Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 201 din 26 mai 2025 referitoare la interpretarea dispoziţiilor anexei nr. VIII capitolul II lit. A pct. II subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 şi lit. b) pct. 5 din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat la prevederile art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din acelaşi act normativ, cu referire şi la art. 6 şi 7 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 201 din 26 mai 2025 referitoare la interpretarea dispoziţiilor anexei nr. VIII capitolul II lit. A pct. II subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 şi lit. b) pct. 5 din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat la prevederile art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din acelaşi act normativ, cu referire şi la art. 6 şi 7 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare "Administraţie" din administraţia publică centrală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 643 din 8 iulie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.715/1/2024


┌───────────────┬──────────────────────┐
│               │- vicepreşedintele    │
│Mariana        │Înaltei Curţi de      │
│Constantinescu │Casaţie şi Justiţie - │
│               │preşedintele          │
│               │completului           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Carmen Elena   │- preşedintele Secţiei│
│Popoiag        │I civile              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Adina Oana     │- preşedintele Secţiei│
│Surdu          │a II-a civile         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- pentru preşedintele │
│Ionel Barbă    │Secţiei de contencios │
│               │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Adina Georgeta │- judecător la Secţia │
│Nicolae        │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Diana Florea   │- judecător la Secţia │
│Burgazli       │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihai-Andrei   │- judecător la Secţia │
│Negoescu-Gândac│I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Liviu │- judecător la Secţia │
│Zidaru         │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela        │- judecător la Secţia │
│Glodeanu       │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Minodora       │- judecător la Secţia │
│Condoiu        │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mirela         │- judecător la Secţia │
│Poliţeanu      │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Rodica Zaharia │- judecător la Secţia │
│               │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Virginia       │- judecător la Secţia │
│Florentina     │a II-a civilă         │
│Duminecă       │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Mîneran│- judecător la Secţia │
│               │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Carmen Maria   │de contencios         │
│Ilie           │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Maria Hrudei   │de contencios         │
│               │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Adriana Florina│de contencios         │
│Secreţeanu     │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Andreea        │de contencios         │
│Marchidan      │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Vasile Bîcu    │de contencios         │
│               │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
└───────────────┴──────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.715/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 6.609/2/2023 şi nr. 9.269/3/2024 şi de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.060/103/2018.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părţilor, însă acestea nu au depus puncte de vedere la raport.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizărilor în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularii şi obiectul sesizărilor
    7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin încheierile din 12 noiembrie 2024, în dosarele nr. 9.269/3/2024 şi nr. 6.609/2/2023, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, prevăzut de art. 1 lit. B capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se calculează la salariul de bază primit efectiv de funcţionarul public lunar sau rămâne plafonat la nivelul cuantumului din luna decembrie 2023, în condiţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare."

    8. Sesizările au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 2.715/1/2024 şi nr. 2.716/1/2024.
    9. Ulterior, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată cu nr. 211/1/2025 Sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.060/103/2018, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    Dacă, în interpretarea dispoziţiilor anexei nr. VIII capitolul II lit. A pct. II subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 şi lit. b) pct. 5 din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat la prevederile art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din acelaşi act normativ, cu referire şi la art. 6 şi 7 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie“ din administraţia publică centrală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, majorarea la salariul de bază, respectiv sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare se acordă de la data de la care salariaţii au ajuns la limita valorii prevăzute de grila de salarizare pentru anul 2022 sau de la data la care salariaţii au atins nivelul prevăzut de grila de salarizare pentru 2022, majorat cu toate majorările prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017.

    10. Având în vedere existenţa unei strânse legături între obiectul primei sesizări şi obiectul sesizărilor înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea dosarelor nr. 211/1/2025 şi nr. 2.716/1/2024 la Dosarul nr. 2.715/1/2024.

    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării
    11. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017)
    ART. 38
    Aplicarea legii

    "(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; (...)
(4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creştere a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018. Creşterea respectivă şi data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h). (...)
(6) În situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. (...)"

