalorii activelor participantului decedat, la care se referă art. 38 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 411/2004, doar la persoanele care deţin exclusiv calitatea de beneficiar, cu excluderea beneficiarilor care au şi calitatea de participant, nu se sprijină pe o justificare obiectivă şi rezonabilă.
    27. Astfel, prin precizarea pe care art. 38 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 411/2004 o face utilizând sintagma „dacă nu are calitatea de participant“, legea interzice beneficiarilor care au totodată calitatea de participanţi să opteze pentru o plată unică sau eşalonată a contravalorii activelor participantului decedat, obligându-i să se limiteze doar la cumulul activului personal cu cel al participantului decedat, potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din aceeaşi lege. Drept urmare, sumele moştenite de la participantul decedat vor deveni indisponibile până la împlinirea de către moştenitor a vârstei legale de pensionare.
    28. Or, Curtea reţine că obligaţia de a adera şi de a contribui la un fond de pensii este condiţionată de calitatea proprie de asigurat în sistemul public de asigurări sociale, iar sumele provenind din activul unui participant decedat sunt, în ceea ce îl priveşte pe beneficiar, independente de aceste obligaţii. Prin urmare, indisponibilizarea acestor din urmă sume până la împlinirea de către moştenitor a vârstei legale de pensionare este lipsită de o justificare obiectivă şi raţională.
    29. De altfel, Curtea apreciază că, prin modificarea ulterioară a dispoziţiilor art. 38 alin. (3) din Legea nr. 411/2004 prin art. I pct. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 174/2022, în sensul că beneficiarul - care este totodată participant la un fond de pensii - are dreptul de a opta între cumularea contului său cu cel al participantului decedat ori poate solicita plata unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, fără a datora penalităţi, legiuitorul a intervenit tocmai pentru a pune în acord dispoziţiile acestui text legal cu prevederile constituţionale privitoare la egalitatea în drepturi.
    30. Având în vedere cele mai sus reţinute, Curtea constată că sintagma „dacă nu are calitatea de participant“ din cuprinsul art. 38 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 411/2004 creează un tratament juridic diferit între beneficiari din perspectiva exerciţiului dreptului de proprietate asupra activului moştenit, diferenţă care nu are însă o justificare obiectivă şi raţională, fiind astfel încălcate prevederile constituţionale şi convenţionale care consacră egalitatea în drepturi şi interzicerea discriminării.
    31. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 [în redactarea anterioară Legii nr. 135/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative], ale art. 33 şi ale art. 35 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, excepţie ridicată de Cosmina Larisa Lupu în Dosarul nr. 2.762/30/2020 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi autoare în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, în redactarea anterioară Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    3. Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceeaşi autoare în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că sintagma „dacă nu are calitatea de participant“ din cuprinsul art. 38 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, în redactarea anterioară Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2022 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private, este neconstituţională.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 8 aprilie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia-Marilena Ionea

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 201 din 8 aprilie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"