Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 192  din 18 martie 2021  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 725 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 192 din 18 martie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 725 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 768 din 6 august 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 725 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din Bucureşti în Dosarul nr. 46.431/3/2007* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 274D/2018.
    2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei de neconstituţionalitate, prin preşedinte, domnul Radu Ciuceanu. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente care relatează pe larg aspecte de fapt din dosar, solicitând admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. În continuare, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că o cale de atac este o calitate imanentă a hotărârii judecătoreşti, dictată de momentul pronunţării acesteia, iar nu de data introducerii acţiunii la instanţă. Modificarea regimului juridic al căii de atac înainte de pronunţarea hotărârii judecătoreşti nu poate fi privită ca o încălcare a principiului neretroactivităţii legii.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 20 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 46.431/3/2007*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 725 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în revendicare.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că nici Legea nr. 202/2010 şi nici Legea nr. 71/2011 nu pot conferi unor situaţii juridice în curs (procese aflate pe rolul instanţelor) efectele juridice pe care acestea nu erau susceptibile să le producă la momentul când s-au născut, respectiv la momentul începerii procesului, când în speţă exista posibilitatea atacării cu apel a hotărârii judecătoreşti. Acesta este şi sensul art. 6 din Codul civil şi principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile.
    7. Din aplicarea coroborată a dispoziţiilor art. 725 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 şi ale art. 282^1 din acelaşi cod, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, rezultă că, în cazul unor hotărâri judecătoreşti, respectiv în cazul unor procese în curs de judecată, suprimarea căii de atac a apelului va fi aplicabilă cu titlu retroactiv, aspect ce contravine principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile şi dreptului la un proces echitabil.
    8. Mai mult, neconcordanţele şi contradicţiile dintre normele legale criticate şi dispoziţiile art. 6 din Codul civil sau ale art. 24 şi 25 din noul Cod de procedură civilă denotă că acestea nu întrunesc în niciun caz exigenţele, standardele de precizie şi claritate impuse într-un stat de drept de art. 1 din Constituţie. Prin urmare, se impune analizarea acestor norme şi din perspectiva art. 1 alin. (3)-(5) din Constituţie, mai ales că aduc atingere, în sensul restrângerii, unui drept fundamental protejat prin art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    9. Însă dacă totuşi o fac, aşa cum rezultă din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, statele au obligaţia, în temeiul art. 6 din Convenţie, să asigure respectarea exigenţelor unui proces echitabil în căile de atac astfel create, prezervând un drept anterior câştigat sub regimul vechii legi, care nu poate fi afectat prin interpretarea injustă sau aplicarea necorespunzătoare, greşită a legii noi, inaplicabile situaţiei concrete, cu atât mai mult cu cât e vorba de o rejudecare după casare cu trimitere, în primul ciclu procesual exercitând şi apel şi recurs, iar hotărârea de primă instanţă este anterioară legilor noi.
    10. În concluzie, prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu garantează dreptul la apel, însă dacă este reglementat în legislaţia naţională, statul are obligaţia să asigure accesul părţilor la acest grad de jurisdicţie.
    11. În acest sens există şi o jurisprudenţă relevantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului (a se vedea Hotărârea din 13 iulie 1995, pronunţată în Cauza Tolstoy Miloslavsky împotriva Regatului Unit, paragraful 59, şi Hotărârea din 17 ianuarie 1970, pronunţată în Cauza Delcourt împotriva Belgiei, paragraful 25).
    12. Aşadar, dispoziţiile noului Cod de procedură civilă cuprind o reglementare diferită (supunând litigiile din perspectiva normelor procesuale dispoziţiilor legale existente la momentul începerii litigiului, indiferent de modificările ulterioare), care trebuie considerată ca fiind interpretarea oficială şi justă a legii vechi.
    13. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 141 din 15 martie 2005, Decizia nr. 9 din 17 ianuarie 2013 şi Decizia nr. 309 din 28 aprilie 2015.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 725 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: „Hotărârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămân supuse căilor de atac şi termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunţate.“
    18. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, precum şi ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. Se mai invocă şi încălcarea art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    19. Examinând criticile formulate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra prevederilor legale criticate prin Decizia nr. 9 din 17 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 25 februarie 2013.
    20. Prin această decizie, Curtea a statuat că egalitatea de tratament în faţa legii presupune egalitatea de situaţii, diferenţele pe acest plan antrenând în mod necesar diferenţe pe planul regimului juridic. Totodată, trebuie subliniat că principiul aplicării imediate a normei procesuale este de sorginte legală, iar nu constituţională, legiuitorul având posibilitatea de a deroga de la acesta în anumite situaţii particulare, aşa cum a procedat şi în prezenta cauză, fără ca o atare soluţie să poată fi calificată ca neconstituţională (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 1.671 din 15 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 23 februarie 2010, sau Decizia nr. 192 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 2 iulie 2014).