    Anexa nr. VIII - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie“ - capitolul I - lit. B. - Reglementări specifice funcţionarilor publici
    ART. 1

    "(1) Funcţionarii publici beneficiază de un spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar corespunzător timpului lucrat.
(2) Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum şi condiţiile de acordare a acestora se stabilesc de către ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanţilor funcţionarilor publici, în limita prevederilor din Regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens."

    Capitolul II - lit. A - Salarizarea personalului contractual din administraţia publică centrală de specialitate, servicii deconcentrate ale ministerelor şi ale altor organe centrale de specialitate, prefecturi, consilii judeţene, municipii, administraţia publică locală - consilii, primării şi servicii publice din subordinea acestora - pct. II - Salarizarea personalului din autorităţi publice şi agenţii
    Subpct. 6.2 - „Personalul din instituţiile publice sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care este încadrat şi îşi desfăşoară activitatea în specialitatea funcţiilor specifice prevăzute în prezenta anexă beneficiază şi de următoarele categorii de sporuri şi drepturi:
    a) Sporuri: 1. Spor pentru condiţii deosebite de muncă vătămătoare/periculoase care implică risc de îmbolnăvire şi/sau contagiune directă sau indirectă, respectiv riscuri asociate datorate condiţiilor specifice de desfăşurare a activităţii - de până la 35%; (...)
    b) Alte drepturi: (...) 5. Personalul din cadrul administraţiei publice sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care îşi desfăşoară activitatea în structurile de inspecţie şi control sau prin atribuţiile specifice contribuie în actul oficial de control, respectiv de inspector al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor beneficiază de majorarea salariului de bază cu 12,5%.“

    12. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018)
    Art. 34 (forma iniţială) - „(2) Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“
    Art. 34 (forma modificată) - „(2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“

    13. Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie“ din administraţia publică centrală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 (Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017)
    ART. 6

    "Personalul din instituţiile publice sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor beneficiază în condiţiile prevăzute în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul regulament, de sporurile prevăzute în anexa nr. VIII, la cap. II lit. A pct. II subpct. 6.2 lit. a) pct. 1-3 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare."

    ART. 7

    "Cuantumul sporurilor prevăzute la art. 6 se aprobă prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, potrivit prevederilor cuprinse în anexa nr. VIII, la cap. II lit. A pct. II subpct. 6.2 lit. a) pct. 8 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare."

    Anexa nr. 1 - Articol unic.
    "Pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare, mărimea sporului pentru personalul prevăzut la cap. I şi cap. II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia personalului din administraţia publică locală, în funcţie de numărul de factori de risc întruniţi, este următoarea:
    a) spor de la 10,1% până la 15% din salariul de bază pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea sub influenţa a 4 factori de risc din cei prevăzuţi la art. 5 din regulamentul-cadru; (...)."

    III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora sau invocat chestiunile de drept
    A. Dosarul nr. 9.269/3/2024 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal
    14. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal cu nr. 9.269/3/2024, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti la stabilirea, începând cu 1 ianuarie 2024, atât a salariului de bază al reclamantei corespunzător funcţiei şi gradului profesional, cât şi a sporului pentru condiţii de muncă vătămătoare, la nivelul maxim aflat în plată la această dată în cadrul Casei Naţionale de Pensii.
    15. În motivare, reclamanta a susţinut că salariul său de bază nu este calculat la nivelul salariului de bază corespunzător funcţiei şi gradului din administraţia publică centrală, diferenţa rezultată din aplicarea primei tranşe fiind calculată la salariul de bază de la nivel central aflat în plată în luna decembrie 2023.

    B. Dosarul nr. 6.609/2/2023 al Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal
    16. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal cu nr. 6.609/2/2023, mai mulţi reclamanţi au solicitat obligarea pârâtei Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor la recalcularea sporului pentru condiţii de muncă vătămătoare de până la 15% la salariul de bază aflat în plată, începând cu luna decembrie 2018 şi în continuare, precum şi la plata diferenţelor de drepturi salariale rezultate din recalculare.

