Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 194 din 23 martie 2017  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 100 alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 194 din 23 martie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 100 alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 426 din 8 iunie 2017

┌─────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simina Popescu-Marin │- magistrat-asistent│
└─────────────────────┴────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 100 alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Mircea Mihalcea în Dosarul nr. 15.828/200/2015 al Judecătoriei Buzău - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului nr. 355D/2016 al Curţii Constituţionale.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce nu îngrădeşte accesul liber la justiţie, persoana nemulţumită de această sancţiune având deschisă calea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii, în faţa instanţei judecătoreşti.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 7 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 15.828/200/2015, Judecătoria Buzău - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 100 alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mircea Mihalcea într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că aplicarea sancţiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce autovehicule, în mod automat, constituie o restrângere nejustificată şi neproporţională a acestui drept, cât timp nu există posibilitatea individualizării acesteia în funcţie de situaţia de fapt constatată de agentul de poliţie. Legislaţia penală prevede posibilitatea individualizării atât sub aspectul necesitaţii, cât şi sub aspectul întinderii a pedepselor complementare, printre care se regăseşte şi dreptul de a conduce vehicule, însă în cazul angajării răspunderii contravenţionale, nu există posibilitatea înlăturării sancţiunii complementare sau a aplicării acesteia pe o durată mai mică. Prin urmare, nu este justificat ca instanţa de judecată să poată individualiza sancţiunea principală, dar să nu aibă posibilitatea individualizării sancţiunii complementare, aspect ce conduce la încălcarea rolului constituţional al instanţelor judecătoreşti şi al dreptului la un proces echitabil.
    6. Judecătoria Buzău - Secţia civilă consideră că prevederile legale ce fac obiectul excepţiei invocate nu sunt contrare dispoziţiilor constituţionale, deoarece nu îngrădesc dreptul persoanelor la accesul la justiţie, persoana nemulţumită de sancţiunile aplicate prin procesul-verbal de contravenţie având deschisă calea plângerii la instanţa de judecată, inclusiv sub aspectul criticilor cu privire la sancţiunea complementară. Instanţa apreciază că excepţia este neîntemeiată şi în privinţa dispoziţiilor art. 23 din Constituţie, întrucât sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce poate fi aplicată doar în condiţiile şi în temeiul legii, nefiind de natură să restrângă libertatea individuală a persoanei acuzate de săvârşirea unei fapte contravenţionale. În privinţa art. 53 din Constituţie, instanţa consideră că textul constituţional se referă exclusiv la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi prevăzute de Legea fundamentală, iar normele legale criticate nu restrâng drepturi constituţionale,
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, spre exemplu, Decizia nr. 210 din 13 martie 2007, Decizia nr. 287 din 11 martie 2008, Decizia nr. 331 din 10 martie 2011 şi Decizia nr. 4 din 17 ianuarie 2013, reţinând că prevederile legale criticate nu restrâng drepturi constituţionale, ci prevăd sancţionarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranţa circulaţiei rutiere.
    9. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 100 alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 sunt constituţionale, iar excepţia de neconstituţionalitate invocată este inadmisibilă. Reţine că întreaga critică de neconstituţionalitate este raportată la dreptul de a conduce autovehicule, drept ce nu este prevăzut ca atare în Constituţie. Or, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 „Sunt neconstituţionale prevederile actelor prevăzute la alin. (I), care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei“. Motivat de acestea, apreciază că aspectele expuse nu ţin de constituţionalitatea textelor legale criticate, ci, mai degrabă, de modul de interpretare şi aplicare a legii, care revine instanţelor de judecată. De altfel, în aplicarea dispoziţiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta. În atare condiţii, în cuprinsul textului de lege criticat nu există nicio prevedere ce ar putea conduce la concluzia că autorul nu poate formula plângere. De asemenea, consideră că, prin modul de sancţionare a faptei de neacordare a priorităţii de trecere pietonilor angajaţi în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate şi semnalizate, aflaţi pe sensul de deplasare a autovehiculului, tractorului agricol sau forestier ori tramvai, nu sunt nesocotite nici celelalte norme constituţionale invocate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiilor de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului şi al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 100 alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, prevederi modificate prin art. I pct. 35 lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 29 august 2014, având următorul cuprins:
    "(3) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte: (...)
    b) neacordarea priorităţii de trecere pietonilor angajaţi în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate şi semnalizate, aflaţi pe sensul de deplasare a autovehiculului, tractorului agricol sau forestier ori tramvaiului."

    13. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 23 alin. (11) potrivit căruia „Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată“ şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 6 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, potrivit cărora „Orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia va fi legal stabilită“.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 100 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici similare celor formulate în prezenta cauză. În acest sens, pot fi menţionate, cu titlu de exemplu: Decizia nr. 4 din 17 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 8 februarie 2013, Decizia nr. 1.314 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 21 decembrie 2011, Decizia nr. 331 din 10 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 19 mai 2011, Decizia nr. 1.403 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 10 ianuarie 2011, Decizia nr. 280 din 18 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 1 aprilie 2010 şi Decizia nr. 1.305 din 2 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 25 februarie 2009.
    15. Astfel, referitor la critica de neconstituţionalitate vizând încălcarea accesului liber la justiţie şi a prezumţiei de nevinovăţie, Curtea a constatat că, în conformitate cu prevederile art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, persoana nemulţumită de sancţiunile aplicate prin procesul-verbal de constatare a contravenţiilor are deschisă calea plângerii la instanţa judecătorească. De asemenea, Curtea a reţinut că, din procedura de soluţionare a plângerii împotriva procesului-verbal de stabilire şi sancţionare a contravenţiei, nu rezultă răsturnarea sarcinii probei, ci, mai degrabă, exercitarea dreptului la apărare.
    16. De altfel, nu există în cuprinsul normei legale criticate nicio prevedere ce ar putea conduce la concluzia că petentul nu îşi poate formula plângerea în aşa manieră încât să evidenţieze intenţia sa de a contesta sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce un autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, astfel încât nu poate fi reţinută critica potrivit căreia textul de lege criticat îngrădeşte liberul acces la justiţie.
    17. De asemenea, în jurispudenţa sa, Curtea a reţinut, în esenţă, că dreptul de a conduce autovehicule/vehicule nu este un drept fundamental (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 304 din 12 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 11 august 2016). Astfel, fără a aduce atingere art. 53 din Constituţie, normele legale criticate nu restrâng exerciţiul unor drepturi fundamentale, ci prevăd sancţionarea unor fapte de încălcare a legii care pun în pericol siguranţa circulaţiei rutiere, în scopul prevăzut încă din primul articol al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, respectiv asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private, cât şi a mediului.
    18. Totodată, Curtea a statuat că, în cazul săvârşirii unor contravenţii la regulile de circulaţie rutieră, reglementarea prin lege, pe lângă sancţiunea principală - amenda, şi a uneia sau a mai multor sancţiuni complementare nu este de natură a încălca dispoziţiile constituţionale. Astfel, sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă limitată de timp, respectiv 30 de zile, constituie o veritabilă măsură disuasivă, ce are ca scop preîntâmpinarea săvârşirii unor noi fapte de natură contravenţională şi protejarea participanţilor la traficul pe drumurile publice împotriva pericolului social corespunzător comiterii lor (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 113 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 25 aprilie 2014).
    19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, Curtea constată că soluţia şi considerentele care o fundamentează îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mircea Mihalcea în Dosarul nr. 15.828/200/2015 al Judecătoriei Buzău - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 100 alin. (3) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Buzău - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 martie 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016