Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 199 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021, în ansamblul său

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 199 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021, în ansamblul său

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 958 din 16 octombrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache  │- preşedinte          │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela        │- judecător           │
│Ciochină       │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian       │- judecător           │
│Deliorga       │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător           │
│Licu           │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana  │- judecător           │
│Scântei        │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan  │- judecător           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina    │- judecător           │
│Stanciu        │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina   │- judecător           │
│Tănăsescu      │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila   │- judecător           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia  │-                     │
│Costinescu     │magistrat-asistent-şef│
│               │delegat               │
└───────────────┴──────────────────────┘

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021, în ansamblul său, excepţie ridicată de Mihai Cabai în Dosarul nr. 13.549/271/2022 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă, de Lăcrămioara Florica Cabai în Dosarul nr. 13.547/271/2022 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă, de Alina Elena Niţu în Dosarul nr. 21.290/212/2022/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, de Mircea Adelin Samuel Pap în Dosarul nr. 9.496/296/2022 al Judecătoriei Satu Mare - Secţia civilă şi de Ionel Paskui în Dosarul nr. 2.577/255/2022 al Judecătoriei Marghita. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 2.704D/2022, nr. 2.740D/2022, nr. 2.765D/2022, nr. 3.47D/2023 şi nr. 657D/2023.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 27 februarie 2025, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, când Curtea a dispus conexarea celor 5 dosare şi, având nevoie de timp pentru deliberare, în temeiul prevederilor art. 57 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea asupra cauzei pentru data de 2 aprilie 2025, respectiv pentru data de 8 aprilie 2025, când a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    3. Prin Încheierea din 10 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 13.549/271/2022, Judecătoria Oradea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021, în ansamblul său. Excepţia a fost ridicată de Mihai Cabai într-o cauză având ca obiect plângerea contravenţională împotriva procesului-verbal prin care s-a constatat contravenţia prevăzută de art. 54 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.704D/2022.
    4. Prin Încheierea din 18 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 13.547/271/2022, Judecătoria Oradea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020, în ansamblul său. Excepţia a fost ridicată de Lăcrămioara Florica Cabai într-o cauză având ca obiect plângerea contravenţională împotriva procesului-verbal prin care s-a constatat contravenţia prevăzută de art. 54 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.740D/2022.
    5. Prin Încheierea nr. 14.594 din 3 noiembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 21.290/212/2022/a1, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 28, coroborate cu art. 1 lit. b) şi k) şi art. 5 alin. (1), şi ale art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020, în ansamblul său. Excepţia a fost ridicată de Alina Elena Niţu într-o cauză având ca obiect plângerea contravenţională împotriva procesului-verbal prin care s-a constatat o contravenţie prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale ale nr. 2.765D/2022.
    6. Prin Încheierea din 31 ianuarie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 9.496/296/2022, Judecătoria Satu Mare - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020, în ansamblul său. Excepţia a fost ridicată de Mircea Adelin Samuel Pap într-o cauză având ca obiect plângerea contravenţională împotriva procesului-verbal prin care s-a constatat o contravenţie prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 347D/2023.
    7. Prin Încheierea din 1 martie 2023, pronunţată în Dosarul nr. 2.577/255/2022, Judecătoria Marghita a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020, în ansamblul său. Excepţia a fost ridicată de Ionel Paskui într-o cauză având ca obiect plângerea contravenţională împotriva procesului-verbal prin care s-a constatat o contravenţie prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 657D/2023.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin încălcarea principiului legalităţii şi a principiului statului de drept, prevăzute de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, precum şi nerespectarea dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală cu privire la afectarea dreptului referitor la protecţia datelor personale şi a dreptului la protecţia vieţii private, prevăzute de art. 26 din Constituţie, a dreptului de proprietate, consacrat de art. 44 din Constituţie, precum şi a libertăţii economice, prevăzută de art. 45 din Constituţie, având în vedere că amenzile stabilite prin actul normativ criticat reprezintă o constrângere de tip economic cu scopul declarării datelor personale şi a unor informaţii din viaţa personală a persoanelor vizate. Chiar dacă Guvernul României ar fi putut invoca o situaţie urgentă şi extraordinară, este important ca instanţa constituţională să constate că reglementările ce au fost adoptate prin actul normativ criticat nu se încadrează în limitele de legiferare pe care Constituţia le permite legiuitorului delegat, promovarea acestora pe calea ordonanţei de urgenţă fiind neconstituţională, întrucât Guvernul nu a respectat interdicţia cuprinsă în art. 115 alin. (6) referitoare la imposibilitatea afectării prin ordonanţă de urgenţă a unor drepturi, îndatoriri şi libertăţi cetăţeneşti fundamentale.