    21. Mai mult decât atât, aplicarea imediată a legii noi, în măsura în care s-ar referi şi la hotărâri anterior pronunţate, care astfel ar fi supuse căilor de atac potrivit noii reglementări sau sustrase incidenţei unei căi de atac, prevăzute de reglementarea în vigoare la data pronunţării lor, dar abrogate prin reglementarea ulterioară, ar avea caracter retroactiv şi deci neconstituţional.
    22. Pentru evitarea acestei consecinţe negative, legiuitorul a adoptat, cu caracter tranzitoriu, prin derogare de la regula generală a aplicării imediate a normei procedurale, soluţia supravieţuirii legii vechi, care, deşi abrogată, continuă să guverneze regimul juridic al căilor de atac ce urmează a fi exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate sub imperiul ei, soluţie pe care Constituţia nu o interzice.
    23. Mai mult, prin Decizia nr. 309 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 26 iunie 2015, paragrafele 21-23, Curtea a reţinut că situaţia juridică modificată prin legea nouă se referă la regimul juridic al căilor de atac, regim juridic care este indisolubil legat de momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti, iar nu de data introducerii acţiunii în instanţă. Din această perspectivă, modificarea regimului juridic al căii de atac aplicabile hotărârii judecătoreşti înainte de pronunţarea acesteia nu poate fi privită ca o încălcare a principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile.
    24. Dincolo de aceste aspecte legate de conflictul în timp al unor norme de procedură, ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii de către instanţa judecătorească, Curtea a reţinut că în speţă problema aplicării imediate a unei legi noi, respectiv instituirea unui nou regim juridic al căii de atac aplicabile unui litigiu în curs, nu poate reprezenta o încălcare a dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie.
    25. Prin Decizia nr. 377 din 31 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragrafele 83 şi 86, Curtea a statuat că principiul neretroactivităţii legii este o componentă a securităţii juridice [prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituţie], reglementată expres şi separat prin art. 15 alin. (2) din Constituţie, ceea ce înseamnă că legiuitorul constituant i-a acordat o atenţie şi importanţă specială în cadrul principiului general al securităţii juridice. Potrivit acestui principiu, o hotărâre judecătorească ce se bucură de autoritate de lucru judecat nu mai poate fi desfiinţată decât prin căile extraordinare de atac pentru motive expres şi limitativ enumerate (în prezent, recursul, contestaţia în anulare şi revizuirea).
    26. Prin urmare, criteriul ce trebuie luat în seamă şi care ţine de esenţa art. 15 alin. (2) din Constituţie raportat la aplicarea în timp a reglementărilor referitoare la căile de atac este data pronunţării hotărârii judecătoreşti. Astfel, în temeiul textului constituţional antereferit, legiuitorul poate supune hotărârea judecătorească unor căi de atac stabilite ca atare prin lege până la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti, drept care atât soluţia Codului de procedură civilă din 1865 (art. 725 alin. 3 - „Hotărârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a legii noi rămân supuse căilor de atac şi termenelor prevăzute de legea sub care au fost pronunţate“), cât şi a Codului de procedură civilă în vigoare (art. 27 - „Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.“) respectă aceste exigenţe constituţionale. În schimb, legiuitorului îi este interzis să supună hotărârile judecătoreşti unor noi căi de atac reglementate după pronunţarea acestora. Aceeaşi regulă se aplică atât căilor ordinare, cât şi extraordinare de atac, ambele categorii de căi de atac urmând să îşi păstreze aceeaşi configuraţie juridică de la data stabilită drept reper de către legiuitor (a se vedea distincţia realizată de noul şi vechiul Cod de procedură civilă). Prin urmare, eliminarea unui motiv de revizuire sau adăugarea unui nou motiv de revizuire după pronunţarea hotărârii nu poate produce niciun efect, prin prisma aplicării legii în timp, cu privire la hotărârea judecătorească deja pronunţată.
    27. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    28. Pentru aceleaşi considerente în cauză nu pot fi reţinute nici susţinerile referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil sau a dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cu referire la intervenţia legiuitorului în sensul modificării normelor procedurale aplicabile unui proces în curs.
    29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din Bucureşti în Dosarul nr. 46.431/3/2007* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi constată că prevederile art. 725 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 martie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Fabian Niculae

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016