Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 193 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 153 alin. (1), art. 154 alin. (1)-(3) şi art. 155 alin. (2) şi (4) din Codul penal, ale art. 154 alin. (4) din Codul penal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 186/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi ale art. 155 alin. (1) din Codul penal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 193 din 8 aprilie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 153 alin. (1), art. 154 alin. (1)-(3) şi art. 155 alin. (2) şi (4) din Codul penal, ale art. 154 alin. (4) din Codul penal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 186/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi ale art. 155 alin. (1) din Codul penal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 5 din 8 ianuarie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona     │-                 │
│Mariţiu            │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 153 alin. (1), art. 154, art. 155 alin. (1) (în forma aflată în vigoare după pronunţarea Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018) şi art. 155 alin. (2) şi (4) din Codul penal, excepţie ridicată de Andrei Gabriel Florin în Dosarul nr. 47.645/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.109D/2021.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei, doamna avocat Andreescu Daniela Nicoleta, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.307D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 153 alin. (1), art. 154, art. 155 alin. (1) teza întâi, (2) şi (4) din Codul penal, excepţie ridicată de Florin Maria în Dosarul nr. 3.673/109/2019 al Tribunalului Argeş - Secţia penală.
    4. La apelul nominal răspunde pentru autorul excepţiei doamna avocat Andreescu Daniela Nicoleta, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Doamna avocat şi reprezentanta Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.307D/2021 la Dosarul nr. 1.109D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul doamnei avocat Andreescu Daniela Nicoleta, care arată că, în raport cu jurisprudenţa recentă a Curţii Constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate ridicată a devenit inadmisibilă. În subsidiar, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum aceasta a fost formulată.
    7. Reprezentanta Ministerului Public, invocând Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) teza întâi din Codul penal. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 153 alin. (1), art. 154 şi art. 155 alin. (2) şi (4) din Codul penal, solicită respingerea acesteia, ca inadmisibilă. Arată că autorii excepţiei nu formulează veritabile critici de neconstituţionalitate, ci critică modalitatea de interpretare şi aplicare a acestor norme de către organele judiciare.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    8. Prin Încheierea din 8 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 47.645/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 153 alin. (1), art. 154, art. 155 alin. (1) (în forma aflată în vigoare după pronunţarea Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018) şi art. 155 alin. (2) şi (4) din Codul penal, excepţie ridicată de Andrei Gabriel Florin, într-o cauză penală în care a fost invocată prescripţia răspunderii penale.
    9. Prin Încheierea din 6 aprilie 2021 (astfel cum a fost îndreptată prin Încheierea din 19 aprilie 2021), pronunţată în Dosarul nr. 3.673/109/2019, Tribunalul Argeş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 153 alin. (1), art. 154, art. 155 alin. (1) teza întâi, (2) şi (4) din Codul penal, excepţie ridicată de Florin Maria, într-o cauză penală în care a fost invocată prescripţia răspunderii penale.
    10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se arată, în esenţă, că legiuitorul nu a intervenit pentru a stabili cazurile de întrerupere a cursului prescripţiei, astfel că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt lipsite de claritate şi previzibilitate. Autorii susţin că dispoziţiile art. 153 şi 154 din Codul penal nu păstrează un just echilibru între termenul optim al soluţionării unei cauze în materie penală şi termenul de prescripţie a răspunderii penale, între dreptul inculpatului, al persoanelor vătămate, al părţilor civile şi interesul societăţii, în condiţiile în care, oricând, prin interpretare şi nu printr-o lege clară şi previzibilă, se invocă întreruperea termenelor şi începerea unui nou curs al prescripţiei. Se ajunge, astfel, la dublarea termenelor prevăzute de art. 154 din Codul penal prin raportare la art. 155 alin. (2) şi (4) din acelaşi act normativ. De asemenea, apreciază că nu este clar, precis şi previzibil care este diferenţa dintre prescripţia prevăzută de dispoziţiile art. 153 şi art. 154 din Codul penal şi cea prevăzută de art. 155 din acelaşi act normativ.