    9. Un alt motiv de neconstituţionalitate extrinsecă ce justifică constatarea neconstituţionalităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020, în ansamblul său, îl reprezintă, în opinia autorilor excepţiei, nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, atât cu privire la imposibilitatea afectării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului României, cât şi cu privire la imposibilitatea de a fi reglementate contravenţii şi sancţiuni contravenţionale prin ordonanţe de urgenţă. Or, actul normativ care prevede recensământul populaţiei şi locuinţelor şi contravenţiile aferente procesului de recenzare, pentru care au fost stabilite amenzi, este neconstituţional, întrucât încalcă limitele constituţionale de reglementare prin ordonanţă de urgenţă şi nu respectă deciziile Curţii Constituţionale (Decizia nr. 152 din 6 mai 2020).
    10. De asemenea, ca motiv de neconstituţionalitate extrinsecă, este invocată şi nerespectarea principiului comportamentului loial, ce reprezintă o consecinţă a încălcării principiilor menţionate anterior. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a arătat că acest principiu derivă din prevederile art. 1 alin. (4) din Constituţie şi este garantat de alin. (5) al aceluiaşi articol constituţional, revenind, în principal, autorităţilor publice sarcina de a-l aplica şi respecta în raport cu valorile şi principiile Constituţiei, inclusiv faţă de principiul consacrat de art. 147 alin. (4) din Constituţie referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanţei constituţionale (Decizia nr. 972 din 21 noiembrie 2012).
    11. Deşi actul normativ a fost adoptat în şedinţa Guvernului din 4 februarie 2020, ulterior, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului din 5 februarie 2020, Parlamentul a retras încrederea Guvernului, prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, astfel că publicarea actului normativ în Monitorul Oficial al României, Partea I, în data de 12 februarie 2020, încalcă art. 110 alin. (4) din Constituţie, potrivit căruia „Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern“. De asemenea, potrivit art. 37 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, „în cazul încetării mandatului sau, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă şi nu poate iniţia proiecte de lege“.
    12. Autorii excepţiei mai susţin neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020, în ansamblul său, şi pentru că adoptarea acesteia s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 79 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, Guvernul atribuind un rol formal atât Consiliului Legislativ, cât şi legalităţii procedurii de adoptare a ordonanţei de urgenţă privind recensământul populaţiei şi locuinţelor. În avizul negativ pe care Consiliul Legislativ l-a emis cu privire la ordonanţa de urgenţă criticată se menţionează că solicitarea Guvernului a fost înregistrată în data de 5 februarie 2020, iar în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 12 februarie 2020, în care a fost publicată ordonanţa de urgenţă, se menţionează că aceasta a fost adoptată în data de 4 februarie 2020. Invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 50 din 15 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 martie 2022, autorii excepţiei susţin astfel neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020, în ansamblul său.
