Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 192 din 9 aprilie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 192 din 9 aprilie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 539 din 1 iulie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Societatea Directa Consulting - S.R.L. din Urseni, judeţul Timiş, în Dosarul nr. 23.880/325/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 190D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că părţile Liliana Sescu, Cecilia Gherguţi, Radu-Vasile Liteanu şi Adriana Liteanu au transmis la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra prevederilor de lege criticate, constatând constituţionalitatea acestora. În opinia sa, nu există elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 14 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 23.880/325/2009, Curtea de Apel Timişoara - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Societatea Directa Consulting - S.R.L. din Urseni, judeţul Timiş, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în revendicare imobiliară prin comparare de titluri.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că prevederile de lege criticate impun adevăratului proprietar al terenului sarcina disproporţionată şi excesivă de a se îndrepta împotriva celui ce a vândut terenul în baza unui titlu nul pentru a obţine preţul actualizat, cu consecinţa exonerării statului de obligaţia de garantare a creanţelor împotriva sa, în lipsa unei justificări obiective şi rezonabile, şi, respectiv, a privării de dreptul de proprietate a adevăratului proprietar, fără o dreaptă şi prealabilă despăgubire. În opinia sa, despăgubirea fostului proprietar trebuie să se realizeze înainte de privarea sa de proprietate, şi nu ulterior. De asemenea, limitarea despăgubirii la cuantumul preţului actualizat nu respectă art. 44 alin. (3) din Constituţie referitor la dreapta despăgubire. O despăgubire justă nu ar putea fi realizată decât prin plata valorii actualizate a bunului asupra căruia statul a dispus fără niciun drept şi care ulterior a fost vândut în baza titlului nul absolut. De altfel, legile de reparaţie prevăd că atunci când restituirea în natură nu este posibilă, se acordă măsuri compensatorii constând în valoarea actualizată a bunului. Mai mult, câtă vreme există posibilitatea reală ca vânzătorul să fie insolvabil, dreptul la despăgubire al adevăratului proprietar devine pur teoretic şi iluzoriu. Se critică şi faptul că textul de lege supus controlului de constituţionalitate se aplică inclusiv atunci când terenul asupra căruia s-a constituit/reconstituit dreptul de proprietate prin titlul constatat nul a devenit proprietatea celui deposedat prin acte juridice încheiate ulterior datei de 22 decembrie 1989. Arată că nu poate fi acceptată o lege care permite statului să încalce dreptul de proprietate privată dobândit în anul 1991, altfel decât prin expropriere pentru cauză de utilitate publică, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
    7. Curtea de Apel Timişoara - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că intrarea titlului de proprietate în circuitul civil, cu consecinţa tranzacţionării succesive de către particulari a imobilului vizat de titlu, în condiţiile în care în sarcina celui ce a vândut în baza unui titlu constatat ca fiind nul este stabilită obligaţia legală de dezdăunare a fostului proprietar, nu echivalează cu încălcarea prevederilor din Legea fundamentală invocate. Totodată, precizează că, din dezvoltarea criticilor de neconstituţionalitate formulate, rezultă că se contestă, în principal, reţinerea de către instanţa de apel a incidenţei în soluţionarea litigiului a textului de lege dedus controlului de constituţionalitate.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând cele reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile
    legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, care au următorul conţinut normativ: „(2^4) În cazul unor înstrăinări succesive ale terenurilor, cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat să remită preţul actualizat fostului proprietar rămas fără teren.“
    13. În opinia autoarei excepţiei, prevederile de lege criticate contravin art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi şi alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate, proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, iar exproprierea nu se poate face decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Prin raportare la dispoziţiile art. 20 din Constituţie, se invocă, de asemenea, şi prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul de proprietate privată.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta a fost invocată într-o cauză referitoare la soluţionarea unei acţiuni având ca obiect o revendicare imobiliară prin comparare de titluri. Din documentele aflate la dosar rezultă că, printr-o sentinţă rămasă definitivă, s-a constatat nulitatea absolută parţială a unui titlu de proprietate emis în anul 1994 de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Timiş, în partea referitoare la un teren care se suprapune peste un teren înscris în cartea funciară aflat în proprietatea comună a reclamantei autoare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a altor persoane, intervenienţi în proces în interes propriu. Reclamanta susţine că a dobândit dreptul de proprietate prin contracte de vânzare-cumpărare, încheiate în anii 2005 şi 2006 şi nedesfiinţate până în prezent. În cauza în care a ridicat excepţia reclamanta solicită, în esenţă, restituirea suprafeţei pe care a pierdut-o, ca urmare a constatării nulităţii acelui titlu de proprietate. Excepţia a fost ridicată în cursul soluţionării recursului introdus de reclamanta autoare a excepţiei împotriva deciziei prin care Tribunalul Timiş a menţinut, în apel, sentinţa prin care Judecătoria Timişoara a respins acţiunea în revendicare formulată de aceasta.
    15. În motivarea deciziei prin care Tribunalul Timiş a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă, alături de argumentele care au condus la această soluţie, instanţa a menţionat, cu titlu de obiter dictum, faptul că legea specială (Legea nr. 169/1997), derogatorie de la cea care guvernează materia revendicării imobiliare întemeiată pe art. 480 din Codul civil din 1864, creează cadrul juridic pentru repararea prejudiciului suferit de proprietarul căruia, deşi i s-a recunoscut validitatea titlului său de proprietate emis în baza legii speciale - Legea nr. 18/1991 - şi s-a procedat concomitent la constatarea nulităţii titlului emis subsecvent în temeiul aceleiaşi legi, nu i se mai poate restitui terenul în natură tocmai în considerarea vânzărilor succesive efectuate de titularul titlului nul către subdobânditorul de bună-credinţă şi cu titlu oneros. Ca atare, instanţa a precizat că apelanţii au la îndemână calea acţiunii în dezdăunare amintită.
    16. Pornind de la această precizare a instanţei, autoarea excepţiei şi-a motivat critica prin prisma unei situaţii juridice inexistente în cauză. Astfel, litigiul în cadrul căruia a fost ridicată excepţia are ca obiect o acţiune în revendicare prin comparaţie de titluri, aşa cum s-a arătat mai sus, iar nu o acţiune în obligarea celui care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul la remiterea preţului către fostul proprietar rămas fără teren, după cum prevede textul de lege criticat. Instanţa de apel nu a făcut altceva decât să semnaleze reclamantei şi intervenienţilor că au posibilitatea ca, într-un alt cadru procesual, să obţină despăgubiri constând în restituirea preţului plătit pentru terenul de care nu mai pot beneficia, conform prevederilor art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997.
    17. Aşadar, dispoziţiile art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997 nu sunt incidente în soluţionarea litigiului în care excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată. Acestea pot constitui temeiul juridic al unui alt proces, distinct, în care obiectul cererii introductive să îl constituie chiar obligarea celui care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul să remită preţul actualizat fostului proprietar rămas fără teren, proces în cursul soluţionării căruia ar putea fi criticate, pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997. Prin urmare, în lipsa legăturii cu cauza a textului de lege criticat, excepţia este inadmisibilă, conform art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.
    18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III alin. (2^4) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, excepţie ridicată de Societatea Directa Consulting - S.R.L. din Urseni, judeţul Timiş, în Dosarul nr. 23.880/325/2009 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia I civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 9 aprilie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. Valer Dorneanu
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice