Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 196 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15^1 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 196 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15^1 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 830 din 9 septembrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian      │-                 │
│Văduva             │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15^1 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Mihai Popa şi alţii în Dosarul nr. 630/87/2021 al Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Completul specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.009D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 3.682D/2021, nr. 3.966D/2021, nr. 1.011D/2024 şi nr. 4.061D/2024, având obiect similar al excepţiilor de neconstituţionalitate, excepţii ridicate de Ovidiu Giorgescu şi Monica Popa în dosarele nr. 1.919/120/2021 şi nr. 1.933/120/2021 ale Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, de Alexandru Balu în Dosarul nr. 22.628/3/2023 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi de Raluca Ioana Spoeală în Dosarul nr. 22.636/3/2023 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă.
    4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 3.682D/2021, nr. 3.966D/2021, nr. 1.011D/2024 şi nr. 4.061D/2024 la Dosarul nr. 3.009D/2021. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.682D/2021, nr. 3.966D/2021, nr. 1.011D/2024 şi nr. 4.061D/2024 la Dosarul nr. 3.009D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, sporurile, alte recompense şi premiile acordate salariaţilor nu au caracter de drepturi fundamentale, legiuitorul fiind în drept să le diferenţieze în funcţie de categoria de personal, să le modifice pe diferite perioade, să le suspende sau chiar să le anuleze. Critica autorilor nu se susţine, având în vedere că legiuitorul a reglementat o situaţie juridică diferită de cea în care se află autorii care fac pare din familia ocupaţională Justiţie, sporul fiind acordat personalului din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Sporul pretins acordat discriminatoriu beneficiarilor textului de lege criticat este, în realitate, acordat şi categoriei profesionale din care autorii fac parte, având o configurare proprie, astfel cum a fost recunoscut de instanţa supremă în Decizia nr. 46 din 15 decembrie 2008, pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii, şi menţinut, ulterior, prin legile de salarizare.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin încheierea din 23 septembrie 2021, îndreptată prin Încheierea din 18 octombrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 630/87/2021, Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Completul specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15^1 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mihai Popa şi alţii într-un litigiu având ca obiect acordarea unor drepturi salariale şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.009D/2021.
    8. Prin încheierile din 16 noiembrie 2021 şi 8 decembrie 2021, pronunţate în dosarele nr. 1.919/120/2021 şi nr. 1.933/120/2021, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15^1 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ovidiu Giorgescu şi Monica Popa în litigii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale şi formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 3.682D/2021 şi nr. 3.966D/2021.
    9. Prin Sentinţa civilă nr. 167 din 27 februarie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 22.628/3/2023, Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15^1 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Alexandru Balu într-un litigiu având ca obiect acordarea unor drepturi salariale şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.011D/2024.
    10. Prin Încheierea din 12 decembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 22.636/3/2023, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15^1 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Raluca Ioana Spoeală într-un litigiu având ca obiect acordarea unor drepturi salariale şi formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 4.061D/2024.
    11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii, în esenţă, susţin că prevederile criticate îi discriminează pe judecători, procurori şi personalul auxiliar de specialitate în raport cu personalul militar, poliţiştii, poliţiştii de penitenciare, precum şi personalul civil din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, denumiţi în continuare beneficiari. Obiectul pretinsei discriminări îl constituie acordarea unui spor la salariul de bază/solda de funcţie de până la 25%, denumit în continuare spor, doar beneficiarilor care ocupă o funcţie cu acces la informaţii clasificate din clasa secret de stat, nu şi procurorilor şi personalului auxiliar de specialitate. Autorii îşi susţin poziţia prin raportare la împrejurarea că şi procurorii şi personalul auxiliar de specialitate ocupă funcţii cu acces la informaţii clasificate din clasa secrete de stat şi, deci, se află într-o situaţie similară cu beneficiarii. În plus, ambele categorii profesionale sunt salarizate în baza aceleiaşi legi, Legea-cadru nr. 153/2017.