    11. Arată că, în practică, lipsa de celeritate a soluţionării cauzei penale este remediată prin procedeul de întrerupere şi curgere de noi termene de prescripţie, cu încălcarea principiului proporţionalităţii, şi cel al egalităţii de arme între acuzare şi apărare. Organele judiciare uzează în mod constant de aceste prevederi transformând excepţia în regulă, fără a exista remedii. Or, de cele mai multe ori, nerezolvarea cauzelor într-un termen optim nu ţine de atitudinea inculpaţilor, ci organul judiciar interpretează sintagma „întreruperii“ prescripţiei, astfel încât să nu se aplice prescripţia generală a răspunderii penale din art. 153 şi 154 din Codul penal. Se creează, astfel, o modalitate de înlocuire a termenelor prevăzute de art. 154 din Codul penal cu cele din art. 155 alin. (4) din acelaşi act normativ, fără ca aceasta să fie supusă vreunui control.
    12. Justiţia trebuie să fie administrată fără întârzieri de natură a compromite eficacitatea şi credibilitatea, cu stabilirea unor reguli clare în care să se asigure principiul prescriptibilităţii răspunderii în mod real, efectiv şi nu doar la nivel ideatic.
    13. Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile art. 153 alin. (1) şi cele ale art. 154 alin. (1) din Codul penal instituie o cauză ce înlătură răspunderea penală, respectiv prescripţia răspunderii penale, precum şi termenele care trebuie să curgă de la data comiterii infracţiunii pentru a putea interveni această instituţie. Ele sunt în deplină concordanţă atât cu dispoziţiile Constituţiei, cât şi cu prevederile art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal, astfel cum este în vigoare după pronunţarea Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018, nu pot fi considerate ca fiind lipsite de menţiunea privind tipul actului care determină întreruperea termenului de prescripţie, întrucât decizia mai sus referită nu este una de neconstituţionalitate propriu-zisă.
    14. Art. 155 alin. (2) din Codul penal instituie regimul juridic al efectelor intervenirii unui caz de întrerupere a termenului de prescripţie a răspunderii penale, stabilind că după fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie. Aceste norme sunt clare, previzibile şi coerente, nefiind apte de interpretări arbitrare. Art. 155 alin. (4) din Codul penal reglementează instituţia „prescripţiei speciale“ şi constituie opţiunea legiuitorului în materie de politică penală. Normele sunt clare, previzibile şi coerente, nefiind apte de interpretări arbitrare. Faptul că o persoană poate ajunge să fie trasă la răspundere penală la o perioadă semnificativă de timp după comiterea unei infracţiuni, dar în interiorul termenului compus din dublul perioadei indicate de dispoziţiile art. 154 alin. (1) din Codul penal nu este de plano incompatibil cu principiul legalităţii sancţiunilor de drept penal, instituit atât de prevederile naţionale, cât şi de cele ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    15. Tribunalul Argeş - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierile de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile art. 153 alin. (1), art. 154, art. 155 alin. (1) (în forma aflată în vigoare după pronunţarea Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018) şi art. 155 alin. (2) şi (4) din Codul penal. Curtea observă că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 30 mai 2022. De asemenea, dispoziţiile art. 154 alin. (4) din Codul penal au fost modificate prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 186/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 2 iulie 2021. Cu toate acestea, având în vedere data încheierilor de sesizare, Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum şi motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 153 alin. (1), art. 154 alin. (1)-(3) şi art. 155 alin. (2) şi (4) din Codul penal, art. 155 alin. (1) din Codul penal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi art. 154 alin. (4) din Codul penal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 186/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut:
    - Art. 153 alin. (1) din Codul penal: „Prescripţia înlătură răspunderea penală.“
    – Art. 154 alin. (1)-(3) din Codul penal:
    "(1) Termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt:
    a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;
    b) 10 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani;
    c) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;
    d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani;
    e) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda.
(2) Termenele prevăzute în prezentul articol încep să curgă de la data săvârşirii infracţiunii. În cazul infracţiunilor continue termenul curge de la data încetării acţiunii sau inacţiunii, în cazul infracţiunilor continuate, de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni, iar în cazul infracţiunilor de obicei, de la data săvârşirii ultimului act.
(3) În cazul infracţiunilor progresive, termenul de prescripţie a răspunderii penale începe să curgă de la data săvârşirii acţiunii sau inacţiunii şi se calculează în raport cu pedeapsa corespunzătoare rezultatului definitiv produs."