    13. Se mai susţine că, deşi art. 1 lit. o) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 defineşte identificatorul statistic unic (ISU) ca fiind „cod numeric unic, generat în scopuri exclusiv statistice pentru fiecare CNP, în urma aplicării asupra fiecărui CNP a unui algoritm specific de anonimizare utilizat într-o bază de date sau în orice listă de unităţi statistice şi folosit pentru a verifica că baza de date sau lista de unităţi statistice include o singură înregistrare pentru fiecare unitate statistică şi pentru a se realiza legătura între înregistrări“, iar art. 28 alin. (3) din acelaşi act normativ prevede că „înregistrările la nivel de individ identificate prin ISU, respectiv extrasele din bazele de date ale ministerelor şi altor instituţii centrale şi locale, se transmit către I.N.S., după aplicarea algoritmului de anonimizare a CNP-urilor“, datele care se vor transmite către Institutul Naţional de Statistică nu vor fi anonimizate în realitate, deoarece este anonimizat numai CNP-ul, dar este posibilă identificarea persoanei după adresa de domiciliu sau reşedinţă şi coordonatele GPS ale acesteia, rezultată după combinarea/împerecherea/potrivirea statistică a tuturor datelor transmise de către persoanele juridice prevăzute la art. 28 din ordonanţa de urgenţă. Cu alte cuvinte, indiferent dacă cetăţenii vor completa sau nu formularul privind recensământul, fiecare cetăţean este uşor de identificat în această bază de date după adresa de domiciliu/reşedinţă, sex şi data naşterii, împrejurare ce afectează dreptul său la viaţă privată.
    14. Cu privire la norma care prevede obligaţia permiterii accesului personalului de recensământ în interiorul complexurilor rezidenţiale aflate în proprietate privată, precum şi al spaţiilor aflate în proprietatea cultelor religioase, cu consecinţa că împiedicarea accesului reprezintă faptă contravenţională potrivit dispoziţiilor art. 54 alin. (1) lit. d) şi ale art. 55 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020, se susţine că efectuarea recensământului nu se regăseşte printre excepţiile prevăzute de art. 27 alin. (2) din Constituţie şi, drept urmare, prevederile criticate afectează dreptul privind inviolabilitatea domiciliului, garantat de art. 27 din Constituţie.
    15. Judecătoria Oradea - Secţia civilă şi Judecătoria Satu Mare - Secţia civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu şi-au exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Judecătoria Marghita apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 este neîntemeiată.
    17. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În ceea ce priveşte critica referitoare la imposibilitatea adoptării unei ordonanţe de urgenţă ca urmare a retragerii încrederii Guvernului printr-o moţiune de cenzură adoptată de Parlament, instanţa reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 a fost adoptată de către Guvern la data de 4 februarie 2020, aspect ce reiese şi din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 12 februarie 2020. Prin urmare, chiar dacă actul normativ a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, Guvernul adoptase acest act normativ la o dată anterioară retragerii încrederii prin moţiunea de cenzură din data de 5 februarie 2020.
    18. Cu privire la critica privind lipsa avizului Consiliului Legislativ la momentul adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 şi emiterea unui aviz negativ ulterior, instanţa apreciază că aceasta nu este întemeiată. Reţine că la data de 18 august 2020 a fost adoptată Legea nr. 178/2020 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 755 din 19 august 2020. Prin intermediul acestei legi a fost aprobată ordonanţa de urgenţă, aducându-se şi modificări asupra conţinutului acesteia. Or, Legea nr. 178/2020 a primit avizul Consiliului Legislativ, motiv pentru care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020, în forma în vigoare la data sancţionării petentei, 19 iulie 2022, respecta condiţiile prevăzute de lege şi producea efecte juridice.