    C. Dosarul nr. 1.060/103/2018 al Curţi de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal
    17. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal cu nr. 1.060/103/2018, mai mulţi reclamanţi au solicitat obligarea pârâtei Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor la emiterea unei decizii prin care să fie stabilite şi acordate, începând cu 1 ianuarie 2018, sporurile pentru condiţii de muncă vătămătoare prevăzute în cap. II lit. A pct. II subpunct. 6.2 lit. a) din anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017 şi în Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, în limita procentului stabilit prin Ordinul nr. 616 din 31 ianuarie 2018, aplicabil la nivelul autorităţii pârâte.
    18. Prin Cererea înregistrată pe rolul aceluiaşi tribunal cu nr. 1.062/103/2018, mai mulţi reclamanţi au solicitat obligarea pârâtei Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor la emiterea unei decizii prin care să fie stabilite şi acordate salariile de bază în plată, începând cu 1 ianuarie 2018, prin raportare la grila de salarizare aferentă anului 2022, majorată cu procentul de 12,5%, prevăzut în cap. II lit. A pct. II subpunct. 6.2 lit. b) pct. 5 din anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017.
    19. Prin Încheierea din 13 noiembrie 2018, Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a dispus conexarea celor două dosare.
    20. Ulterior, un membru de sindicat a formulat cerere de intervenţie principală prin care a pretins aceleaşi drepturi cu cele ce formează obiectul acţiunii din Dosarul nr. 1.060/103/2018.
    21. Prin Sentinţa nr. 121 din 14 februarie 2023, Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca neîntemeiate, atât cererile conexate, cât şi cererea de intervenţie principală.
    22. Împotriva acestei decizii, reclamanţii au declarat recurs prin care au solicitat casarea sentinţei atacate şi, în urma rejudecării cauzei, admiterea acţiunilor.
    23. În motivare, recurenţii au susţinut că prima instanţă nu a observat că aceştia au atins grila de salarizare aferentă anului 2022, fie la 1 ianuarie 2018, fie la o dată ulterioară, cu ocazia încadrării sau a reîncadrării în funcţie. Au mai criticat soluţia atacată din perspectiva nerespectării dezlegărilor date prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii.

    IV. Motivele reţinute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii
    24. Instanţele de trimitere au apreciat că sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile îndeplinesc condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    25. Completul de judecată din cadrul Tribunalului Bucureşti a menţionat că instanţa supremă nu a statuat asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării. A mai arătat că nu se mai impune evaluarea dificultăţii chestiunii de drept de vreme ce sesizarea instanţei supreme este obligatorie în litigiile privind fondurile publice.
    26. Completul de judecată din cadrul Curţii de Apel Bacău a reţinut că procesul se află în ultimă instanţă şi are ca obiect drepturi salariale ale funcţionarilor publici din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Neamţ. A mai arătat că interpretarea normelor aplicabile este esenţială pentru soluţionarea recursului exercitat în cauză şi că instanţa supremă nu a statuat asupra chestiunii de drept invocate. În acest sens a precizat că deciziile obligatorii invocate de recurenţi nu au rezolvat problema de drept antamată, respectiv dacă salariile de bază prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022 sunt cele menţionate expres în grila din anexa la această lege sau sunt cele prevăzute în anexă, la care se adaugă alte majorări reglementate prin acelaşi act normativ.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept
    27. Părţile nu au prezentat puncte de vedere asupra chestiunilor de drept.