    – Art. 154 alin. (4) din Codul penal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 186/2021: „Cu excepţia infracţiunilor prevăzute la art. 218 şi 220, în cazul infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale, al celor de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, precum şi al infracţiunii de pornografie infantilă, săvârşite faţă de un minor, termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care acesta a devenit major. Dacă minorul a decedat înainte de împlinirea majoratului, termenul de prescripţie începe să curgă de la data decesului.“
    – Art. 155 alin. (1) din Codul penal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022: „Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.“
    – Art. 155 alin. (2) şi (4) din Codul penal:
    "(2) După fiecare întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie. […]
(4) Termenele prevăzute la art. 154, dacă au fost depăşite cu încă o dată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni."

    20. Autorii excepţiei susţin că textele criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la cerinţele de calitate a legii, art. 15 alin. (2) referitor la retroactivitatea legii penale mai favorabile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi art. 147 referitor la efectele deciziilor Curţii Constituţionale. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil şi art. 7 referitor la principiul legalităţii din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022, Curtea observă că, prin Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din Codul penal sunt neconstituţionale. Prin această decizie, Curtea a reţinut, în esenţă, că ansamblul normativ în vigoare nu oferă toate elementele legislative necesare aplicării previzibile a normei sancţionate prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018. Astfel, deşi Curtea Constituţională a făcut trimitere la vechea reglementare, evidenţiind reperele unui comportament constituţional pe care legiuitorul avea obligaţia să şi-l însuşească, aplicând cele statuate de Curte, acest fapt nu poate fi interpretat ca o permisiune acordată de către instanţa de contencios constituţional organelor judiciare de a stabili ele însele cazurile de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale. În consecinţă, Curtea a constatat că, în condiţiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absenţa intervenţiei active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţie, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale.
    22. Având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“ şi ţinând cont de faptul că Decizia nr. 358 din 26 mai 2022, precitată, a fost publicată ulterior sesizării instanţei de contencios constituţional în cauzele anterior menţionate, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022, a devenit inadmisibilă.
    23. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 153 alin. (1), art. 154 alin. (1)-(3) şi art. 155 alin. (2) şi (4) din Codul penal, precum şi ale art. 154 alin. (4) din Codul penal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 186/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Curtea constată că autorii acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci sunt nemulţumiţi, în realitate, de modul de aplicare a acestor dispoziţii de lege de către organele judiciare. Or, Curtea a statuat, în jurisprudenţa sa, că nu este competentă să se pronunţe cu privire la aspectele ce ţin de aplicarea legii de către organele judiciare (Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, şi Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23). Atât interpretarea conţinutului normelor juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii la situaţia de fapt dedusă judecăţii, cât şi aprecierea legalităţii activităţii desfăşurate de către organele de urmărire penală sunt, în speţă, de competenţa judecătorului de cameră preliminară. În cazuri similare, Curtea a reţinut că a răspunde criticilor autorilor excepţiei într-o atare situaţie ar însemna o ingerinţă a Curţii Constituţionale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie, potrivit cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege (Decizia nr. 598 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 19 iulie 2012, Decizia nr. 149 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 14, Decizia nr. 332 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017, paragraful 14, Decizia nr. 421 din 15 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 26 septembrie 2017, paragraful 13, Decizia nr. 466 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 27 septembrie 2017, paragraful 16, Decizia nr. 735 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 martie 2018, paragraful 18, Decizia nr. 783 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 26 martie 2018, paragraful 16, şi Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21).
    24. Prin urmare, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 153 alin. (1), art. 154 alin. (1)-(3) şi art. 155 alin. (2) şi (4) din Codul penal, precum şi ale art. 154 alin. (4) din Codul penal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 186/2021, este inadmisibilă.
    25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, excepţie ridicată de Andrei Gabriel Florin în Dosarul nr. 47.645/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi de Florin Maria în Dosarul nr. 3.673/109/2019 al Tribunalului Argeş - Secţia penală.
    2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 153 alin. (1), art. 154 alin. (1) - (3) şi art. 155 alin. (2) şi (4) din Codul penal, precum şi ale art. 154 alin. (4) din Codul penal, precum şi în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 186/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, excepţie ridicată de aceiaşi autori în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia I penală şi Tribunalului Argeş - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 8 aprilie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează

                    Elena-Simina Tănăsescu
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 193 din 8 aprilie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"