    19. În continuare, instanţa apreciază că nu au fost încălcate dispoziţiile art. 26 din Constituţie care stabilesc dreptul la viaţă intimă, familială şi privată. Prin Decizia nr. 485 din 2 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289 din 4 mai 2009, Curtea a constatat că drepturile consacrate de art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu sunt drepturi absolute, ele putând fi supuse anumitor limitări ori restricţii din partea autorităţilor. Între componentele dreptului protejat de art. 8 din Convenţie se regăseşte respectarea dreptului la viaţă privată, care însă poate fi supus anumitor ingerinţe, cu condiţia ca acestea să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim, să apară ca necesare într-o societate democratică, să privească un drept apărat de Convenţie şi să fie proporţionale cu scopul urmărit. De asemenea, chiar în cuprinsul Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), se prevede expres în art. 8 alin. (1) că: „Prevederile art. 15, 16, 18 şi 21 din Regulamentul general privind protecţia datelor nu se aplică în cazul în care datele cu caracter personal sunt prelucrate în scopuri de cercetare ştiinţifică sau istorică ori în scopuri statistice, în măsura în care drepturile menţionate la aceste articole sunt de natură să facă imposibilă sau să afecteze în mod grav realizarea scopurilor specifice, iar derogările respective sunt necesare pentru îndeplinirea acestor scopuri.“
    20. Instanţa apreciază că nici dispoziţiile art. 27 din Constituţie nu sunt încălcate, nefiind în ipoteza unei dispoziţii care aduce atingere inviolabilităţii domiciliului. Aşa cum reiese din redactarea textului legal al art. 40 din ordonanţa de urgenţă, acesta are în vedere accesul recenzorilor în spaţiile din complexurile rezidenţiale aflate în proprietate comună (de exemplu, parcări, parcuri, holuri), deoarece doar asupra acestora pot hotărî administratorii să permită accesul recenzorilor, iar nu şi în apartamentele individuale din condominiu. Mai mult, actul normativ criticat stabileşte două modalităţi alternative de efectuare a recenzării, respectiv autorecenzarea, care presupune activitatea individuală a fiecărui cetăţean, precum şi recenzarea efectuată prin intermediul personalului de recensământ. Aşa fiind, interacţiunea directă cu recenzorul care se prezintă la domiciliu pentru a prelucra datele indivizilor este subsidiară, subsecventă etapei autorecenzării, motiv pentru care instanţa apreciază că nu se aduce nicio atingere inviolabilităţii domiciliului.
    21. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 12 februarie 2020, în ansamblul său.
    25. În opinia autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) şi (5), care consacră statul de drept, principiul separaţiei puterilor în stat şi principiul legalităţii, art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la principiul egalităţii în drepturi, art. 26 referitor la dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, art. 27 privind inviolabilitatea domiciliului, art. 44 care consacră dreptul de proprietate, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi şi al unor libertăţi, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 79 alin. (1) privind Consiliul Legislativ, art. 110 alin. (4) referitor la încetarea mandatului Guvernului, art. 115 alin. (6) referitor la delegarea legislativă, precum şi în art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curţii Constituţionale.
    26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii critică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 atât din perspectiva extrinsecă a neîndeplinirii condiţiilor legale şi constituţionale de emitere a acestui act normativ, cât şi din perspectiva intrinsecă, ce vizează însuşi conţinutul reglementării.
    27. Cu privire la invocarea art. 26 referitor la dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, autorii susţin că actul normativ prevede aplicarea unui algoritm specific de anonimizare doar a CNP-ului persoanei, astfel că restul datelor care se vor transmite către Institutul Naţional de Statistică nu vor fi anonimizate, fiind posibilă identificarea persoanei după adresa de domiciliu sau reşedinţă şi coordonatele GPS ale acesteia, rezultată după combinarea statistică a tuturor datelor transmise. Curtea reţine că, potrivit preambulului actului normativ criticat, România, ca stat membru al Uniunii Europene, a fost obligată să efectueze recensământul populaţiei şi locuinţelor în anul 2021, potrivit Regulamentului (UE) 2017/712 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de stabilire a anului de referinţă şi a programului de date statistice şi de metadate privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 105 din 21 aprilie 2017, care prevede, la articolul 3, că: „Fiecare stat membru stabileşte o dată de referinţă care se înscrie în cursul anului 2021 pentru datele privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor care urmează a fi transmise Comisiei (Eurostat)“. Elaborarea instrumentarului statistic, a cerinţelor de prelucrare informatică a datelor, dezvoltarea metodelor şi aplicaţiilor informatice necesare pentru prelucrarea şi validarea datelor, pentru asigurarea protecţiei şi confidenţialităţii datelor, precum şi dezvoltarea infrastructurii necesare validării, prelucrării şi agregării datelor de recensământ sunt aspecte care au fost realizate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor şi cu cerinţele regulamentelor de implementare a acestuia. Având în vedere că recensământul este „o cercetare statistică de mare anvergură, care are ca obiectiv prioritar producerea de statistici oficiale naţionale şi europene, sub forma unor indicatori statistici, în condiţii de calitate, privind numărul şi distribuţia teritorială a populaţiei rezidente, a structurii demografice şi socioeconomice, date referitoare la gospodăriile populaţiei, precum şi la fondul locativ, condiţiile de locuit ale populaţiei şi clădirile în care se situează locuinţele“, Curtea reţine că actul normativ pe baza căruia a fost realizată această cercetare statistică a fost adoptat cu respectarea cerinţelor şi standardelor dreptului european privind protecţia şi confidenţialitatea datelor cu caracter personal, în acord cu scopul pentru care a fost întreprinsă cercetarea, astfel că nu se poate susţine în mod rezonabil încălcarea dreptului la viaţă intimă, familială şi privată al persoanelor recenzate. De altfel, actul normativ prevede garanţii cu privire la nerespectarea de către personalul de recensământ a dispoziţiilor legale şi a instrucţiunilor privind modul de înregistrare şi prelucrare a datelor populaţiei şi de păstrare a caracterului confidenţial al datelor personale declarate de cetăţeni sau cu privire la utilizarea datelor obţinute în alte scopuri decât cele statistice, reglementând explicit răspunderea juridică a personalului de recensământ şi sancţiunile contravenţionale corespunzătoare.