    VI. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept
    28. Completul de judecată din cadrul Tribunalului Bucureşti a apreciat că orice majorare intervenită în salarizarea funcţionarilor din cadrul Casei Naţionale de Pensii la 1 ianuarie 2024 nu a influenţat calcularea drepturilor salariale, în condiţiile în care legiuitorul a prevăzut expres că diferenţele salariale se raportează la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023.
    29. Completul de judecată din cadrul Curţii de Apel Bacău a apreciat că normele legale în discuţie trebuie interpretate în sensul că personalul din instituţiile publice sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor beneficiază de majorarea salariului de bază cu 12,5% şi de sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare de până la 35%, de la data la care salariile de bază au atins nivelul prevăzut de grila din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, pentru anul 2022.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale
    30. Din răspunsurile transmise de către instanţele judecătoreşti consultate a rezultat o singură orientare jurisprudenţială.
    31. Astfel, s-a apreciat că sporul pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, prevăzut de art. 1 lit. B cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, rămâne plafonat la nivelul cuantumului din luna decembrie 2023, în condiţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018.
    32. S-a argumentat că nu există un temei pentru a determina, ulterior stabilirii salariului de bază aferent anului 2024, un nivel superior al sporului de condiţii vătămătoare al cărui cuantum este plafonat prin aplicarea succesivă a actelor normative adoptate de către legiuitorul delegat. Astfel, începând cu luna ianuarie 2019, dacă personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, nivelului sporului rămâne neschimbat.
    33. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    34. Prin Decizia nr. 666 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 februarie 2021, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23, art. 25 alin. (1) şi ale art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017.
    35. Prin Decizia nr. 176 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 10 septembrie 2024, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 lit. b), c), d) şi g), art. 23, art. 36 alin. (1), art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3), (4) şi (6) şi ale art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017, precum şi ale art. 1 din cap. I lit. B şi ale cap. II lit. A secţiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 şi 2 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii.

    IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    36. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate mai multe decizii care prezintă relevanţă pentru soluţionarea sesizărilor conexate.
    37. Prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea dispoziţiilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017, în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) şi (6) din actul normativ anterior menţionat, majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 şi pentru anul 2018; pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condiţiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017; prin excepţie, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.
    38. Prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 22 ianuarie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor anexei nr. VIII cap. II lit. A secţiunea II pct. 6 subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 din Legea-cadru nr. 153/2017, în corelare cu prevederile art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din acelaşi act normativ, personalul din instituţiile publice sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care este încadrat şi îşi desfăşoară activitatea în specialitatea funcţiilor specifice prevăzute în anexă beneficiază de sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare/periculoase, astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, de la data la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.
    39. Prin Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1316 din 24 decembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare prevăzut de articolul unic lit. a) din anexa nr. 1 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 este supus plafonării reglementate de art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
    40. Prin Decizia nr. 104 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 6 februarie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că la acordarea sporului pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare trebuie să se ţină seama de plafonul prevăzut de art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    41. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    42. Temeiul sesizărilor conexate îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care cuprinde norme speciale de reglementare a procedurii hotărârii prealabile, în scopul asigurării unei practici judiciare unitare în materia litigiilor de muncă ale personalului plătit din fonduri publice, precum şi în materia asigurărilor sociale, parţial derogatorii de la procedura de drept comun reglementată prin dispoziţiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă.
    43. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, „prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal“, iar conform alin. (3) al aceluiaşi articol, „(...) prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică indiferent de natura şi obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) şi (2), de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze“.
    44. Conform art. 2 alin. (1) din acelaşi act normativ, „dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
    45. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiţii de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile:
    a) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată, care se circumscrie domeniului de aplicare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024;
    b) completul de judecată să fie învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac;
    c) existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei;
    d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    46. Spre deosebire de condiţiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile circumscrise prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiţia noutăţii chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită.
    47. De asemenea, în această procedură Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate fi sesizată şi de completurile de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în primă instanţă, iar nu doar de către completurile de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale curţilor de apel sau ale tribunalelor învestite cu soluţionarea cauzelor în ultimă instanţă.
    48. Verificând îndeplinirea cumulativă a acestor condiţii de admisibilitate, se constată că procesele în care au fost formulate sesizările conexate au ca obiect:
    (i) obligarea pârâtei Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti la stabilirea, începând cu 1 ianuarie 2024, atât a salariului de bază al reclamantei corespunzător funcţiei şi gradului profesional, cât şi a sporului pentru condiţii de muncă vătămătoare, la nivelul maxim aflat în plată la această dată în cadrul Casei Naţionale de Pensii (Dosarul nr. 9.269/3/2024);
    (ii) obligarea pârâtei Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor la recalcularea sporului pentru condiţii de muncă vătămătoare de până la 15% la salariul de bază aflat în plată, începând cu luna decembrie 2018 şi în continuare, precum şi la plata diferenţelor de drepturi salariale rezultate din recalculare (Dosarul nr. 6.609/2/2023);
    (iii) obligarea pârâtei Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor la: a) emiterea unei decizii prin care să fie stabilite şi acordate, începând cu 1 ianuarie 2018, sporurile pentru condiţii de muncă vătămătoare prevăzute în cap. II lit. A pct. II subpunct. 6.2 lit. a) din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 şi în Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, în limita procentului stabilit prin Ordinul nr. 616 din 31 ianuarie 2018, aplicabil la nivelul autorităţii pârâte; b) emiterea unei decizii prin care să fie stabilite şi acordate salariile de bază în plată, începând cu 1 ianuarie 2018, prin raportare la grila de salarizare aferentă anului 2022, majorată cu procentul de 12,5%, prevăzut în cap. II lit. A pct. II subpunct. 6.2 lit. b) pct. 5 din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 (Dosarul nr. 1.060/103/2018).