    12. Compensaţia bănească acordată categoriilor de salariaţi obligate la protejarea informaţiilor cuprinse în documentele clasificate din clasa secrete de stat, de care categoriile pretins discriminate iau cunoştinţă prin natura funcţiei, trebuie apreciată ca fiind legitimă, rezonabilă şi echitabilă. Deşi situaţia este analoagă cu a beneficiarilor, excluderea de la acordarea sporului reprezintă o discriminare pe criteriul categoriei sociale, care are ca efect înlăturarea recunoaşterii, folosinţei şi exercitării în condiţii de egalitate a unui drept recunoscut de lege în domeniul economic şi social.
    13. Astfel, autorii menţionează că art. 7 alin. (4) lit. f) şi g) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate garantează judecătorilor şi procurorilor accesul la informaţii clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, precum şi că organizarea Consiliului Superior al Magistraturii implică accesul procurorilor la informaţii clasificate din clasa secrete de stat.
    14. În continuare, autorii analizează soluţia şi argumentarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii din Decizia nr. 46 din 15 decembrie 2008 şi susţin că acestea sunt aplicabile prin analogie cu situaţia discriminării pe care o critică în prezenta excepţie. Astfel, instanţa supremă a statuat, în condiţiile în care un spor de 15% pentru confidenţialitate era acordat întregului personal din instituţiile şi autorităţile publice care gestionează informaţii clasificate din clasa secrete de stat şi secrete de serviciu şi pentru care, prin acte normative specifice, se prevede acordarea acestui spor, că acesta, pentru a nu se încălca principiul nediscriminării, se cuvine şi magistraţilor, magistraţilor-asistenţi şi personalului auxiliar de specialitate. Autorii menţionează că acest spor este diferit de spor, primul fiind general şi, deci, acordat pentru toate celelalte informaţii de care anumite categorii profesionale iau cunoştinţă în exercitarea profesiei şi pentru care nu există prevederi speciale de protecţie. În decizia menţionată, instanţa supremă a statuat că, deşi legiuitorul poate stabili drepturi de salarizare diferite pentru anumite categorii de personal, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere egalităţii în drepturi prevăzute de art. 16 din Constituţie, sporurile la salariul (indemnizaţia) de bază trebuie să fie acordate tuturor salariaţilor indiferent de posturile şi funcţiile pe care le ocupă şi de domeniul în care îşi desfăşoară activitatea, atât timp cât lucrează efectiv în condiţiile prescrise de legea care reglementează plata sporurilor respective. Prevederile art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare sunt încălcate, deoarece excluderea de la acordarea sporului reprezintă o discriminare directă a procurorilor şi a personalului auxiliar de specialitate, întrucât se află într-o situaţie analoagă cu a beneficiarilor.
    15. În continuare, autorii invocă art. 20 din Constituţie şi susţin că, prin intermediul acestuia, prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceasta, precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţată în materia interzicerii discriminării devin obligatorii pentru puterea legislativă din România.
    16. De asemenea, autorii excepţiei precizează că, în punctul de vedere transmis de Guvern în procedura parlamentară, s-a evidenţiat că în majoritatea instituţiilor publice din administraţia publică centrală şi din alte instituţii există personal care ocupă funcţii cu acces la informaţii clasificate şi, prin urmare, s-a apreciat că propunerea legislativă ar conduce la discriminare salarială între aceşti salariaţi şi categoria de personal bugetar care ar urma să beneficieze de prevederile propuse prin iniţiativa legislativă.
    17. Tot astfel, în avizul Consiliului Economic şi Social s-a menţionat că, prin propunerea legislativă, se creează discriminare faţă de celelalte categorii de salariaţi plătiţi din fonduri publice. De altfel, în chiar cuprinsul expunerii de motive a Legii nr. 157/2020 pentru completarea anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice se reţine că sporul pentru gestionarea datelor şi informaţiilor clasificate nu este recunoscut chiar instituţiilor SNA care gestionează informaţii clasificate secret de stat, în vreme ce acest drept este recunoscut de legea salarizării altor instituţii alese aleatoriu (Consiliul Concurenţei, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Agenţia Naţională pentru Integritate, Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Curtea de Conturi) dintre toate cele care, în îndeplinirea atribuţiilor funcţionale, iau contact cu informaţii din categoria celor prevăzute la art. 17 din Legea nr. 182/2002.