    28. Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 27 alin. (2) din Constituţie, care consacră inviolabilitatea domiciliului, prin norma care prevede obligaţia permiterii accesului personalului de recensământ în interiorul complexurilor rezidenţiale aflate în proprietate privată, precum şi în spaţiile aflate în proprietatea cultelor religioase, Curtea reţine că obligaţia instituită prin art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 cade în sarcina administratorilor complexurilor rezidenţiale aflate în proprietate privată sau ai spaţiilor aflate în proprietatea cultelor religioase, cu consecinţa că nerespectarea acesteia atrage răspunderea contravenţională a acestora. Or, art. 40 din ordonanţa de urgenţă criticată vizează exclusiv accesul în interiorul complexurilor rezidenţiale aflate în proprietate privată, precum şi în spaţiile aflate în proprietatea cultelor religioase, iar nu accesul în domiciliul persoanelor recenzate, astfel că nu sunt incidente dispoziţiile constituţionale referitoare la inviolabilitatea domiciliului. Mai mult, actul normativ prevede colectarea directă de la populaţie a datelor necesare cercetării statistice prin autorecenzare online, care se poate realiza de pe echipamentul propriu al persoanei care se autorecenzează sau al gospodăriei din care aceasta face parte sau de pe echipamente puse la dispoziţie de către unităţile judeţene de implementare a recensământului prin intermediul primăriilor şi instalate în spaţii special amenajate, astfel că nu este necesar accesul personalului de recensământ în interiorul domiciliului pentru realizarea interviului faţă-în-faţă asistat de calculator.
    29. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă în raport cu art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la principiul egalităţii în drepturi, art. 44 care consacră dreptul de proprietate şi art. 45 privind libertatea economică, Curtea reţine că acestea sunt invocate doar pentru a susţine încălcarea prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie care consacră interdicţia Guvernului de a reglementa în domenii care afectează drepturi şi libertăţi fundamentale, fără a motiva în concret în ce constă afectarea acestor drepturi.
    30. Analizând criticile de neconstituţionalitate referitoare la nerespectarea condiţiilor legale şi constituţionale pentru emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020, prin raportare la art. 1 alin. (5) şi art. 61 alin. (1) din Constituţie, Curtea constată că legiuitorul delegat are competenţa constituţională de a reglementa contravenţii şi sancţiuni contravenţionale prin ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă, neexistând vreo interdicţie constituţională în acest sens. Curtea mai reţine că art. 1 alin. (5) din Constituţie instituie o obligaţie generală aplicabilă nu doar cetăţenilor şi tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României, ci şi autorităţilor statului, inclusiv celor care se bucură de prerogativele de legiferare. Referindu-se la incidenţa principiului legalităţii în cadrul procesului de adoptare a actelor normative, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 3 mai 2019, paragraful 85, a subliniat că acest principiu constituţional, interpretat în coroborare cu celelalte principii subsumate statului de drept, reglementat de art. 1 alin. (3) din Constituţie, „impune ca atât exigenţele de ordin procedural, cât şi cele de ordin substanţial să fie respectate în cadrul legiferării“. Curtea a subliniat că regulile referitoare la fondul reglementărilor, procedurile de urmat, inclusiv solicitarea de avize de la instituţiile prevăzute de lege, reprezintă „instrumente pentru asigurarea dezideratului calităţii legii, o lege care să slujească cetăţenilor, iar nu să creeze insecuritate juridică“. Curtea reţine că autorii invocă încălcarea principiului legalităţii în raport cu nerespectarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 79 alin. (1) referitoare la competenţa de avizare a proiectelor de acte normative ce revine Consiliului Legislativ, Guvernul atribuind un rol formal atât Consiliului Legislativ, cât şi legalităţii procedurii de adoptare a ordonanţei de urgenţă privind recensământul populaţiei şi locuinţelor. Autorii invocă avizul negativ pe care Consiliul Legislativ l-a emis cu privire la ordonanţa de urgenţă criticată şi menţionează că solicitarea Guvernului a fost înregistrată în data de 5 februarie 2020, deşi ordonanţa de urgenţă fusese adoptată în data de 4 februarie 2020. Invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, autorii excepţiei susţin neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020, în ansamblul său.