    49. Astfel, pretenţiile deduse judecăţii se circumscriu unor drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, deoarece, prin demersurile procesuale iniţiate, reclamanţii, în calitate de personal plătit din fonduri publice încadrat în familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie“, urmăresc recunoaşterea şi plata unor sume de bani pretinse cu titlu de spor pentru condiţii periculoase sau vătămătoare.
    50. Cauzele în care au fost formulate sesizările conexate se află pe rolul instanţelor judecătoreşti, respectiv în primă instanţă pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi în calea de atac a recursului aflat pe rolul Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
    51. De asemenea, problemele semnalate de instanţele de trimitere reprezintă chestiuni de drept, deoarece se referă la condiţiile legale de acordare a sporului pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare, în raport cu incidenţa plafonului legal prin care cuantumul sporurilor acordate a fost limitat la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018 şi în raport cu împrejurarea atingerii nivelului stabilit prin grila de salarizare aferentă anului 2022.
    52. Ca atare, primele trei condiţii de admisibilitate sunt îndeplinite.
    53. În schimb, nu este realizată ultima condiţie de admisibilitate a sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, care vizează nestatuarea anterioară de către instanţa supremă asupra chestiunii de drept supuse dezlegării.
    54. Astfel, în considerarea acestei ultime cerinţe, ori de câte ori chestiunea de drept invocată a fost dezlegată printr-o hotărâre obligatorie a instanţei supreme, sesizarea care vizează aceeaşi chestiune nu mai poate fi soluţionată pe fond.
    55. Verificând îndeplinirea acestei condiţii, se constată că instanţa care a formulat sesizările înregistrate cu nr. 2.715/1/2024 şi nr. 2.716/1/2024 solicită a se stabili dacă sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, prevăzut de art. 1 lit. B cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, se calculează la salariul de bază primit efectiv de funcţionarul public lunar sau rămâne plafonat la nivelul lunii decembrie 2023, în condiţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018.
    56. Ulterior sesizării instanţei supreme cu privire la această chestiune de drept a fost pronunţată Decizia nr. 104 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 6 februarie 2025, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că la acordarea sporului pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare trebuie să se ţină seama de plafonul prevăzut de art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. În considerentele de la paragraful 178 din această decizie s-a reţinut că voinţa legiuitorului, exprimată explicit în actele normative adoptate anual în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, a fost aceea de a plafona cuantumul sporurilor prin raportare la nivelul acordat în luna decembrie 2018, măsură menţinută pentru întregul interval 2019-2024. Normele juridice de plafonare au caracter general, fără a face distincţie în funcţie de personalul bugetar beneficiar, fără a se face referire la un anumit spor, indicându-se categoria generică a sporurilor, şi fără a fi reliefată vreo raţiune care să justifice un regim derogatoriu în privinţa sporului pentru condiţii de muncă. Aşa fiind, limitarea legală a cuantumului sporurilor este aplicabilă în privinţa sporului pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare, pentru toate categoriile de personal plătite din fonduri publice.
    57. Ca atare, chestiunea de drept antamată prin sesizările formulate de Tribunalul Bucureşti a fost dezlegată prin decizia anterior evocată, care se impune a fi respectată în virtutea caracterului său obligatoriu, consacrat de art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    58. Prin Sesizarea înregistrată ulterior cu nr. 211/1/2025, Curtea de Apel Bacău solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru interpretarea dispoziţiilor anexei nr. VIII cap. II lit. A pct. II subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 şi lit. b) pct. 5 din Legea-cadru nr. 153/2017, raportate la cele ale art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din acelaşi act normativ, cu referire şi la art. 6 şi 7 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, în sensul de a se stabili dacă majorarea la salariul de bază, respectiv sporul pentru condiţii vătămătoare se acordă de la data de la care salariaţii au ajuns la limita valorii prevăzute de grila pentru anul 2022 sau de la data la care salariaţii au atins nivelul prevăzut de grila de salarizare pentru 2022, majorat cu toate majorările prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017.
    59. Or, în interpretarea acestor texte de lege, a fost pronunţată Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 22 ianuarie 2021, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a stabilit că personalul din instituţiile publice sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care este încadrat şi îşi desfăşoară activitatea în specialitatea funcţiilor specifice prevăzute în anexă beneficiază de sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare/periculoase, astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, de la data la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate. În considerentele de la paragraful 81 din această decizie s-a reţinut că sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare/periculoase, astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, se acordă doar personalului care beneficiază de un salariu calculat potrivit dispoziţiilor acestei legi, neavând o autonomie proprie care să îi permită o aplicare directă şi nemijlocită în baza art. 23, fără o coroborare a acestui text de lege cu cel al art. 38.
    60. Ca atare, instanţa supremă a interpretat cu caracter obligatoriu textele de lege invocate de titularul sesizării cu privire la sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare/periculoase, cuvenit personalului din instituţiile publice sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în contextul aplicării etapizate a Legii-cadru nr. 153/2017.
    61. Referitor la modul de acordare a majorărilor salariale în acelaşi context al aplicării etapizate a Legii-cadru nr. 153/2017 a fost pronunţată Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în interpretarea dispoziţiilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) şi (6) din actul normativ anterior menţionat, majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017-31 decembrie 2017 şi pentru anul 2018; pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condiţiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017; prin excepţie, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie şi indemnizaţiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.
    62. De asemenea, prin Decizia nr. 52 din 21 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1316 din 24 decembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare prevăzut de articolul unic lit. a) din anexa nr. 1 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 este supus plafonării reglementate de art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
    63. În aceste condiţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie subliniază că mecanismul de unificare a practicii judiciare reprezentat de hotărârea prealabilă nu poate fi declanşat în mod repetat pentru interpretarea unor texte de lege al căror înţeles a fost deja lămurit de instanţa supremă prin decizii obligatorii.
    64. Doar în măsura în care nu există dezlegări cu privire la chestiunile de drept incidente în soluţionarea cauzelor, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, devine admisibilă. De altfel, este în căderea instanţelor învestite cu soluţionarea cauzelor obligaţia de a verifica jurisprudenţa cu caracter obligatoriu a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de a extrage acele elemente care prezintă relevanţă în soluţionarea litigiului concret.
    65. Prin urmare, constatând că nu sunt îndeplinite în mod cumulativ condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 6.609/2/2023 şi nr. 9.269/3/2024 şi de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.060/103/2018, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
    "Dacă sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, prevăzut de art. 1 lit. B capitolul I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se calculează la salariul de bază primit efectiv de funcţionarul public lunar sau rămâne plafonat la nivelul cuantumului din luna decembrie 2023, în condiţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare.
    Dacă, în interpretarea dispoziţiilor anexei nr. VIII capitolul II lit. A pct. II subpct. 6.2 lit. a) pct. 1 şi lit. b) pct. 5 din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat la prevederile art. 38 alin. (3), (4) şi (6) din acelaşi act normativ, cu referire şi la art. 6 şi 7 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie“ din administraţia publică centrală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, majorarea la salariul de bază, respectiv sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare se acordă de la data de la care salariaţii au ajuns la limita valorii prevăzute de grila de salarizare pentru anul 2022 sau de la data la care salariaţii au atins nivelul prevăzut de grila de salarizare pentru 2022, majorat cu toate majorările prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017."

    Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 mai 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristian Balacciu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 201 din 26 mai 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"