    18. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia invocă şi citează din jurisprudenţa Curţii Constituţionale potrivit căreia deosebirea de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 318 din 21 mai 2019), politica salarială a statului, inclusiv cu referire la acordarea sporurilor, se află în puterea sa de apreciere (de exemplu, Decizia nr. 575 din 4 mai 2011 sau Decizia nr. 1.601 din 9 decembrie 2010), precum şi din jurisprudenţa referitoare la principiul că în exercitarea puterii de a aprecia cu privire la politica sa salarială statul are îndatorirea constituţională ca măsurile dispuse în exercitarea acesteia să vizeze deopotrivă toate categoriile de personal care se află într-o situaţie identică (de exemplu, Decizia nr. 337 din 17 martie 2009). În sfârşit, autorii amintesc şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la remediul constituţional al constatării unei discriminări, respectiv acordarea beneficiului şi persoanei excluse, de exemplu, Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014.
    19. Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Completul specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    20. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă arată că excepţia este inadmisibilă, deoarece vizează exclusiv interpretarea sau aplicarea dispoziţiilor legale criticate, care, potrivit art. 126 din Constituţie, intră în sfera de competenţă a instanţelor judecătoreşti.
    21. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 3.966D/2021, arată că, în contextul în care fondurile prevăzute în prezent în bugetul ordonatorilor de credite pentru drepturi salariale nu sunt suficiente, se justifică adoptarea unor măsuri, însă acestea nu trebuie să fie discriminatorii, în contextul în care principiile enunţate în chiar primele articole ale legii salarizării unitare au fost nediscriminarea (în sensul eliminării oricăror forme de discriminare şi al instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie) şi egalitatea (asigurarea de salarii de bază egale pentru munca de valoare egală).
    22. Tribunalul Ilfov - Secţia civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    23. Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    24. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    25. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    26. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    27. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum rezultă din motivarea autorilor, îl reprezintă dispoziţiile art. 15^1 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul cuprins: „Personalul militar, poliţiştii, poliţiştii de penitenciare, precum şi personalul civil din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională care ocupă o funcţie cu acces la informaţii clasificate din clasa secret de stat beneficiază de un spor la salariul de bază/solda de funcţie de până la 25%, în condiţiile stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite.“
    28. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 41 alin. (2) şi (4) referitor la muncă şi la protecţia socială a muncii. Totodată, se invocă dispoziţiile art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, ale art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenţie şi ale art. 1 referitor la interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la aceasta, ale art. 7 referitor la egalitate şi art. 23 referitor la dreptul la muncă din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.
    29. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, printr-o jurisprudenţă constantă, a stabilit că sporurile salariale nu au natura unor drepturi fundamentale. Astfel, potrivit Deciziei nr. 63 din 28 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 18 iulie 2023, paragraful 27, şi Deciziei nr. 666 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 februarie 2021, paragrafele 18 şi 19, sporurile, premiile şi alte stimulente, acordate demnitarilor şi altor salariaţi prin acte normative, reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie. De asemenea, Curtea a statuat că instituirea şi diminuarea sporurilor, acordarea într-o anumită perioadă de timp, modificarea lor ori încetarea acordării, stabilirea categoriilor de personal salarizat care beneficiază de acestea, precum şi a altor condiţii şi criterii de acordare ţin de competenţa şi de opţiunea exclusivă a legiuitorului, cu singura condiţie de ordin constituţional ca măsurile dispuse să vizeze deopotrivă toate categoriile de personal care se află într-o situaţie identică. De asemenea, Curtea a mai reţinut şi că limitarea sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor şi a altor drepturi nu echivalează cu diminuarea salariului de bază. Astfel, statul are deplina legitimitate constituţională să acorde sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcţie de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare (Decizia nr. 85 din 2 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 710 din 2 august 2023, paragraful 17).