    31. Cu referire la această critică de neconstituţionalitate extrinsecă, prin Decizia nr. 723 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 15 aprilie 2024, paragrafele 128 şi 129, Curtea a reţinut că invocarea art. 79 alin. (1) din Constituţie ca normă de referinţă în cadrul controlului concret de constituţionalitate este admisibilă numai dacă se demonstrează existenţa unei relaţii directe între afectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale şi nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ; numai în corelare cu dreptul sau libertatea fundamentală afectată, Curtea poate analiza constituţionalitatea actului normativ în raport cu art. 79 alin. (1) din Constituţie. Astfel, în evaluarea constituţionalităţii actului, mai întâi trebuie analizate criticile raportate la încălcarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale invocate şi, ulterior, concluzia astfel desprinsă trebuie să fie corelată cu exigenţele art. 79 alin. (1) din Constituţie. Aşadar, dacă nu există o încălcare a unui drept sau a unei libertăţi fundamentale, atunci art. 79 alin. (1) din Constituţie nu poate fi invocat şi analizat pentru că ar deveni standard de referinţă de sine stătător. În schimb, dacă ar exista o încălcare a unui drept sau a unei libertăţi fundamentale, atunci Curtea ar trebui să evalueze dacă afectarea s-a produs ca urmare a nesocotirii art. 79 alin. (1) şi numai în situaţia unui răspuns afirmativ se vor constata incidenţa acestui din urmă text şi, evident, încălcarea sa. Aşadar, în cadrul controlului concret de constituţionalitate, respectarea art. 79 alin. (1) din Constituţie reprezintă un standard de constituţionalitate care nu poate fi invocat de sine stătător, ci corelat cu o altă reglementare constituţională.
    32. Aşa fiind, întrucât în cauză nu s-a constatat încălcarea vreunui drept sau vreunei libertăţi fundamentale, Curtea reţine că art. 79 alin. (1) din Constituţie nu este incident în cauză.
    33. De asemenea, întrucât în urma analizei criticilor de neconstituţionalitate intrinsecă rezultă că nu au fost afectate niciun drept şi nicio libertate fundamentală, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate raportată la art. 115 alin. (6) din Constituţie este neîntemeiată.
    34. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihai Cabai în Dosarul nr. 13.549/271/2022 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă, de Lăcrămioara Florica Cabai în Dosarul nr. 13.547/271/2022 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă, de Alina Elena Niţu în Dosarul nr. 21.290/212/2022/a1 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, de Mircea Adelin Samuel Pap în Dosarul nr. 9.496/296/2022 al Judecătoriei Satu Mare - Secţia civilă şi de Ionel Paskui în Dosarul nr. 2.577/255/2022 al Judecătoriei Marghita şi constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021, în ansamblul său, este constituţională în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Oradea - Secţia civilă, Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, Judecătoriei Satu Mare - Secţia civilă şi Judecătoriei Marghita şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 8 aprilie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Pentru magistrat-asistent-şef delegat
                    Mihaela Senia Costinescu,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    prim-magistrat-asistent,
                    Benke Károly

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 199 din 8 aprilie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 199 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021, în ansamblul său

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 199 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021, în ansamblul său