    30. Curtea reţine că, deşi lipsa reglementării distincte a sporului privind magistraţii reprezintă un tratament diferenţiat al acestora faţă de beneficiarii sporului, acest tratament nu reprezintă şi un tratament discriminatoriu, interzis atât de art. 16 alin. (1) din Constituţie, cât şi de art. 14 din Convenţie. Nici Curtea Constituţională, nici Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu interpretează principiul interzicerii discriminării într-un sens atât de rigid încât, odată constatată o asemănare obiectivă, fie ea şi importantă, dintre două sau mai multe categorii de subiecte de drept, să se impună automat sancţionarea tratamentului diferenţiat. În prezenta cauză, autorii menţionează împrejurarea obiectivă că atât magistraţii, cât şi beneficiarii lucrează în condiţii care le permite accesul la secrete de stat. Legiuitorul a exclus însă categoria magistraţilor de la acordarea sporului. Autorii excepţiei consideră că este suficientă această asemănare între condiţiile de muncă obiective în care îşi desfăşoară activitatea magistraţii şi beneficiarii pentru ca jurisdicţia constituţională să sancţioneze conduita statului de a acorda sporul doar beneficiarilor şi, ca atare, să admită excepţia de neconstituţionalitate prin inserarea în enumerarea cuprinsă în dispoziţiile criticate şi a categoriei magistraţilor.
    31. Curtea reţine că magistraţii şi beneficiarii sporului nu se află într-o situaţie identică, aşa cum a statuat în jurisprudenţa citată că ar trebui să se afle pentru a se putea reţine că statul ar fi fost obligat să acorde sporul şi magistraţilor. Dimpotrivă, Curtea a statuat că legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile de personal cărora li se acordă (a se vedea deciziile Curţii nr. 176 din 21 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 10 septembrie 2024, paragraful 59, şi nr. 110 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 26 mai 2021, paragraful 15). Ca atare, ţinând seama că magistraţii şi beneficiarii sporului sunt categorii de personal clar diferenţiate, statul are dreptul de a nu-l acorda şi magistraţilor.
    32. Mai mult decât atât, Curtea reţine că magistraţii şi beneficiarii sporului se află într-o situaţie obiectiv diferită şi din perspectiva prevederilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002, potrivit cărora „Accesul la informaţii clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit art. 15 lit. d) şi e), este garantat, sub condiţia validării alegerii sau numirii şi a depunerii jurământului, pentru următoarele categorii de persoane: a) Preşedintele României; b) prim-ministru; c) miniştri; d) deputaţi; e) senatori; f) judecători; g) procurori; h) magistraţi-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care, în concordanţă cu atribuţiile specifice, sunt îndreptăţiţi să aibă acces la informaţiile clasificate fără îndeplinirea procedurilor prevăzute la alin. (1)-(3), respectiv la art. 28, în baza unor proceduri interne ale instituţiilor din care aceştia fac parte, avizate de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, după ce au luat cunoştinţă de responsabilităţile ce le revin privind protecţia informaţiilor clasificate şi au semnat angajamentul scris de păstrare a secretului prevăzut la art. 36 alin. (3)“. Având în vedere caracterul limitativ al acestei enumerări şi împrejurarea că beneficiarii sporului nu fac parte din enumerare, ei nu se află în aceeaşi categorie cu magistraţii. Judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi, potrivit prevederilor exprese ale legii, au acces la secrete de stat şi secrete de serviciu, ceea ce înseamnă că indemnizaţia lor de încadrare este stabilită ţinându-se cont de această latură a atribuţiilor de serviciu ale categoriilor antereferite, compensându-se, astfel, în mod corespunzător, din punct de vedere patrimonial, obligaţia de confidenţialitate privind informaţiile ce fac obiectul secretului de stat şi al secretului de serviciu.
    33. În schimb, aşa cum reiese din simpla interpretare gramaticală a prevederilor legale criticate, în special a sintagmei care ocupă o funcţie cu acces la informaţii clasificate din clasa secret de stat, beneficiarii sporului nu sunt îndreptăţiţi, în mod automat, la acordarea lui, aşa cum este cazul magistraţilor. Or, exercitându-şi marja de apreciere în materia politicilor salariale şi, în particular, a acordării sporurilor, statul, prin dispoziţiile criticate, a considerat oportun să îi gratifice pe beneficiari.
    34. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihai Popa şi alţii în Dosarul nr. 630/87/2021 al Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Completul specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Ovidiu Giorgescu şi Monica Popa în dosarele nr. 1.919/120/2021 şi nr. 1.933/120/2021 ale Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, de Alexandru Balu în Dosarul nr. 22.628/3/2023 al Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi de Raluca Ioana Spoeală în Dosarul nr. 22.636/3/2023 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 15^1 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Completul specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă, Tribunalului Sibiu - Secţia I civilă şi Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 8 aprilie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 196 din 8 aprilie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 196 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15^1 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 196 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15^1 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice